Similarități între Desinență și Dialectele limbii maghiare
Desinență și Dialectele limbii maghiare au 19 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adjectiv, Afix, Diateză (dezambiguizare), Gen gramatical, Indicativ, Limba germană, Limba latină, Limba maghiară, Limba română, Morfologie (lingvistică), Număr (gramatică), Persoană (gramatică), Predicat, Sintaxă, Subiect (dezambiguizare), Substantiv, Timp (gramatică), Verb, Vocală.
Adjectiv
În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.
Adjectiv și Desinență · Adjectiv și Dialectele limbii maghiare ·
Afix
În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.
Afix și Desinență · Afix și Dialectele limbii maghiare ·
Diateză (dezambiguizare)
Termenul diateză poate însemna.
Desinență și Diateză (dezambiguizare) · Dialectele limbii maghiare și Diateză (dezambiguizare) ·
Gen gramatical
În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.
Desinență și Gen gramatical · Dialectele limbii maghiare și Gen gramatical ·
Indicativ
În gramatică, indicativul este un mod personal al verbului, care are drept valoare semantică specifică exprimarea unor acțiuni, întâmplări, stări etc.
Desinență și Indicativ · Dialectele limbii maghiare și Indicativ ·
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Desinență și Limba germană · Dialectele limbii maghiare și Limba germană ·
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Desinență și Limba latină · Dialectele limbii maghiare și Limba latină ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Desinență și Limba maghiară · Dialectele limbii maghiare și Limba maghiară ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Desinență și Limba română · Dialectele limbii maghiare și Limba română ·
Morfologie (lingvistică)
În lingvistică, termenul „morfologie” (cf. cuvintele grecești morphé „formă” + lógos „studiu”) denumește în mod tradițional acea ramură a gramaticii care studiază forma cuvintelor, în opoziție cu sintaxa, care se ocupă cu funcțiile cuvintelor și ale unor entități mai mari decât acesteaBidu-Vrănceanu 1997, p. 309.
Desinență și Morfologie (lingvistică) · Dialectele limbii maghiare și Morfologie (lingvistică) ·
Număr (gramatică)
În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.
Desinență și Număr (gramatică) · Dialectele limbii maghiare și Număr (gramatică) ·
Persoană (gramatică)
În lingvistică, persoana este o categorie gramaticală bazată pe referirea la participanții comunicării prin limbă și la enunțul produs.
Desinență și Persoană (gramatică) · Dialectele limbii maghiare și Persoană (gramatică) ·
Predicat
În gramatica tradițională, predicatul este una din cele două părți de propoziție principale, cealaltă fiind subiectul, altfel spus, este unul din constituenții propoziției minimale, celălalt fiind subiectulGrevisse și Goosse 2007, p. 259.
Desinență și Predicat · Dialectele limbii maghiare și Predicat ·
Sintaxă
În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.
Desinență și Sintaxă · Dialectele limbii maghiare și Sintaxă ·
Subiect (dezambiguizare)
Cuvântul subiect are două sensuri principale: 1.
Desinență și Subiect (dezambiguizare) · Dialectele limbii maghiare și Subiect (dezambiguizare) ·
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Desinență și Substantiv · Dialectele limbii maghiare și Substantiv ·
Timp (gramatică)
În gramatică, termenul „timp” este folosit cu mai multe accepțiuni.
Desinență și Timp (gramatică) · Dialectele limbii maghiare și Timp (gramatică) ·
Verb
În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.
Desinență și Verb · Dialectele limbii maghiare și Verb ·
Vocală
Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.
Desinență și Vocală · Dialectele limbii maghiare și Vocală ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Desinență și Dialectele limbii maghiare
- Ceea ce au în comun cu Desinență și Dialectele limbii maghiare
- Similarități între Desinență și Dialectele limbii maghiare
Comparație între Desinență și Dialectele limbii maghiare
Desinență are 62 de relații, în timp ce Dialectele limbii maghiare are 154. Așa cum au în comun 19, indicele Jaccard este 8.80% = 19 / (62 + 154).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Desinență și Dialectele limbii maghiare. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: