acces mai rapid decât browser-ul!
29 relaţii: Adrien-Marie Legendre, Argumentul unei funcții, Caius Iacob, Calcul vectorial, Carl Gustav Jacob Jacobi, Con, Constantă matematică, Derivată, Derivată parțială, Ecuație cu derivate parțiale, Egalitate (matematică), Entalpie liberă, Știință, Fizică, Fracție molară, Funcție continuă, Geometrie diferențială, Inginerie, Limită (matematică), Matematică, Mecanică statistică, Mol, Mulțime deschisă, Potențial chimic, Rază, Simetria derivatei a doua, Termodinamică, Vecinătate (matematică), Volum (geometrie).
Adrien-Marie Legendre
Adrien-Marie Legendre a fost un matematician francez, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniile: statistică, teoria numerelor, algebră abstractă și analiză matematică.
Nou!!: Derivată parțială și Adrien-Marie Legendre · Vezi mai mult »
Argumentul unei funcții
În matematică un argument al unei funcții este o valoare care trebuie furnizată pentru a obține valoarea (rezultatul) funcției.
Nou!!: Derivată parțială și Argumentul unei funcții · Vezi mai mult »
Caius Iacob
Caius Iacob (n. 29 martie 1912, Arad – d. 6 februarie 1992, București) a fost un matematician român, membru al Academiei Române (din 1963).
Nou!!: Derivată parțială și Caius Iacob · Vezi mai mult »
Calcul vectorial
Calculul vectorial cuprinzând domeniile de Algebra vectorială si Analiza vectorială cât și Teoria câmpurilor, sunt domenii ale matematicii care se ocupă cu studiul matematic a spațiului vectorial din punct de vedere al algebrei matematice cât si a analizei matematice a vectorilor dintr-un spațiu prehilbertian de una sau mai multe dimensiuni (unele rezultate — cele care implică produsul vectorial — pot fi aplicate doar în trei dimensiuni).
Nou!!: Derivată parțială și Calcul vectorial · Vezi mai mult »
Carl Gustav Jacob Jacobi
Carl Gustav Jacob Jacobi a fost un matematician german.
Nou!!: Derivată parțială și Carl Gustav Jacob Jacobi · Vezi mai mult »
Con
h În matematică un con este suprafața descrisă de o dreaptă sau semidreaptă (generatoarea) care se deplasează sprijinindu-se pe o curbă fixă închisă (directoarea) și trece printr-un punct fix exterior directoarei (vârful sau apexul conului).
Nou!!: Derivată parțială și Con · Vezi mai mult »
Constantă matematică
O constantă matematică este o cantitate, de regulă număr real sau număr complex, care apare în mod natural în matematică și nu se modifică.
Nou!!: Derivată parțială și Constantă matematică · Vezi mai mult »
Derivată
curbă în orice moment; este colorată în verde dacă este pozitivă, în negru dacă este zero, respectiv în roșu, dacă este negativă. În matematică, derivata unei funcții este unul dintre conceptele fundamentale ale analizei matematice, împreună cu primitiva (inversa derivatei, adică integrala).
Nou!!: Derivată parțială și Derivată · Vezi mai mult »
Derivată parțială
În matematică, derivata parțială a unei funcții de mai multe variabile este derivata în raport cu una din acele variabile, în condițiile în care celelalte variabile sunt ținute constante (spre deosebire de derivata totală, la care toate variabilele pot varia).
Nou!!: Derivată parțială și Derivată parțială · Vezi mai mult »
Ecuație cu derivate parțiale
O ecuație cu derivate parțiale este un tip de ecuație diferențială care include funcții necunoscute de mai multe variabile și derivatele parțiale ale acestora.
Nou!!: Derivată parțială și Ecuație cu derivate parțiale · Vezi mai mult »
Egalitate (matematică)
În matematică egalitatea este o relație între două mărimi sau, mai general, între două expresii matematice, care afirmă că mărimile au aceeași valoare sau că expresiile reprezintă același obiect matematic, altfel spus o relație de identitate la nivel logic noțional.
Nou!!: Derivată parțială și Egalitate (matematică) · Vezi mai mult »
Entalpie liberă
Entalpia liberă (sau energia liberă Gibbs, denumirea recomandată de IUPAC fiind Gibbs energy sau Gibbs function) este o funcție de stare a unui sistem termodinamic, definită de Josiah Willard Gibbs în opera sa despre echilibrele chimice și interfazic ale substanțelor.
Nou!!: Derivată parțială și Entalpie liberă · Vezi mai mult »
Știință
Știința (din cuvântul latin scientia, care înseamnă „cunoaștere”) este un sistem ordonat de cunoștințe structurate care studiază, cercetează și interpretează fenomenele naturale, sociale și artificiale.
Nou!!: Derivată parțială și Știință · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Derivată parțială și Fizică · Vezi mai mult »
Fracție molară
Fracția molară e un mod de exprimare a concentrației unui component dintr-un amestec sau soluție, fiind raportul dintre cantitatea (numărul de moli) componentului și cantitatea totală din soluție.
Nou!!: Derivată parțială și Fracție molară · Vezi mai mult »
Funcție continuă
În analiza matematică, o funcție se numește continuă într-un punct dacă o modificare mică a argumentului în jurul punctului dat produce o modificare mică a imaginii funcției și, mai mult, se poate limita oricât de mult variația valorii funcției prin limitarea variației argumentului.
Nou!!: Derivată parțială și Funcție continuă · Vezi mai mult »
Geometrie diferențială
Geometria diferențială este o ramură a matematicii, care combină geometria analitică cu analiza matematică.
Nou!!: Derivată parțială și Geometrie diferențială · Vezi mai mult »
Inginerie
. Animația unui motor cu abur, orizontal, cu dublă acțiune, cu regulator centrifugal. Ingineria reprezintă aplicarea cunoștințelor științifice, matematice și a experienței practice pentru a crea obiecte și procese utile.Persoanele ce se ocupă cu ingineria sunt numite ingineri.
Nou!!: Derivată parțială și Inginerie · Vezi mai mult »
Limită (matematică)
În analiza matematică, prin limită a unei funcții într-un punct din domeniul de definiție se înțelege o valoare de care valoarea funcției se apropie oricât de mult atunci când valoarea de intrare (argumentul funcției) se apropie suficient de mult de punctul în care se caută limita.
Nou!!: Derivată parțială și Limită (matematică) · Vezi mai mult »
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Nou!!: Derivată parțială și Matematică · Vezi mai mult »
Mecanică statistică
Tratatul ''Principii elementare în mecanica statistică'', publicat de Gibbs în 1902, prezintă „fundamentarea rațională a termodinamicii”. Maxwell Boltzmann Gibbs Mecanica statistică, numită uneori și termodinamică statistică, utilizează metode statistice pentru a deduce proprietățile și comportarea sistemelor fizice macroscopice, la echilibru termodinamic, pe baza structurii lor microscopice.
Nou!!: Derivată parțială și Mecanică statistică · Vezi mai mult »
Mol
Molul (numit și moleculă-gram atunci când se referă la molecule) este unitatea de măsură fundamentală în SI a cantității de substanță.
Nou!!: Derivată parțială și Mol · Vezi mai mult »
Mulțime deschisă
În matematică, o mulțime se numește deschisă într-un spațiu topologic (sau în particular într-un spațiu metric) dacă orice punct al mulțimii se găsește la o distanță nenulă de complementul acelei mulțimi.
Nou!!: Derivată parțială și Mulțime deschisă · Vezi mai mult »
Potențial chimic
Potențialul chimic, simbolizat prin \mu \, (miu), este o mărime fizică descrisă prima dată de către inginerul și fizicianul matematician Josiah Willard Gibbs în lucrarea Asupra echilibrului substanțelor eterogene.
Nou!!: Derivată parțială și Potențial chimic · Vezi mai mult »
Rază
segmentul colorat cu roșu În geometria clasică o rază a unui cerc sau a unei sfere este o dreaptă ce unește centrul acesteia de unul din punctele sale.
Nou!!: Derivată parțială și Rază · Vezi mai mult »
Simetria derivatei a doua
În matematică, simetria derivatei a doua se referă la posibilitatea interschimbării ordinii de derivare parțială a unei funcții f. Fie funcția f de n variabile.
Nou!!: Derivată parțială și Simetria derivatei a doua · Vezi mai mult »
Termodinamică
Watt (1784) Termodinamica se ocupă cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natură, în care are loc un transfer de energie sub forma de căldură și lucru mecanic.
Nou!!: Derivată parțială și Termodinamică · Vezi mai mult »
Vecinătate (matematică)
O mulţime ''V'', conţinută în plan, este o vecinătate a unui punct ''p'' dacă există un disc în jurul lui ''p'', care este inclus în ''V''. Un dreptunghi nu este vecinătate pentru niciunul dintre vârfurile sale. În topologie, noțiunea de vecinătate este esențială în studiul spațiilor topologice.
Nou!!: Derivată parțială și Vecinătate (matematică) · Vezi mai mult »
Volum (geometrie)
Un recipient folosit pentru măsurarea volumului lichidelor. In SI Metrul Cub m3 Volumul este o mărime fizică (inclusiv geometrică) ce indică proprietatea măsurabilă a unui corp de a avea tridimensionalitate, adică întindere de-a lungul a trei axe perpendiculare pe care se măsoară lungimea, lățimea și respectiv înălțimea sa (toate cele trei dimensiuni fiind, de fapt, valori de lungime).
Nou!!: Derivată parțială și Volum (geometrie) · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Derivate parţiale, Derivate parțiale, Derivată parţială.
