Similarități între Croația și Dunărea
Croația și Dunărea au 55 lucruri în comun (în Uniunpedie): Agricultură, Al Doilea Război Mondial, Austria, Austro-Ungaria, Avari, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Bosnia și Herțegovina, Casa de Habsburg, Cehia, Congresul de la Viena, Epoca cuprului, Europa, Europa Centrală, Evrei, Evul Mediu, Germania, Germania Nazistă, Grecia Antică, Imperiul Otoman, Imperiul Roman, Imperiul Roman de Apus, Industrie, Kosovo, Limba croată, Limba engleză, Limba franceză, Limba germană, Limba latină, Limba maghiară, Limba rusă, ..., Limba sârbă, Limba slovacă, Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO, Ludovic al II-lea al Ungariei și Boemiei, Maghiari, Marea Adriatică, Muntenegru, Neolitic, Organizația Națiunilor Unite, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, Osijek, Peninsula Istria, Primul Război Mondial, Râul Drava, Râul Sava, Războiul de Independență al Croației, Regatul Serbiei, Regatul Ungariei, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, Serbia, Slavi, Slovenia, Ungaria, Uniunea Europeană, Vukovar. Extinde indicele (25 Mai Mult) »
Agricultură
Agricultura este știința și arta cultivării plantelor și a creșterii animalelor.
Agricultură și Croația · Agricultură și Dunărea ·
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Croația · Al Doilea Război Mondial și Dunărea ·
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Austria și Croația · Austria și Dunărea ·
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Austro-Ungaria și Croația · Austro-Ungaria și Dunărea ·
Avari
Imperiul Avar Avarii au fost un popor migrator provenit din Asia Centrală a cărui limbă era probabil din grupul limbilor turcice.
Avari și Croația · Avari și Dunărea ·
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
Înființată în 1991, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) folosește investițiile pentru a susține dezvoltarea economiei de piață și a democrației în 27 de țări, din Europa Centrală pâna în Asia Centrală.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Croația · Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Dunărea ·
Bosnia și Herțegovina
Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина,, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori.
Bosnia și Herțegovina și Croația · Bosnia și Herțegovina și Dunărea ·
Casa de Habsburg
Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.
Casa de Habsburg și Croația · Casa de Habsburg și Dunărea ·
Cehia
Cehia (în), oficial Republica Cehă (în) este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa Centrală.
Cehia și Croația · Cehia și Dunărea ·
Congresul de la Viena
Congresul de la Viena (Wiener Kongress) a fost o conferință a ambasadorilor statelor europene prezidată de omul de strat austriac Klemens von Metternich, care și-a desfășurat lucrările în Viena în mod oficial din noiembrie 1814 până în 1815.
Congresul de la Viena și Croația · Congresul de la Viena și Dunărea ·
Epoca cuprului
Epoca cuprului este perioada din istoria omenirii când au început să fie folosite pentru prima oară unelte de metal, alături de cele deja consacrate, din piatră.
Croația și Epoca cuprului · Dunărea și Epoca cuprului ·
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Croația și Europa · Dunărea și Europa ·
Europa Centrală
Europa Centrală așa cum este ea recunoscută în The World Factbook (2009), Encyclopædia Britannica și Brockhaus Enzyklopädie (1998) Europa Centrală constituie, prin poziție, nucleul geografic al Europei.
Croația și Europa Centrală · Dunărea și Europa Centrală ·
Evrei
Conform tradiției iudaice, Iacob este tatăl poporului Israel Evreii (în ebraică - יהודים yehudim, uneori עברים.
Croația și Evrei · Dunărea și Evrei ·
Evul Mediu
Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.
Croația și Evul Mediu · Dunărea și Evul Mediu ·
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Croația și Germania · Dunărea și Germania ·
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Croația și Germania Nazistă · Dunărea și Germania Nazistă ·
Grecia Antică
Grecia Antică (în, în) a fost o civilizație antică din bazinul mediteranean, provenită din peninsula balcanică, care a durat din secolul al XII-lea î.Hr. până în anul 313 d.Hr., la oficializarea creștinismului, sau până la închiderea academiei ateniene de către împăratul Iustinian I în 529 d.Hr. După colapsul civilizației grecești antice, a urmat perioada romano-bizantină.
Croația și Grecia Antică · Dunărea și Grecia Antică ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Croația și Imperiul Otoman · Dunărea și Imperiul Otoman ·
Imperiul Roman
Imperiul Roman este termenul utilizat, în mod convențional, pentru a descrie statul roman post-republican caracterizat de o formă de guvernământ autocratică și de stăpânirea unui imens teritoriu în jurul Mării Mediterane cu capitala la Roma.
