De ieșirePrimite

🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!

Cuprins

1. 357 relaţii: Accident vascular cerebral, Acid nucleic, Acid ribonucleic, ADN, Al-Zahrawi, Alcaloid, Alcmeon din Crotone, Alergie, Alexander Fleming, Alexandria, Egipt, Alfred Adler, Alhazen, Alois Alzheimer, Ambroise Paré, American Institute of Physics, Amoniac, Ana Aslan, Anatomie, Andreas Vesalius, Anestezie, Anevrism, Antibiotic, Anticoagulant, Antoni van Leeuwenhoek, Antrax, Arteră, Aspirină, Autism, Averroes, Avicenna, Ayurveda, Bacterie, Bacteriofag, Bernhard Friedrich Albinus, Bernhard Siegfried Albinus, Bluetooth, Boala Alzheimer, Boala Basedow-Graves, Boala Huntington, Boală infecțioasă, Cancer, Cancer pulmonar, Cancer stomacal, Cardiologie, Carl von Basedow, Cataractă, Celulă, Celule stem, Charaka, Charles Émile Achard, ... Extinde indicele (307 Mai Mult) » « Shrink index

2. Cronologia tehnologiei
3. Istoria medicinei

Accident vascular cerebral

Ischemia cerebrală este produsă de o reducere a fluxului sangvin cu durata de câteva secunde până la câteva minute.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Accident vascular cerebral

Acid nucleic

Acizii nucleici reprezintă componenta prostetică a nucleoproteinelor și sunt purtătorii informației genetice, adică a informațiilor necesare dezvoltării celulelor din organismele vii.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Acid nucleic

Acid ribonucleic

Acidul ribonucleic (ARN) este, ca și ADN-ul, un polinucleotid format prin copolimerizarea ribonucleotidelor.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Acid ribonucleic

ADN

ADN ADN este prescurtarea de la acidul dezoxiribonucleic (în engleză: deoxyribonucleic acid, DNA).

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și ADN

Al-Zahrawi

Abu Al-Qassim Khalaf ibn (al-) Abbas al Zahrawi sau Abulcasis (n) (în arabă, خلف بن العباس الزهراوي) a fost medic, chirurg, chimist, cosmetician arab.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Al-Zahrawi

Alcaloid

Nicotina este cel mai consumat alcaloid din lume, pentru scopuri nemedicale, alături de cofeină. Alcaloizii (fr. alcali; gr. eidos- aspect) sunt substanțe organice heterociclice cu azot, de origine vegetală, cu caracter bazic, rezultate în urma metabolismului secundar al plantelor, care dau reacții caracteristice și au acțiune asupra organismelor animale, de cele mai multe ori de natură toxică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Alcaloid

Alcmeon din Crotone

Alcmeon din Crotone (în greacă, 'Aλκμαίων) a fost medic, filozof, astronom, care a trăit în jurul anului 500 î.Hr.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Alcmeon din Crotone

Alergie

Alergia (greacă: αλλεργία, reacție diferită) este o reacție anormală, disproporționată, exagerată și excesivă a sistemului imunitar al unui organism, față de antigene exogene care sunt bine tolerate de subiecții normali.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Alergie

Alexander Fleming

Sir Alexander Fleming a fost un bacteriolog scoțian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină pe anul 1945 împreună cu Ernst Boris Chain și Sir Howard Walter Florey.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Alexander Fleming

Alexandria, Egipt

Alexandria (arabă: الإسكندرية‎ Al Iskandariyya;; în coptă: ⲁⲗⲉⲝⲁⲛⲇⲣⲓⲁ, ⲣⲁⲕⲟⲧⲉ Alexandria, Rakotə) este al doilea oraș ca mărime din Egipt după Cairo.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Alexandria, Egipt

Alfred Adler

Alfred Adler (n. 7 februarie 1870 – d. 28 mai 1937) a fost un medic psihiatru austriac, fondator al școlii de psihologie individuală; a doua școală vieneză de psihoterapie, în ordine cronologică (după psihanaliza lui Sigmund Freud și înainte de logoterapia lui Viktor Frankl).

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Alfred Adler

Alhazen

Abu Ali al-Hasan Ibn Al-Haytham (în arabă, أبو علي الحسن بن الهيثم‎, latinizat, Alhazen) (n. 965 - d. 1039) a fost savant arab.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Alhazen

Alois Alzheimer

Alois Alzheimer a fost un psihiatru și neuropatolog german.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Alois Alzheimer

Ambroise Paré

Ambroise Paré Ambroise Paré (n. c. 1510 - d. 20 decembrie 1590) a fost chirurg și anatomist francez.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Ambroise Paré

American Institute of Physics

Societatea Americană de Fizică este o societate națională ce promovează ramurile fizicii, publică un jurnal și ajută mediul științific.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și American Institute of Physics

Amoniac

Amoniacul este un compus chimic format dintr-un atom de azot și trei atomi de hidrogen.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Amoniac

Ana Aslan

Ana Aslan (n. 1 ianuarie 1897, la Brăila – d. 20 mai 1988, la București) a fost medic român specialist în gerontologie, academician din 1974, director al ''Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie'' (1958 - 1988).

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Ana Aslan

Anatomie

Rembrandt - Lecția de anatomie a doctorului Tulp Anatomia (ana.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Anatomie

Andreas Vesalius

Andreas Vesalius Bruxellensis (formă latinizată pentru Andreas van Wesel din Bruxelles) sau Andreas Vesal (n. 31 decembrie 1514, Bruxelles — d. 15 octombrie 1564, Zakynthos) a fost un anatomist de origine flamandă, medicul personal al lui Carol Quintul.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Andreas Vesalius

Anestezie

Anestezia (din) reprezintă un procedeu medical de diminuare sau de suprimare temporară, completă sau parțială, a sensibilității corpului la dureri, realizat prin agenți fizici sau chimici.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Anestezie

Anevrism

Anevrismul reprezintă o formațiune vasculară cu aspect tumoral, localizată pe traiectul unei artere (cel mai des) sau vene.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Anevrism

Antibiotic

Antibioticele (cunoscute și ca antibacteriene) alcătuiesc o clasă de medicamente, produse de microorganisme sau obținute pe cale sintetică sau semisintetică, fiind cele mai importante substanțe medicamentoase implicate în tratamentul și în profilaxia infecțiilor bacteriene de diverse tipuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Antibiotic

Anticoagulant

Anticoagulantele reprezintă o clasă de medicamente folosite pentru prevenirea coagulării sângelui.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Anticoagulant

Antoni van Leeuwenhoek

Anton van Leeuwenhoek (n. 24 octombrie 1632, Delft, Țările de Jos - d. 27 august 1723 în localitatea natală) a fost un biolog neerlandez, inventatorul microscopului.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Antoni van Leeuwenhoek

Antrax

forma cutanată Bacillus anthracis Antraxul, cărbunele, buba neagră sau dalac este o boală infecțioasă produsă de Bacillus anthracis, boala este o zoonoză (boală transmisibilă între oameni și animale), fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate (bovine, caprine, ovine).

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Antrax

Arteră

Arteră (plural - artere) (.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Arteră

Aspirină

Aspirina, sau acidul acetilsalicilic, este un medicament antiinflamator non-steroidian din familia salicilaților, folosit în general ca un analgezic minor, ca antipiretic, sau ca antiinflamator.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Aspirină

Autism

Autismul (de la gr. autos - „însuși”) este o tulburare de dezvoltare caracterizată prin dificultăți de comunicare și interacțiune socială, precum și prin comportamente repetitive.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Autism

Averroes

Abū l-Walīd Muhammad ibn Ahmad ibn Muhammad '''ibn Rushd''' ('''Averroes''') Averroes (n. 1126 în Cordoba (Spania) - d. 10 decembrie 1198 în Marrakech, Maroc) a fost unul din cei mai importanți filosofi arabi ai Evului Mediu.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Averroes

Avicenna

Avicenna Abū ‘Alī al-Husayn ibn ‘Abd Allāh ibn Sīnā al-Balkhī (persană ابوعلى سينا/پورسينا Abu Ali Sina sau numele arab: أبو علي الحسين بن عبد الله بن سينا; deseori numit Ibn Sina sau latinizat Avicenna) (n. 980, d. 1037) a fost filosof, scriitor, medic și cercetător al naturii șiit de origine tadjic.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Avicenna

Ayurveda

Vișnu ținând în mână ierburi medicinale Ayurveda sau medicina ayurvedică reprezintă sistemul de cunoștințe medicale indiene care provine din textele sacre ale Vedelor (c. 3900 î.Hr.- c. 1500 î.Hr.) și ale cărui principii sunt valorificate în ceea ce astăzi numim terapii alternative.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Ayurveda

Bacterie

Bacteriile sunt microorganisme procariote și alcătuiesc domeniul Bacteria (sinonim Eubacteria).

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Bacterie

Bacteriofag

Bacteriofag este numele generic acordat microorganismelor care pot distruge bacteriile.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Bacteriofag

Bernhard Friedrich Albinus

Bernhardus Friedrich Albinus (1653-1721) Bernhard Friedrich Albinus (n. 7 ianuarie 1653 - d. 7 septembrie 1721) a fost medic german, tatăl medicului Bernhard Siegfried Albinus (1697 - 1721).

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Bernhard Friedrich Albinus

Bernhard Siegfried Albinus

Bernhard Siegfried Albinus (n. 24 februarie 1697 – d. 9 septembrie 1770) a fost medic și anatomist german, fiul medicului și profesorului Bernhard Friedrich Albinus (1653 - 1721).

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Bernhard Siegfried Albinus

Bluetooth

Emblema Bluetooth Bluetooth este un set de specificații (un standard) pentru o rețea personală (engleză: personal area network, PAN) fără fir (wireless), bazată pe unde radio.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Bluetooth

Boala Alzheimer

Boala Alzheimer (AD), denumită și Alzheimer, este o boală neurodegenerativă cronică care începe de obicei încet și se agravează treptat în timp.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Boala Alzheimer

Boala Basedow-Graves

Boala Basedow-Graves este o boală autoimună datorată hipersecreției de hormoni tiroidieni.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Boala Basedow-Graves

Boala Huntington

Boala Huntington este o boală progresivă neurodegenerativă ereditară, caracterizată prin demență, declin cognitiv, coordonare defectuoasă a mușchilor, și coree.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Boala Huntington

Boală infecțioasă

Boala infecțioasă (boală contagioasă, boală comunicabilă, boală transmisibilă, boală infecto-contagioasă, boală molipsitoare), este cauzată de un agent biologic (virus, bacterie, parazit mono sau multicelular, ciupercă, insectă, sau prion - un peptid, o fracțiune de proteină) față de care organismul atacat, în cadrul unui complex de împrejurări, nu este capabil să se apere.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Boală infecțioasă

Cancer

Metastaze hepatice ale unui cancer pancreatic Cancerul cunoscut sub denumirea științifică de tumoare malignă sau neoplasm malign, este un grup de boli ce implică dezvoltarea anormală a celulelor cu potențial de a invada sau a se răspândi în alte părți ale corpului.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Cancer

Cancer pulmonar

Cancerul pulmonar reprezintă o afecțiune malignă caracterizată printr-o multiplicare necontrolată a celulelor epiteliale ale țesutului pulmonar, la nivelul unui plămân sau al ambilor plămâni, la nivelul bronhilor sau al alveolelor pulmonare.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Cancer pulmonar

Cancer stomacal

Cancerul stomacal sau cancerul gastric este o afecțiune malignă, în care celulele neoplazice apar la nivelul mucoasei gastrice și apoi se extind dincolo de peretele gastric.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Cancer stomacal

Cardiologie

Cardiologia este o specialitate medicală care are ca subiect de studiu bolile inimii și ale vaselor de sânge.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Cardiologie

Carl von Basedow

Carl Adolph von Basedow a fost un medic german, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Carl von Basedow

Cataractă

Cataracta este o boală care atacă ochiul și se manifestă prin opacifierea cristalinului sau a capsulei lui.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Cataractă

Celulă

Termenul celulă poate avea următoarele sensuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Celulă

Celule stem

Fig. 1. Diviziunea și diferențierea celulelor stem. '''A'''.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Celule stem

Charaka

Charaka (în sanscrită, चरक) sau Caraka a fost un mare medic indian, celebru pentru scrierea Charaka Samhita și pentru contribuțiile aduse la Ayurveda, sistemul clasic medical indian, ce a avut ca origine Vedele sacre.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Charaka

Charles Émile Achard

Charles Émile Achard (n. 24 iulie 1860 — d. 1944) a fost un medic francez, membru de onoare al Academiei Române.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Charles Émile Achard

China

Schimbările teritoriale ale Chinei de-a lungul istoriei sale. China (scris cu caractere chineze tradiționale: 中國; scris cu caractere chineze simplificate: 中国) reprezintă o regiune culturală puternic legată de civilizația antică ce a dominat aceste locuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și China

Chirurgie

operație de înlocuire a valvei mitrale la Fitzsimons Army Medical Center. În medicină, chirurgia este specialitatea medicală care tratează bolile sau rănile prin intervenții instrumentale sau manuale operative.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Chirurgie

Christiaan Barnard

Christiaan Neethling Barnard (n. 8 noiembrie 1922, Beaufort West, Africa de Sud — d. 2 septembrie 2001, Paphos, Cipru) a fost un medic sudafrican.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Christiaan Barnard

Cimpanzeu

Cimpanzeul (genul Pan) este un gen de maimuțe antropoide aparținând familiei Hominidae. Acest gen este format din două specii existente: cimpanzeul comun (Pan troglodytes) și bonobo (Pan paniscus). Aceste hominide din Africa ecuatorială sunt animalele cele mai apropiate genetic de Homo sapiens.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Cimpanzeu

Citrice

Grepfrut Citricele reprezintă un termen comun pentru mai multe fructe și un gen de plante cu flori din famila Rutaceae.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Citrice

Clemens von Pirquet

Clemens von Pirquet (1906) Clemens Peter von Pirquet (n. 12 mai 1874, Viena - d. 28 februarie 1929, Viena) a fost un om de știință și medic pediatru austriac, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul bacteriologiei și imunologiei.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Clemens von Pirquet

Cocaină

Cocaina (benzoil-metil-ecgonină) este un alcaloid tropanic cristalin, care se obține din frunzele arbustului de coca (Eritroxylon coca).

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Cocaină

Constantin Arseni

Constantin N. Arseni (n. 3 februarie 1912, Dolhasca, județul Baia – d. 5 iulie 1994, București) a fost un medic neurochirurg român, profesor universitar și director al clinicii de Neurochirurgie a facultății de medicină din București, discipol și continuator al lui Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei românești.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Constantin Arseni

Cordon ombilical

Cordonul ombilical este un conduct cilindric lung de 50-60 cm, care leagă fătul de placentă, asigurând astfel schimburile nutritive dintre organismul mamei și al fătului.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Cordon ombilical

Creier

Creierul uman (reprezentare) Creierul sau encefalul (lat. cerebrum, grec. Ενκέφαλον, encephalon) reprezintă partea sistemului nervos central aflată în interiorul craniului.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Creier

Cromozom

300pxCromozomul (din limba greacă chromo - „culoare” și soma - „corp”) este o structură celulară ce poate fi observată în cursul diviziunilor celulare în etapa numită metafază și care reprezintă forma condensată a cromatinei interfazice, structură nucleoproteică formată din asocierea unei molecule de ADN cu proteine.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Cromozom

Daniel Gabriel Fahrenheit

Daniel Gabriel Fahrenheit a fost un fizician german, unul din fondatorii termometriei.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Daniel Gabriel Fahrenheit

Difterie

Extinderea bolii pe glob (1997) Difteria este o boală infecțioasă și contagioasă a căilor respiratorii, produsă de bacilul Loeffler (Corynebacterium diphtheriae) și care se manifestă îndeosebi la copii.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Difterie

Digestie

Digestie poate însemna: - procesul de fagocitoză a celulelor sistemului imun, sau - digestia (absorbția) hranei de către organismele pluricelulare, proces prin care se realizează desfacerea moleculelor mari de hidrocarbonate (polizaharide), grăsimi (lipide) și proteine în molecule mai mici, ca mono-, dizaharide, acizi grași, aminoacizi, tripeptide, rezultând energie și, pe de altă parte, substanțe necesare sintezei țesuturilor organismului.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Digestie

Dioscoride

Dioscoride (nume complet Pedanius Dioscurides Anazarbeus (Greacă)) a fost un medic, farmacolog și botanist grec, care a trăit la Roma în timpul împăratului Nero.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Dioscoride

Dumitru Bagdasar

Dumitru Bagdasar (sau Dimitrie Bagdasar) a fost un medic neurochirurg român, profesor la Facultatea de Medicină din București, care a pus bazele școlii românești de neurochirurgie.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Dumitru Bagdasar

Edgar Douglas Adrian

Sir Edgar Douglas Adrian, primul baron Adrian a fost un electrofiziolog britanic.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Edgar Douglas Adrian

Edward Jenner

Edward Jenner (n. 17 mai 1749 - d. 26 ianuarie 1823) a fost un doctor englez, cunoscut pentru cercetarea și munca lui introducând un vaccin pentru variolă, o boală care a ucis milioane de oameni de-a lungul secolelor.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Edward Jenner

Electrocardiogramă

Reprezentare schematică a unui ECG normal ECG-ul, cu fazele corespunzătoare a sectoarelor inimii Electrocardiograma (ECG sau EKG) este o înregistrare a activității electrice a fibrelor musculare ale inimii.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Electrocardiogramă

Electroencefalografie

* Adesea se folosește pentru procedeu sau electroencefalografii acronimul EEG. Pentru alte sensuri, vedeți EEG (dezambiguizare). Electroencefalografia (adesea, prescurtat, EEG) este o metodă electrofiziologică de explorare a sistemului nervos central, constând în înregistrarea biocurenților câmpurilor transcranieni la nivelul tegumentelor și înregistrarea grafică a acestora, în timp, sub formă de unde.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Electroencefalografie

Electroencefalogramă

Electroencefalograma (EEG) este o reprezentare grafică, folosită în electroencefalografie prin înregistrarea manifestării colective a neuronilor cortexului cerebral, a unui set de potențiale de câmp fluctuante, produse din activitatea concomitentă a unui număr mare de neuroni, captate prin intermediul electrozilor situați pe scalp.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Electroencefalogramă

Emil Adolf von Behring

Emil Adolf von Behring (n. 15 martie 1854, Hansdorf - d. 31 martie 1917, Marburg) a fost un bacteriolog și serolog german, care a descoperit împreună cu japonezul Kitasato Shibasaburo serul antitetanic.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Emil Adolf von Behring

Emil Theodor Kocher

Emil Theodor Kocher a fost chirurg elvețian, cunoscut pentru cercetările sale în domeniul chirurgiei glandei tiroide, pentru care i s-a decernat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1909.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Emil Theodor Kocher

Epilepsie

Epilepsia (de la verbul ἐπιλαμβάνειν din greaca veche, care înseamnă „criză, convulsie sau atac”), popular numită și „boala neagră”, reprezintă un grup de tulburări neurologice de lungă durată, caracterizate prin una sau mai multe crize epileptice.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Epilepsie

Erasistrate

Erasistrate pictură de Jean-Auguste-Dominique Ingres. Erasistrate din Keos (n. c. 305 î.Hr. - d. c. 250 î.Hr.) a fost anatomist, fiziologist și mai ales medic antic grec, din perioada lui Seleucos I Nikator și care împreună cu Herophilos, a fondat școala medicală din Alexandria.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Erasistrate

Ernst Ruska

Microscopul electronic construit de Ernst Ruska în 1933 Ernst August Friedrich Ruska a fost un inginer și fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1986, pentru lucrările sale fundamentale în optica electronică și pentru construirea primului microscop electronic.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Ernst Ruska

Ernst von Bergmann

Ernst von Bergmann (n. 16 decembrie 1836 - d. 25 martie 1907) a fost chirurg baltico-german.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Ernst von Bergmann

Esofag

Prezentarea tractusului digestiv: Esofag-Stomac-Intestin-Anus: 1.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Esofag

Eter

Structura generală a unui eter Forma ciclică a eterului (Oxiciclohexan) Eterii sunt o clasă de compuși organici care au în moleculă o grupă funcțională de tip eter, adică un atom de oxigen legat de două resturi alchil sau aril, identice sau diferite.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Eter

Experimentele Hershey-Chase

Experimentele Hershey-Chase Experimentele Hershey-Chase au reprezentat o serie de experimente efectuate în 1952 de către Alfred Hershey și Martha Chase, și care au confirmat că ADN-ul este material genetic, ceea ce fusese demonstrat de experimentul Avery-MacLeod-McCarty în 1944.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Experimentele Hershey-Chase

Șoarece

Șoarecii sunt animale rozătoare din familia Muridae, din care fac parte circa 37 de specii dintre care unele trăiesc în pădure iar altele, ca șoarecele de casă, trăiesc în apropierea omului.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Șoarece

Făt

Fătul sau fetusul este un produs de concepție, ulterior etapei de embrion, mai exact, din momentul când începe a avea mișcării proprii și forme caracteristice speciei din care face parte și până în momentul în care se naște.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Făt

Febră galbenă

Febra galbenă, cunoscută în istorie ca și yellow jack ciuma galbenă, vomito negro sau pesta americană este o boală cauzată de un virus fiind clasificată ca boală virală acută.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Febră galbenă

Febră puerperală

Febra puerperală este o boală ce apare la femeile lăuze în urma pătrunderii în uter a unor agenți patogeni, mai ales atunci când expulzarea placentei nu a fost completă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Febră puerperală

Fenol

Fenolul, de asemenea cunoscut și ca acid carbolic sau acid fenic, este un compus organic aromatic cu formula moleculară, fiind primul reprezentant al clasei fenolilor.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Fenol

Fertilizare in vitro

Fertilizarea in vitro (FIV) este o componentă a Reproducerii Umane Asistate Medical (RUAM), și reprezintă un proces prin care spermatozoidul bărbatului, fecundează ovulul femeii în laborator.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Fertilizare in vitro

Ficat

Ficatul, situat sub mușchiul diafragm, este marcat în imagine cu culoarea roșie Ficatul este un organ, parte a aparatului digestiv, ce este prezent la majoritatea animalelor superioare.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Ficat

Fiziologie

Fiziologia (din limba greacă: phisis- natură și logos-cunoaștere) se ocupă cu studiul funcțiilor mecanice, fizice și biochimice ale organismelor vii.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Fiziologie

Francis Crick

Francis Harry Compton Crick OM FRS a fost un bio- și neuro-fizician britanic, fiind unul din cei patru co-descoperitori (alături de James D. Watson, Maurice Wilkins și Rosalind Franklin) a structurii ADN-ului în 1953.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Francis Crick

Frederick Banting

Frederick Banting a fost un medic canadian care este considerat împreună cu fiziologul american Charles Best, considerați descoperitori ai insulinei, pentru care primesc în anul 1921 Charles Best, iar în 1923 Frederick Banting premiul Nobel în medicină, asta deși adevăratul inventator al insulinei este Nicolae Constantin Paulescu.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Frederick Banting

Galenus

Aelius Galenus sau Claudius Galenus din Pergam (sau Galen, altă variantă: Galenos) (n. 129 - d. 200 sau 216) a fost ultimul mare medic al Antichității.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Galenus

Genă

matisare (după ce ADN-ul este transcris în ARN). Doar exonii codifică proteinele. Această diagramă evidențiază aproximativ 50 de baze pentru o genă. În realitate, genele sunt de sute de ori mai mari. Gena este o unitate moleculară a eredității în organismele vii.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Genă

Genom

Prin genom se înțelege ansamblul de gene și alte informații ereditare ale unei unități structurale cu capacități potențiale, de autonomie în exercitarea funcțiilor legate de ereditate, diversitate și determinare a caracterelor.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Genom

George Assaky

George Assaky (n. 1 ianuarie 1855 la Iași – d. 29 aprilie 1899 la București) a fost unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie și antisepsie.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și George Assaky

George Emil Palade

George Emil Palade a fost un biolog, medic și om de știință american de origine română, cu contribuții în sectorul biologiei celulare, laureat în 1974 al premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și George Emil Palade

Gerhard Domagk

Gerhard Johannes Paul Domagk a fost un patolog și bacteriolog german, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1939.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Gerhard Domagk

Gheorghe Marinescu

Gheorghe Marinescu (n. 28 februarie 1863, București – d. 15 mai 1938, București) a fost un medic neurolog român, profesor la Facultatea de Medicină din București, membru titular al Academiei Române, fondatorul Școlii Românești de Neurologie.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Gheorghe Marinescu

Glandă tiroidă

Glanda tiroidă este cea mai mare glandă a sistemului endocrin uman, are o greutate de 5-6 g la nou-născut, atingând o greutate de 25-30 g la adult (este mai mare la femei decât la bărbați) și este situată în regiunea antero-laterală a gâtului.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Glandă tiroidă

Godfrey Hounsfield

Sir Godfrey Newbold Hounsfield (n. 28 august 1919 – d. 12 august 2004) a fost un inginer electric englez care a împărțit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină cu Allan McLeod Cormack pentru contribuțiile sale în dezvoltarea tehnicilor de diagnosticare folosind tomografia axială computerizată (conform originalului, '''C'''omputerized '''A'''xial '''T'''omography, sau CAT).

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Godfrey Hounsfield

Gregor Mendel

Johann Gregor Mendel a fost un călugăr din Ordinul Sfântului Augustin și cercetător științific.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Gregor Mendel

Grupă sanguină

Termenul de grupă sanguină (sau grup sanguin) este folosit atat pentru a caracteriza sângele unui individ în funcție de prezența sau absența unui antigen pe suprafața eritrocitelor acestuia.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Grupă sanguină

Hans Asperger

Hans Asperger (n. 18 februarie 1906 – d. 21 octombrie 1980) a fost pediatru austriac, cunoscut pentru descrierea a ceea ce ulterior a fost denumit Sindromul Asperger.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Hans Asperger

Hepatită

Hepatita este o boală infecțioasă de natură virală, microbiană sau toxică a ficatului care constă în distrugerea celulelor hepatice.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Hepatită

Heroină

Heroina, cunoscută și sub denumirile diacetilmorfină și diamorfină, este un compus organic din clasa opioidelor, fiind utilizat ca drog ilicit în principal pentru efecte sale euforice.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Heroină

Herophilos

Herophilos (sau Herophilus) din Calcedonia (n. 335 î.Hr. (sau 331 sau 330) - d. 280 î.Hr. (sau 255 sau 250) a fost medic al Greciei antice. Este considerat primul mare specialist în anatomie din istorie. Împreună cu Erasistrate, a fost fondatorul școlii medicale din Alexandria.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Herophilos

Hipermetropie

Hipermetrofia (sau hipermetropismul) este o afecțiune a ochiului, caracterizată prin formarea imaginii în spatele retinei, ceea ce face ca imaginea să devină încețoșată.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Hipermetropie

Hipertensiune arterială

Hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută de asemenea sub numele de tensiune arterială crescută sau hipertensiune, este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale a sângelui.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Hipertensiune arterială

Hippocrate

''Hipocrat din Cos'' - Bust aflat în ''"Galleria degli Uffizi"'', Florența. Hipocrat, Hipocrate sau Hippocrates din Kos a fost cel mai vestit medic al Greciei antice și considerat „părintele medicinei” ca recunoaștere a contribuțiilor sale ca fondator al Școlii Hipocratice de Medicină, prin care a stabilit medicina ca profesie distinctă de alte domenii, precum teurgie și filozofie.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Hippocrate

HIV

virusul HIV HIV, prescurtarea în limba engleză a Human Immunodeficiency Virus (virusul imunodeficienței umane), reprezintă două specii de Lentivirus din subgrupul retrovirusurilor, HIV-1 și HIV-2, care cauzează la om sindromul imunodeficienței dobândite, SIDA.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și HIV

Holeră

Holera este o boală infecțioasă bacteriană foarte gravă, care afectează în mod deosebit intestinul subțire.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Holeră

Homeopatie

Homeopatia este o pseudoștiință, formă a medicinei alternative, în care medicii tratează pacienții cu preparate foarte diluate care se crede că provocă oamenilor sănătoși simptome similare cu cele prezentate de către pacient.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Homeopatie

Hormon

Structura unor hormoni steroizi sexul feminin dreapta.) '''1.''' Epifiză '''2.''' Hipofiză '''3.''' Tiroidă '''4.''' Timus '''5.''' Suprarenale '''6.''' Pancreas '''7.''' Ovar '''8.''' Testicul Hormonul (grec.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Hormon

Humphry Davy

Humphry Davy, pictură aflată la ''National Portrait Gallery'' Humphry Davy a fost un inventator și chimist britanic.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Humphry Davy

Igienă

țări musulmane Igiena (din greacă υγιεινή (hygieiné știința dătătoare de sănătate) este o ramură a medicinei preventive, specialitate care studiază acțiunea factorilor de mediu asupra sănătății populației, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, a ținerii sub control a riscurilor de mediu, a scăderii expunerii la factorii de risc a populației prin eforturi concertate ale societății și utilizarea eficientă a resurselor.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Igienă

Ignaz Semmelweis

Ignaz Semmelweis (cupra de Jenő Doby, 1894) Ignaz Semmelweis (n. 1 iulie 1818, Buda-Tabán - d. 13 august 1865, Wien-Döbling) (sau Ignac Semmelweis, născut Semmelweis Ignác Fülöp) a fost un medic maghiar, supranumit salvatorul mamelor care a descoperit că, prin simple măsuri de igienă în clinicile de obstetrică, poate fi drastic redus riscul de apariție a febrei puerperale.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Ignaz Semmelweis

Imhotep

Imhotep (din ''Lexiconul de Conversații al lui Meyer'', 1888) Imhotep a fost o persoană despre care multă vreme istoricii s-au întrebat dacă a fost reală sau este un zeu.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Imhotep

Imunitate

Termenul „Imunitate” se poate referi la.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Imunitate

Infarct miocardic

Infarctul miocardic (IM) sau Infarctul miocardic acut (IMA), numit frecvent și atac de cord, este întreruperea fluxului sangvin la nivelul unei porțiuni a cordului, ce determină moartea celulelor miocardice.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Infarct miocardic

Inimă

Inima sau cordul este organul reprezentativ al aparatului cardiovascular, ea fiind situată în cutia toracică, în mediastin (spațiul dintre plămâni).

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Inimă

Insulele lui Langerhans

thumb Insulele lui Langerhans reprezintă o aglomerare de celule aflate în pancreasul endocrin, care măsoară presiunea sângelui și produc o serie de hormoni, printre care insulina, pe care le eliberează în sânge.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Insulele lui Langerhans

Insulină

Insulina este un hormon, secretat de celulele beta ale pancreasului, ce participă la metabolismul glucidelor.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Insulină

Israel

Statul Israel (în,; în, Dawlat Israil) este o republică parlamentară localizată în Orientul Mijlociu de-a lungul malului de est al Mării Mediterane.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Israel

Istoria medicinei

''Lecția de anatomie a dr. Willem van der Meer'', tablou al pictorului olandez Michiel Jansz van Mierevelt (1617). Istoria medicinei se ocupă atât de evoluția medicinei ca știință, cât și de contribuțiile diverselor personalități în acest domeniu.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Istoria medicinei

Ivan Pavlov

Ivan Petrovici Pavlov (în limba rusă Иван Петрович Павлов) a fost un fiziolog, psiholog și medic rus.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Ivan Pavlov

James D. Watson

James Dewey Watson este un genetician, biolog și zoolog american.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și James D. Watson

James W. Black

Sir James Whyte Black a fost un medic și farmacolog scoțian, cunoscut pentru inventarea propranololului, sintetizarea cimetidinei, descoperiri pentru care, în 1988, i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și James W. Black

Jean Astruc

Jean Astuc (n. 19 martie 1684 - d. 5 mai 1766) a fost medic francez, profesor de medicină, autor al primei lucrări despre sifilis și boli venerice în general.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Jean Astruc

Johann Friedrich Miescher

Johan Friedrich Miescher (n. 13 august 1844 la Basel - d. 26 august 1895 la Davos) a fost un biochimist și profesor la Universitatea din Basel.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Johann Friedrich Miescher

Jonas Salk

Jonas Edward Salk (n. 28 octombrie 1914, New York City, New York, SUA - d. 23 iunie 1995, La Jolla, California, SUA), a fost un medic virusolog american, creatorul vaccinului contra poliomielitei.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Jonas Salk

Joseph E. Murray

Joseph Edward Murray a fost un medic chirurg și om de științăamerican cu contribuții marcante în domeniul chirurgiei plastice.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Joseph E. Murray

Joseph Lister

Joseph Lister a fost chirurg englez.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Joseph Lister

Joseph Priestley

Joseph Priestley, FRS a fost un teolog, chimist, pastor dizident, educator și filozof natural și filozof al politicii englez, care a scris peste 150 de lucrări.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Joseph Priestley

Jurământul lui Hippocrate

Jurământul lui Hippocrate este un jurământ care cuprinde îndatoririle morale ale unui medic în exercitarea profesiunii sale.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Jurământul lui Hippocrate

Karl Landsteiner

Karl Landsteiner, Foreign Member of the Royal Society a fost un medic și biolog evreu-austriac.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Karl Landsteiner

Lepră

Lepra (sau boala Hansen) este o boală infecțioasă gravă cunoscută din antichitate, provocată de Mycobacterium leprae sau Mycobacterium lepromatosis.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Lepră

Listă cronologică a invențiilor

Aceasta este o listă a celor mai importante invenții din istorie.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Listă cronologică a invențiilor

Listă de medici (alfabetică)

Aceasta este o listă în ordine alfabetică a unor personalități notabile din istoria medicinei.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Listă de medici (alfabetică)

Listă de medici români

Aceasta este o listă a medicilor români notabili, sortată în funcție de specialitatea medicală în care profesează (în ordine alfabetică per specialitate).

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Listă de medici români

Listă de termeni medicali

Lipsa mana stanga de la incheetura.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Listă de termeni medicali

Louis Pasteur

Louis Pasteur a fost un om de știință francez, pionier în domeniul microbiologiei.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Louis Pasteur

Malarie

Malaria este o boală infecțioasă transmisă de țânțarul Anopheles, care se manifestă prin friguri puternice și intermitente.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Malarie

Medicină

Statuie de marmură care il înfățișează pe Asklepos, zeul grec al medicinei Medicina (latinescul: ars medicina medicina.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Medicină

Meningită

Meningita este o inflamație a membranelor de protecție care învelesc creierul și măduva spinării, cunoscute sub denumirea colectivă de meninge.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Meningită

Metabolism

Metabolismul reprezintă totalitatea transformărilor biochimice și energetice care au loc în țesuturile organismului viu.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Metabolism

Microscop electronic

Microscop electronic Un microscop electronic este un tip de microscop care folosește electroni pentru a ilumina specimenul și a transmite o imagine mărită a acestuia.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Microscop electronic

Mihai Ciucă

Mihai Ciucă (n. 18 august 1883, orașul Săveni, județul Botoșani – d. 20 februarie 1969, București) a fost un om de știință român, cercetător și profesor în domeniul bacteriologiei, a bolilor infecțioase și a vaccinurilor, membru al Academiei Române.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Mihai Ciucă

Mihai Ioan Botez

* Articolul se referă medicul neurolog român, Mihai Ioan Botez.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Mihai Ioan Botez

Mina Minovici

Mina Minovici (n. 30 aprilie 1858, Brăila – d. 25 aprilie 1933, București) a fost un medic legist și farmacist român.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Mina Minovici

Miopie

300px Miopia este un defect al vederii care se manifestă prin imposibilitatea de a distinge clar obiectele situate la o distanță mai mare.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Miopie

Monoxid de azot

Monoxidul de azot este un gaz incolor cu formula chimică NO.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Monoxid de azot

Neoplasm

Un neoplasm este un tip de creștere anormală și excesivă, numită neoplazie, a unui țesut.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Neoplasm

Neurochirurgie

250px Neurochirurgia este o ramură a chirurgiei care se ocupă de operațiile pe creier și alte intervenții asupra sistemului nervos, sistemul nervos de control care reglează activitățile din organism.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Neurochirurgie

Neuron

bipolare, (B) - exemplu de celule granulare, multipolare. Neuronii sunt o clasă de celule specifice pentru țesutul nervos, prezente la toate animalele vertebrate și majoritatea speciilor nevertebrate superioare celenteratelor.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Neuron

Nicolae Paulescu

Nicolae Constantin Paulescu (n. 8 noiembrie 1869, București – d. 19 iulie 1931, București) a fost un om de știință român, medic fiziolog, profesor la Facultatea de Medicină din București, care a contribuit la izolarea hormonului pancreatic antidiabetic, numit mai târziu insulină.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Nicolae Paulescu

Nicolaus Cusanus

Nicolaus Cusanus, numele latinizat al lui Nikolaus von Kues (Cusa), cu adevăratul nume Nikolaus Chrypffs sau Krebs, a fost un învățat german, savant multilateral, filosof și teolog, jurist, astronom și matematician, considerat drept cea mai importantă personalitate în cultura europeană a secolului al XV-lea.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Nicolaus Cusanus

Nucleotidă

O nucleotidă este un compus organic format dintr-un heterociclu azotat, o pentoză și una sau mai multe grupări fosfat.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Nucleotidă

Obstetrică

Obstetrica (din latină obstetrix, -icis.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Obstetrică

Ochi

Ligament suspensor 5. Canalul lui Schlemm 6. Pupilă 7. Camera anterioară 8. Cornee 9. Iris 10. Cristalin cortical 11. Nucleu cristalinian 12. Corpi ciliari 13. Conjunctivă 14. Mușchi oblic inferior 15. Mușchi drept inferior 16. Mușchi drept median 17. Vene și artere retiniene 18. Papilă optică 19.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Ochi

Oftalmologie

300px Oftalmologia este o ramură a medicinei care se ocupă cu tratarea bolilor organului vederii, ceea ce include ochiul și structurile din jurul ochiului, cum ar fi pleoapele și sistemul lacrimar.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Oftalmologie

Orbire

Orbirea este fenomenul pierderii totale sau parțiale a vederii din cauza unor factori neurologici sau fiziologici.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Orbire

Oxigen

Oxigenul este un element chimic cu simbolul O și numărul atomic 8.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Oxigen

Parotidită epidemică

Parotidita epidemică (cunoscută și ca oreion sau infecție urliană) este o boală transmisibilă acută, care se manifestă prin febră, inflamarea și tumefierea glandelor parotide.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Parotidită epidemică

Patologie

200px Patologia este partea medicinei care se ocupă cu etiologia (cauzele), patogeneza (fenomenele, mecanismele) bolii, mai precis cu simptomele (semnele) sau grupul de simptome (sindroame) ale bolii, precum și cu urmările acestora asupra organismului.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Patologie

Paul Ehrlich

Paul Ehrlich a fost un om de știință evreu-german, laureat al Premiului Nobel în anul 1908 la secțiunea „Fiziologie sau Medicină”.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Paul Ehrlich

Pelagră

Pelagra este o boală cauzată de o dietă deficitară sau de incapacitatea organismului de a absorbi, fie niacina (una dintre vitaminele complexului B), fie triptofanul (un aminoacid esențial).

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Pelagră

Penicilină

Penicilinele reprezintă un grup de antibiotice beta-lactamice derivate din speciile de fungi din genul Penicillium.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Penicilină

Pestă

„Doctor mascat din timpul pestei (1656)“ tablou în cupru Paulus Fürst Răspândirea pestei între 1970 și 1998 Ciuma sau pesta (lat. pestis.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Pestă

Pneumonie

Pneumonia este o afecțiune inflamatorie a plămânilor care afectează în primul rând micile cavități cu aer cunoscute sub denumirea de alveole.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Pneumonie

Polimer

polipropilenei: Carbonul este albastru - Hidrogenul gri Un polimer este o substanță compusă din molecule cu masă moleculară mare, formate dintr-un număr mare de molecule mici identice, numite monomeri, legate prin legături covalente.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Polimer

Poliomielită

Poliomielita, adesea denumită și paralizie infantilă, este o boală infecțioasă virală acută, care se răspândește de la om la om, de obicei pe cale fecal-orală.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Poliomielită

Procaină

Procaina (denumită și novocaină) este un anestezic local din categoria esterilor, utilizat la început în stomatologie.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Procaină

Protoxid de azot

Protoxidul de azot (numit și gaz ilariant) este un gaz incolor cu miros dulceag, care întreține arderea fiind agent oxidant.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Protoxid de azot

Rabie

Rabia (din lat. rabiēs) sau turbarea este o boală infecțioasă virală a mamiferelor provocată de virusul rabic, un virus neurotrop din genul Lyssavirus, familia Rhabdoviridae, care se găsește în saliva animalelor infectate.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Rabie

Radiație X

Aparat Röntgen Radiația (razele) X sau radiația (razele) Röntgen sunt radiații electromagnetice ionizante, cu lungimi de undă mici, cuprinse între 0,01 și 100 Å(ångström).

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Radiație X

Rahitism

Rahitismul este o afecțiune caracteristică primei copilării, ce constă în calcifierea insuficientă a țesutului fundamental osos.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Rahitism

Reflex

Reflexul fiziologic este reacția unui organism printr-o acțiune automată involuntară neuromusculară declanșată printr-un anumit stimul (excitația).

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Reflex

René Laënnec

René Théophile Hyacinthe Laënnec sau René-Théophile-Marie-Hyacinthe Laënnec (n. 17 februarie 1781 - d. 13 august 1826) a fost medic francez, inventatorul stetoscopului.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și René Laënnec

Resuscitarea cardiopulmonară

Resuscitarea cardiopulmonară (CPR) este o procedură de urgență care combină compresiile toracice cu ventilație artificială într-un efort de a păstra manual funcția intactă a creierului până când se iau măsuri suplimentare pentru a restabili circulația spontană a sângelui și respirația la o persoană care se află în stop cardiac.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Resuscitarea cardiopulmonară

Reticul endoplasmatic

Reticulul endoplasmatic (RE) este un organit care se găsește la celulele eucariote.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Reticul endoplasmatic

Ribozom

Ribozomii sau Corpusculii lui Palade generați de nucleoli sunt constituiți din ARN.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Ribozom

Robert Koch

Robert Koch a fost un bacteriolog german.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Robert Koch

Rudolf Virchow

Rudolf Ludwig Karl Virchow a fost un medic și renumit patolog german, fondator al patologiei celulare.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Rudolf Virchow

Rujeolă

Rujeola este o boală infecțioasă foarte contagioasă, prevenibilă prin vaccinare, cauzată de virusul rujeolei.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Rujeolă

Salvarsan

Salvarsanul, numele comercial al arsfenaminei, este o combinație organică a arsenului, și a fost utilizat ca medicament, fiind descoperit în anul 1909 de Paul Ehrlich.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Salvarsan

Samuel Hahnemann

Christian Friedrich Samuel Hahnemann a fost medic, scriitor și traducător german, creatorul homeopatiei.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Samuel Hahnemann

Santorio Santorio

Santorio Santorio Santorio Santorio (n. Capodistria 29 martie, 1561 – d. Veneția 22 februarie 1636), numit și Santorio Santorii sau Sanctorius de Padova a fost medic, fiziolog și profesor italian, celebru datorită faptului că a realizat primele studii în domeniul metabolismului.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Santorio Santorio

Sânge

De la stânga la dreapta: globulă roșie de sânge, trombocită, limfocită (globulă albă de sânge) Foto pe fond întunecat sânge omenesc, mărit de x1000 de ori Circulația sângelui (Aparatul circulator) Sângele (pronunție: /sɨndʒe/; din, greaca veche: αἷμα, ema) este o substanță lichidă de culoare roșie, compusă din plasmă și din globule (albe și roșii), care circulă prin vene și artere, capilare (cele mai mici vase de sânge care participă la procesul de respirație) asigurând nutriția și oxigenarea organismului la animalele superioare.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Sânge

Scarlatină

Scarlatina, boală infecțioasă, contagioasă și epidemică (mai ales la copii), care se manifestă prin febră, dureri de gât și o erupție roșie pe tot corpul, urmată de descuamare.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Scarlatină

Science

Science (cuvânt englez cu traducerea „știință” și pronunția, v. AFI) este o revistă americană de știință înființată în anul 1880 cu o investiție a inventatorului american Thomas Edison de 10.000 dolari, sciencemag.org, accesat la 1 iulie 2008.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Science

Scorbut

Scorbutul (pronunțare: scorbút) este o boală care apare din cauza aportului insuficient de vitamina C și duce la formarea de pete livide pe piele, gingii moi și sângerări ale practic tuturor membranelor mucoase.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Scorbut

Shinya Yamanaka

Shinya Yamanaka, în; este un medic și cercetător japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2012, împreună cu John B. Gurdon, pentru „descoperirea faptului că celulele mature pot fi reprogramate pentru a deveni pluripotente”.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Shinya Yamanaka

Sifilis

Sifilisul este o infecție cu transmitere sexuală cauzată de bacteria spirochetă Treponema pallidum subspecia pallidum.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Sifilis

Sigmund Freud

Sigmund Freud, numele la naștere Sigismund Schlomo Freud, a fost un medic neuropsihiatru austriac de etnie evreiască, fondator al școlii psihologice de psihanaliză.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Sigmund Freud

Sistem limfatic

Sistemul limfatic este parte a sistemului circulator, care cuprinde o rețea de vase limfatice care transportă un lichid clar numit limfă (apă) direcțional spre inimă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Sistem limfatic

Sistem nervos

Sistemul nervos al unui animal (incluzând omul) coordonează activitatea mușchilor, monitorizează organele, primește și prelucrează informațiile primite prin organele de simț și inițiază acțiuni.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Sistem nervos

State Drăgănescu

State Drăgănescu (n. 14 august 1891, Ohaba, Șovarna, județul Mehedinți - d. 3 octombrie 1964, Bacău), medic neurolog român, profesor la Facultatea de Medicină a Universității din București, a fost unul din cei mai importanți neurologi din România, elev și cel mai apropiat colaborator al lui Gheorghe Marinescu.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și State Drăgănescu

Stimulator cardiac

Un stimulator cardiac (denumit și pacemaker sau stimulator artificial) este un dispozitiv medical care emite impulsuri electrice, transmise prin electrozi ce sunt în contact cu mușchii inimii, cu scopul de a regulariza bătăile inimii.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Stimulator cardiac

Susruta

Susruta (sau Sushruta, Sushrutha) (secolul al VI-lea î.Hr.) a fost un chirurg renumit al Indiei antice, părintele chirurgiei plastice și reparatorii.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Susruta

Tübingen

Tübingen este un oraș în sud-vestul Germaniei, în landul Baden-Württemberg.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Tübingen

Termometru

Termometrele sunt dispozitive de măsurare a temperaturii, cu aplicații în aproape toate domeniile de activitate practică a omului.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Termometru

Tetanos

Tetanos neonatal, cu contractură în opistotonus Tetanosul este o boală infecțioasă gravă, cu potențial fatal, cauzată de clostridium tetani ce produce 2 exotoxine: tetanospazmina si tetanolizina.(Clostridium tetani).

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Tetanos

Thomas Bartholin

Thomas Bartholin, Thomas Bartolinus (n. 20 octombrie 1616 - d. 4 decembrie 1680) a fost medic, anatomist, matematician și teolog danez.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Thomas Bartholin

Thomas Hunt Morgan

Medalia premiului Nobel Thomas Hunt Morgan a fost un biolog și genetician american.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Thomas Hunt Morgan

Thomas Sydenham

Thomas Sydenham Thomas Sydenham (n. 10 septembrie 1624 - d. 29 decembrie 1689) a fost medic englez, supranumit Hippocrate al englezilor, celebru pentru observațiile sale epidemiologice, descrierile amănunțite ale malariei, scarlatinei, pojarului.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Thomas Sydenham

Thomas Willis

Thomas Willis (n. 27 ianuarie 1621, Great Bedwyn, Wiltshire - d. 11 noiembrie 1675, Londra) a fost un medic englez celebru, care a jucat un rol important în dezvoltarea anatomiei, neurologiei și psihiatriei.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Thomas Willis

Tim Berners-Lee

Sir Timothy John (Tim) Berners-Lee, cunoscut și ca TimBL, este un programator englez, inventator al World Wide Web-ului.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Tim Berners-Lee

Trahee

Traheea Traheea este un tub elastic fibros și cartilaginos, la oameni și la animale, care leagă laringele de bronhii și prin care circulă aerul necesar respirației din cavitatea bucală sau nazală în bronhii.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Trahee

Transfuzie de sânge

Aparat de transfuzie directă, din timpul celui de al doilea război mondial O transfuzie de sânge este o operațiune medicală ce constă în injectarea unei perfuzii de sânge sau a unor produse din sânge.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Transfuzie de sânge

Transplantare de organ

Transplant de cornee Transplantare de organ (sinonim cu grefare, uneori și grefă de organ) înseamnă înlocuirea totală sau parțială a unui organ sau țesut bolnav cu un organ sau țesut sănătos, sau cu părți ale acestuia, provenind de la un donator.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Transplantare de organ

Tripanosomiaza africană

Musca țețe Tripanosomiaza africană sau boala somnului este o boală parazitară care afectează oamenii și animalele.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Tripanosomiaza africană

Trompa lui Eustachio

200px Trompa lui Eustachio sau tuba auditivă este un canal ce face legătura între timpan (urechea medie) și nazofaringe.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Trompa lui Eustachio

Tuberculoză

Tuberculoza, sau TBC (abreviere pentru „bacilul de tubercul”) este o boală infecțioasă frecventă și, în cele mai multe cazuri, curabilă, provocată de diferite tipuri de micobacterii, de obicei de Mycobacterium tuberculosis.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Tuberculoză

Ultrasunet

Liliacul folosește ultrasunete pentru a se deplasa prin întuneric Ultrasunetele sunt vibrații mecanice cu frecvențe mai mari de 20.000 Hz.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Ultrasunet

Universitatea din Pennsylvania

Universitatea din Pennsylvania (prescurtat: Penn sau UPenn) este o universitate privată de cercetare din Philadelphia, Pennsylvania, afiliată la Ivy League.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Universitatea din Pennsylvania

Urologie

Urologia este specialitatea medico-chirurgicală care se ocupă de diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor tractului urinar și a sistemului reproductiv masculin.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Urologie

Vaccin

> ''Inocularea'', pictură de Louis Léopold Boilly (1807). Vaccinare profilactică: Inocularea unui vaccin prin injecție intramusculară (mușchiul deltoid) Un vaccin este un produs medicamentos biologic care are ca scop inducerea unui răspuns imun și implicit protecție imună dobândită față de o anumită boală infecțioasă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Vaccin

Varicelă

Varicela, cunoscută și sub denumirea populară de vărsat de vânt, este o boală infecțioasă eruptivă acută generalizată, provocată de virusul varicelo-zosterian, din familia virusurilor herpetice.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Varicelă

Variolă

Variola a fost o boală contagioasă, fiind provocată de virusul variolei, un virus din genul Orthopovirus.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Variolă

Victor Babeș

Victor Babeș a fost un bacteriolog și morfopatolog român, membru al Academiei Române din 1893.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Victor Babeș

Virginia Apgar

Virginia Apgar a fost medic american, specialistă în anestezie și pediatrie.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Virginia Apgar

Virus

gripei aviare, văzut la microscopul electronic În biologie, un virus este un agent patogen inframicrobian, invizibil la microscopul optic, care nu are capacitatea de autoreproducere, ci este multiplicat de celula parazitată.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Virus

Virus herpes simplex

Virusul herpes simplex (HSV) este un virus care se manifestă sub două forme, ambele însoțite de umflături apoase, dureroase pe piele sau membrane mucoase (precum gură sau buze) sau pe organele genitale.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Virus herpes simplex

Vitamina D

Vitaminele D reprezintă un grup de vitamine de tip secosteroide liposolubile a căror rol principal este creșterea absorbției intestinale a calciului, magneziului și a ionului fosfat.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Vitamina D

Vitamină

Vitaminele sunt substanțe chimice organice necesare în cantități mici pentru ca organismul să fie sănătos.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Vitamină

Wilhelm Röntgen

Wilhelm Conrad Röntgen a fost un fizician german.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Wilhelm Röntgen

Willem Einthoven

Willem Einthoven a fost un medic și fiziolog neerlandez.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și Willem Einthoven

William Harvey

William Harvey (n.1 aprilie 1578 – d. 3 iunie 1657) a fost medic englez, celebru pentru faptul că a elaborat teoria exactă a circulației sanguine.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și William Harvey

World Wide Web

Termenul World Wide Web, abreviat WWW sau și www, numit scurt și web, care în engleză înseamnă „pânză” (de păianjen); de multe ori este confundat cu rețea (net) și se pronunță respectiv (v. AFI), iar pe românește, este totalitatea site-urilor / documentelor și informațiilor de tip hipertext legate între ele, care pot fi accesate prin rețeaua mondială de Internet (net.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și World Wide Web

1000

Anul 1000 (M) a fost un an bisect al calendarului iulian.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1000

1242

1242 (MCCXLII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1242

1249

1249 (MCCXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1249

1451

1451 (MCDLI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1451

1540

1540 (MDXL) a fost un an bisect al calendarului iulian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1540

1543

1543 (MDXLIII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1543

1588

1588 (MDLXXXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1588

1590

1590 (MDXC) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1590

1603

1603 (MDCIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1603

1628

1628 (MDCXXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1628

1652

1652 (MDCLII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1652

1664

1664 (MDCLXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1664

1666

1666 (MDCLXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1666

1667

1667 (MDCLXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1667

1670

1670 (MDCLXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1670

1672

1672 (MDCLXXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1672

1688

1688 (MDCLXXXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1688

1736

1736 (MDCCXXXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1736

1747

1747 (MDCCXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1747

1753

1753 (MDCCLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1753

1774

1774 (MDCCLXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1774

1790

1790 (MDCCXC) a fost un obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1790

1796

1796 (MDCCXCVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1796

1800

1800 (MDCCC) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1800

1816

1816 (MDCCCXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1816

1818

----1818 (MDCCCXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1818

1819

1819 (MDCCCXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1819

1827

1827 (MDCCCXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1827

1839

1839 (MDCCCXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1839

1840

1840 (MDCCCXL) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1840

1842

1859 (MDCCCXLII) a fost un an al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1842

1846

1846 (MDCCCXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1846

1847

1847 (MDCCCXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1847

1854

1854 (MDCCCLIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1854

1858

1858 (MDCCCLVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1858

1865

1865 (MDCCCLXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1865

1867

1867 (MDCCCLXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1867

1868

1868 (MDCCCLXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1868

1870

1870 (MDCCCLXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1870

1878

1878 (MDCCCLXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1878

1879

1879 (MDCCCLXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1879

1882

1882 (MDCCCLXXXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1882

1884

1884 (MDCCCLXXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1884

1886

----1886 (MDCCCLXXXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1886

1887

1887 (MDCCCLXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1887

1890

---- 1890 (MDCCCXC) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1890

1892

1892 (MDCCCXCII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1892

1895

1895 (MDCCCXCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1895

1896

1896 (MDCCCXCVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1896

1897

----1897 (MDCCCXCVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1897

1898

1898 (MDCCCXCVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1898

1899

----1899 (MDCCCXCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1899

1900

1900 (MCM) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni și un an bisect al calendarului iulian. Ca rezultat, diferența de 12 zile dintre cele două calendare s-a mărit la 13 zile.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1900

1901

1901 (MCMI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1901

1903

1903 (MCMIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1903

1906

1906 (MCMVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1906

1907

1907 (MCMVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1907

1908

1908 (MCMVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1908

1909

1909 (MCMIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1909

1910

1910 (MCMX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1910

1914

1914 (MCMXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1914

1921

1921 (MCMXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1921

1922

1922 (MCMXXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1922

1923

1923 (MCMXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1923

1924

1924 (MCMXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1924

1926

1926 (MCMXXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1926

1927

1927 (MCMXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1927

1928

1928 (MCMXXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1928

1929

1929 (MCMXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1929

1931

1931 (MCMXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1931

1932

1932 (MCMXXXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1932

1933

1933 (MCMXXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1933

1936

1936 (MCMXXXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1936

1937

1937 (MCMXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1937

1938

1938 (MCMXXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1938

1943

1943 (MCMXLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1943

1944

1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1944

1946

1946 (MCMXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1946

1947

1947 (MCMXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1947

1949

1949 (MCMXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1949

1951

1951 (MCMLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1951

1952

1952 (MCMLII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1952

1953

1953 (MCMLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1953

1954

1954 (MCMLIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1954

1955

1955 (MCMLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1955

1956

1956 (MCMLVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1956

1957

1957 (MCMLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1957

1958

1958 (MCMLVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1958

1959

1959 (MCMLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1959

1960

1960 (MCMLX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1960

1961

1961 (MCMLXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1961

1962

1962 (MCMLXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1962

1963

1963 (MCMLXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1963

1964

1964 (MCMLXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1964

1965

1965 (MCMLXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1965

1967

1967 (MCMLXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1967

1969

1969 (MCMLXIX) a fost un obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1969

1971

1971 (MCMLXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1971

1972

1972 (MCMLXXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1972

1973

1973 (MCMLXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1973

1975

1975 (MCMLXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1975

1976

1976 (MCMLXXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1976

1977

1977 (MCMLXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1977

1979

1979 (MCMLXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1979

1980

1980 (MCMLXXX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1980

1981

----1981 (MCMLXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1981

1982

1982 (MCMLXXXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1982

1983

Edson René Braafheid 1983 (MCMLXXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1983

1984

1984 (MCMLXXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1984

1985

----1985 (MCMLXXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1985

1986

1986 (MCMLXXXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1986

1987

----1987 (MCMLXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1987

1988

----1988 (MCMLXXXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1988

1989

----1989 (MCMLXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1989

1992

1992 (MCMXCII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1992

1994

1994 (MCMXCIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1994

1998

1998 (MCMXCVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 1998

2000

2000 (MM) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 2000

2001

2001 (MMI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni A fost al 2001-lea an d.Hr., primul an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 2-lea an din deceniul 2000-2009.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 2001

2004

2004 (MMIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 2004

2005

2005 (MMV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 2005

2006

2006 (MMVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 2006

2007

2007 (MMVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 2007

2008

2008 (MMVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 2008

2009

2009 (MMIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 2009

2010

2010 (MMX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 2010

2011

2011 (MMXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 2011

2012

2012 (MMXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 2012

2013

2013 (MMXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor în medicină și 2013

Vezi și

Cronologia tehnologiei

• Cronologia descoperirilor în medicină
• Istoria scufundării autonome
• Listă cronologică a invențiilor
• Supercivilizație

Istoria medicinei

• Al-Kindi
• Cronologia descoperirilor în medicină
• Iatrochimie
• Istoria medicinei
• Jonas Salk
• Medicina Renașterii
• Sudoarea engleză

Cunoscut ca Cronologie de descoperiri și tehnologii medicale, Listă cronologică a descoperirilor în medicină.

, China, Chirurgie, Christiaan Barnard, Cimpanzeu, Citrice, Clemens von Pirquet, Cocaină, Constantin Arseni, Cordon ombilical, Creier, Cromozom, Daniel Gabriel Fahrenheit, Difterie, Digestie, Dioscoride, Dumitru Bagdasar, Edgar Douglas Adrian, Edward Jenner, Electrocardiogramă, Electroencefalografie, Electroencefalogramă, Emil Adolf von Behring, Emil Theodor Kocher, Epilepsie, Erasistrate, Ernst Ruska, Ernst von Bergmann, Esofag, Eter, Experimentele Hershey-Chase, Șoarece, Făt, Febră galbenă, Febră puerperală, Fenol, Fertilizare in vitro, Ficat, Fiziologie, Francis Crick, Frederick Banting, Galenus, Genă, Genom, George Assaky, George Emil Palade, Gerhard Domagk, Gheorghe Marinescu, Glandă tiroidă, Godfrey Hounsfield, Gregor Mendel, Grupă sanguină, Hans Asperger, Hepatită, Heroină, Herophilos, Hipermetropie, Hipertensiune arterială, Hippocrate, HIV, Holeră, Homeopatie, Hormon, Humphry Davy, Igienă, Ignaz Semmelweis, Imhotep, Imunitate, Infarct miocardic, Inimă, Insulele lui Langerhans, Insulină, Israel, Istoria medicinei, Ivan Pavlov, James D. Watson, James W. Black, Jean Astruc, Johann Friedrich Miescher, Jonas Salk, Joseph E. Murray, Joseph Lister, Joseph Priestley, Jurământul lui Hippocrate, Karl Landsteiner, Lepră, Listă cronologică a invențiilor, Listă de medici (alfabetică), Listă de medici români, Listă de termeni medicali, Louis Pasteur, Malarie, Medicină, Meningită, Metabolism, Microscop electronic, Mihai Ciucă, Mihai Ioan Botez, Mina Minovici, Miopie, Monoxid de azot, Neoplasm, Neurochirurgie, Neuron, Nicolae Paulescu, Nicolaus Cusanus, Nucleotidă, Obstetrică, Ochi, Oftalmologie, Orbire, Oxigen, Parotidită epidemică, Patologie, Paul Ehrlich, Pelagră, Penicilină, Pestă, Pneumonie, Polimer, Poliomielită, Procaină, Protoxid de azot, Rabie, Radiație X, Rahitism, Reflex, René Laënnec, Resuscitarea cardiopulmonară, Reticul endoplasmatic, Ribozom, Robert Koch, Rudolf Virchow, Rujeolă, Salvarsan, Samuel Hahnemann, Santorio Santorio, Sânge, Scarlatină, Science, Scorbut, Shinya Yamanaka, Sifilis, Sigmund Freud, Sistem limfatic, Sistem nervos, State Drăgănescu, Stimulator cardiac, Susruta, Tübingen, Termometru, Tetanos, Thomas Bartholin, Thomas Hunt Morgan, Thomas Sydenham, Thomas Willis, Tim Berners-Lee, Trahee, Transfuzie de sânge, Transplantare de organ, Tripanosomiaza africană, Trompa lui Eustachio, Tuberculoză, Ultrasunet, Universitatea din Pennsylvania, Urologie, Vaccin, Varicelă, Variolă, Victor Babeș, Virginia Apgar, Virus, Virus herpes simplex, Vitamina D, Vitamină, Wilhelm Röntgen, Willem Einthoven, William Harvey, World Wide Web, 1000, 1242, 1249, 1451, 1540, 1543, 1588, 1590, 1603, 1628, 1652, 1664, 1666, 1667, 1670, 1672, 1688, 1736, 1747, 1753, 1774, 1790, 1796, 1800, 1816, 1818, 1819, 1827, 1839, 1840, 1842, 1846, 1847, 1854, 1858, 1865, 1867, 1868, 1870, 1878, 1879, 1882, 1884, 1886, 1887, 1890, 1892, 1895, 1896, 1897, 1898, 1899, 1900, 1901, 1903, 1906, 1907, 1908, 1909, 1910, 1914, 1921, 1922, 1923, 1924, 1926, 1927, 1928, 1929, 1931, 1932, 1933, 1936, 1937, 1938, 1943, 1944, 1946, 1947, 1949, 1951, 1952, 1953, 1954, 1955, 1956, 1957, 1958, 1959, 1960, 1961, 1962, 1963, 1964, 1965, 1967, 1969, 1971, 1972, 1973, 1975, 1976, 1977, 1979, 1980, 1981, 1982, 1983, 1984, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1992, 1994, 1998, 2000, 2001, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013.

Uniunpedie este o hartă concept sau rețea semantică organizat ca o enciclopedie sau dicționar. Acesta oferă o scurtă definiție a fiecărui concept și a relațiilor sale.

Aceasta este o hartă mentală on-line gigant, care servește ca bază pentru diagrame conceptuale. Este libertatea de a folosi și pentru fiecare articol sau document poate fi descărcat. Este un instrument, resursă sau de referință pentru studiu, cercetare, educație, de învățare sau de predare, care pot fi utilizate de către profesori, educatori, elevi sau studenți; pentru lumea academică: pentru școală, primar, secundar, liceu, de mijloc, colegiu, grad tehnic, colegiu, universitate, licență, masterat sau de doctorat; pentru lucrări, rapoarte, proiecte, idei, documentare, studii, sinteze, sau a unei teze. Aici este definiția, explicația, descrierea sau semnificația fiecărei semnificative pe care aveți nevoie de informații, precum și o listă a conceptelor asociate lor, ca un glosar. Disponibil în română, Engleză, Spaniolă, Portugheză, Japonez, Chinez, Limba franceza, Germană, Italiană, Lustrui, Olandeză, Rusă, Arabic, Hindi, Suedez, Ucrainean, Maghiar, Catalan, Ceh, Evrei, daneză, finlandeză, indoneziană, norvegiană, turcă, vietnameză, coreeană, thai, greacă, bulgară, croat, slovacă, lituanian, filipineză, letonă, estonă și slovenă. Mai multe limbi în curând.

Informațiile se bazează pe articolele de Wikipedia și alte proiecte Wikimedia, și sunt disponibile sub licența Creative Commons Atribuire-Distribuire în Condiții Identice.

Uniunpedie nu este susținută de sau afiliată cu Fundația Wikimedia.

Google Play, Android și sigla Google Play sunt mărci comerciale deținute de Google Inc.

Politica de confidentialitate