Croația și Imperiul Roman · Dunărea și Imperiul Roman ·
Imperiul Roman de Apus
Imperiul Roman de Apus se referă la jumătatea de vest a Imperiului Roman, de la diviziunea lui Dioclețian din 285; cealaltă jumătate a Imperiului Roman a fost Imperiul Roman de Răsărit, astăzi cunoscut ca Imperiul Bizantin.
Croația și Imperiul Roman de Apus · Dunărea și Imperiul Roman de Apus ·
Industrie
O industrie este o ramură a producției materiale și a economiei naționale, care cuprinde totalitatea întreprinderilor (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu producția uneltelor de muncă, cu extracția materiilor prime, a materialelor și combustibililor și cu prelucrarea ulterioară a produselor obținute.
Croația și Industrie · Dunărea și Industrie ·
Kosovo
Kosovo (în Kosova; în scriere chirilică sârbă: Косово), oficial Republica Kosovo (în; în sârbă: Република Косово / Republika Kosovo) este un stat parțial recunoscut și teritoriu disputat, situat în Peninsula Balcanică, în sud-estul Europei, care și-a autodeclarat independența față de Serbia în februarie 2008.
Croația și Kosovo · Dunărea și Kosovo ·
Limba croată
Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.
Croația și Limba croată · Dunărea și Limba croată ·
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Croația și Limba engleză · Dunărea și Limba engleză ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Croația și Limba franceză · Dunărea și Limba franceză ·
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Croația și Limba germană · Dunărea și Limba germană ·
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Croația și Limba latină · Dunărea și Limba latină ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Croația și Limba maghiară · Dunărea și Limba maghiară ·
Limba rusă
Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.
Croația și Limba rusă · Dunărea și Limba rusă ·
Limba sârbă
limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.
Croația și Limba sârbă · Dunărea și Limba sârbă ·
Limba slovacă
Limba slovacă (slovenčina sau slovenský jazyk) este o limbă slavă din grupul vestic (împreună cu ceha, poloneza și soraba).
Croația și Limba slovacă · Dunărea și Limba slovacă ·
Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO
Emblema Patrimoniului Mondial Drapelul Patrimoniului Mondial UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a propus un plan de protejare a bunurilor culturale și naturale din lume, prin Convenția privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, aprobată în 1972.
Croația și Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO · Dunărea și Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO ·
Ludovic al II-lea al Ungariei și Boemiei
Talerul lui Ludovic al II-lea al Ungariei și Boemiei (1 1/2 taler): În centru: Regele Ludovic călare, spre stânga; circular: LVDOVICVS§₴DEI₴GRACIA₴HVNGARIE₴DALMACIA₴CROACIA₴EC:₴REX Ludovic al II-lea al Ungariei și Boemiei (n. 1 iunie 1506, Buda – d. 29 august 1526, Mohács) a fost un rege al Ungariei și al Boemiei.
Croația și Ludovic al II-lea al Ungariei și Boemiei · Dunărea și Ludovic al II-lea al Ungariei și Boemiei ·
Maghiari
Maghiarii sau ungurii sunt un popor răspândit în Europa centrală, vorbitor al limbii maghiare.
Croația și Maghiari · Dunărea și Maghiari ·
Marea Adriatică
Marea Adriatică (latină Mare Adriaticum; italiană Mare Adriatico; croată, bosniacă și sârbocroată Jadransko more sau scurt Jadran; slovenă Jadransko morje; albaneză Deti Adriatik sau scurt Adriatiku), este un braț al Mării Mediterane, separând Peninsula Italică de Peninsula Balcanică.
Croația și Marea Adriatică · Dunărea și Marea Adriatică ·
Muntenegru
Muntenegru (în sârbă/muntenegreană: Crna Gora / Црна Гора;, care înseamnă "Munte Negru") este un stat suveran din Europa de Sud-Est, pe coasta Mării Adriatice, și care se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la nord-vest, cu Serbia la nord-est, cu Kosovo la est și cu Albania la sud-est.
Croația și Muntenegru · Dunărea și Muntenegru ·
Neolitic
Neoliticul (din limba greacă neos, „nou” și lithos, „piatră”, sau noua epocă de piatră) este o perioadă din istoria omenirii, fiind ultima perioadă a epocii de piatră.
Croația și Neolitic · Dunărea și Neolitic ·
Organizația Națiunilor Unite
Sediul ONU din New York Organizația Națiunilor Unite (abreviat: ONU) este cea mai importantă organizație internațională din lume.
Croația și Organizația Națiunilor Unite · Dunărea și Organizația Națiunilor Unite ·
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură
Steagul UNESCO, inspirat de imaginea templului Parthenon din Atena, Grecia. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) este o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite (ONU) care vizează promovarea păcii și securității mondiale prin cooperarea internațională în educație, științe și cultură.
Croația și Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură · Dunărea și Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură ·
Osijek
Osijek este un oraș în cantonul Osijek-Baranja, Croația, având o populație de de locuitori (2011).
Croația și Osijek · Dunărea și Osijek ·
Peninsula Istria
Peninsula Istria se află în nordul Mării Adriatice, între golful Trieste la vest și golful Kvarner la est.
Croația și Peninsula Istria · Dunărea și Peninsula Istria ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Croația și Primul Război Mondial · Dunărea și Primul Război Mondial ·
Râul Drava
Drau la Villach Toamna pe curbura Draului la mănăstirea Kloster Wernberg Lacul de acumulare pe Drau la Rottenstein, comuna Ebenthal Râul Drau (în limba slovenă, croată și italiană „Drava” în maghiară Dráva) este un afluent al Dunării, care curge din Tirolul de Sud spre Tirolul de Est (Italia), prin Kärnten, Austria, Slovenia și Ungaria și se varsă pe teritoriul Croației în Dunăre.
Croația și Râul Drava · Dunărea și Râul Drava ·
Râul Sava
Sava (pronunțat în, în) este un râu în Europa Centrală și de Sud-Est, afluent pe dreapta al Dunării.
Croația și Râul Sava · Dunărea și Râul Sava ·
Războiul de Independență al Croației
Războiul de Independență al Croației a fost un război desfășurat în Croația în perioada 31 martie 1991 – 12 noiembrie 1995 între forțele croate loiale guvernului croat - care și-au declarat independența față de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia - și între sârbii din Croația și Armata Populară Iugoslavă (JNA) controlată de sârbi.
Croația și Războiul de Independență al Croației · Dunărea și Războiul de Independență al Croației ·
Regatul Serbiei
Regatul Serbiei a fost înființat când prințul Milan Obrenovici, guvernatorul Principatului Serbiei a fost încoronat rege în 1882.
Croația și Regatul Serbiei · Dunărea și Regatul Serbiei ·
Regatul Ungariei
Regatul Ungariei, alternativ Regatul Maghiar, (în, în) a fost înființat în anul 1000.
Croația și Regatul Ungariei · Dunărea și Regatul Ungariei ·
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave.
Croația și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia · Dunărea și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia ·
Serbia
Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.
Croația și Serbia · Dunărea și Serbia ·
Slavi
Slavii sudici Slavii au fost un popor de origine indo-europeană, care a migrat dinspre răsăritul Europei (originar din zona cuprinsă între râul Nipru, Munții Carpați din Ucraina, râul Oder și Marea BalticăHoria C. Matei, O istorie a lumii antice, Ed. Albatros, p. 188.) și a ocupat, în mileniul I, întinse teritorii din estul (ajungând până în zona fluviilor Volga și Don), nordul (până la lacurile Ladoga și Onega), sudul (până în regiunea Peloponez) și centrul Europei (până în bazinul Elbei și estul Munților Alpi) și pentru câteva sute de ani teritorii din.
Croația și Slavi · Dunărea și Slavi ·
Slovenia
Slovenia (în), oficial Republica Slovenia (în abr.: RS), este un stat suveran situat în sudul Europei Centrale, la o răscruce de drumuri culturale și comerciale europene importante.
Croația și Slovenia · Dunărea și Slovenia ·
Ungaria
Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Croația și Ungaria · Dunărea și Ungaria ·
Uniunea Europeană
Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de state membre situate în principal în Europa.
Croația și Uniunea Europeană · Dunărea și Uniunea Europeană ·
Vukovar
Vukovar este un oraș în cantonul Vukovar-Srijem, Croația, având o populație de de locuitori (2011).
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Croația și Dunărea
- Ceea ce au în comun cu Croația și Dunărea
- Similarități între Croația și Dunărea
Comparație între Croația și Dunărea
Croația are 347 de relații, în timp ce Dunărea are 620. Așa cum au în comun 55, indicele Jaccard este 5.69% = 55 / (347 + 620).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Croația și Dunărea. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: