Similarități între Diminutiv și Schimbare lingvistică
Diminutiv și Schimbare lingvistică au 24 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adjectiv, Afix, Angela Bidu-Vrănceanu, Compunere (lingvistică), Context (lingvistică), Cuvânt, Denotație și conotație, Derivare (lingvistică), Dicționar, Limba franceză, Limba maghiară, Limba română, Limbă (comunicare), Limbă standard, Limbi romanice, Număr (gramatică), Persoană (gramatică), Registru de limbă, Semantică, Sincronie și diacronie, Substantiv, Ungaria, Varietate (lingvistică), Verb.
Adjectiv
În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.
Adjectiv și Diminutiv · Adjectiv și Schimbare lingvistică ·
Afix
În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.
Afix și Diminutiv · Afix și Schimbare lingvistică ·
Angela Bidu-Vrănceanu
Angela Vrănceanu (născută Bidu) este o specialistă în semantică, lexicologie, lingvistică teoretică și aplicată, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București.
Angela Bidu-Vrănceanu și Diminutiv · Angela Bidu-Vrănceanu și Schimbare lingvistică ·
Compunere (lingvistică)
În lingvistică, termenul „compunere” denumește un procedeu intern de îmbogățire a lexicului, care constă în formarea de cuvinte noi din două sau mai multe cuvinte existente independent, dintr-un cuvânt și dintr-un element de cuvânt care nu există independent, sau din două asemenea elemente.
Compunere (lingvistică) și Diminutiv · Compunere (lingvistică) și Schimbare lingvistică ·
Context (lingvistică)
Termenul context se referă la origine la textul scris.
Context (lingvistică) și Diminutiv · Context (lingvistică) și Schimbare lingvistică ·
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Cuvânt și Diminutiv · Cuvânt și Schimbare lingvistică ·
Denotație și conotație
În semantică, denotația și conotația sunt două noțiuni contrare referitoare la sensul unui element de limbă, în special o unitate lexicală, vorbindu-se despre sens denotativ și sens conotativ.
Denotație și conotație și Diminutiv · Denotație și conotație și Schimbare lingvistică ·
Derivare (lingvistică)
În lingvistică, derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor prin adăugarea, uneori suprimarea unui afix la/de la un cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din altaConstantinescu-Dobridor 1980, p. 149.
Derivare (lingvistică) și Diminutiv · Derivare (lingvistică) și Schimbare lingvistică ·
Dicționar
Dicționar de latină în mai multe volume Un dicționar sau lexicon este o lucrare lexicografică care cuprinde o parte semnificativă dintre cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu al științei, literaturii, artei etc., așezate într-o anumită ordine (de obicei alfabetică), având în general definiția sensurilor cuvântului împreună cu pronunție, etimologie și alte informații, sau o listă de cuvinte însoțite de traducerile lor într-o altă limbă.
Dicționar și Diminutiv · Dicționar și Schimbare lingvistică ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Diminutiv și Limba franceză · Limba franceză și Schimbare lingvistică ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Diminutiv și Limba maghiară · Limba maghiară și Schimbare lingvistică ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Diminutiv și Limba română · Limba română și Schimbare lingvistică ·
Limbă (comunicare)
Limbile lumii O limbă reprezintă un sistem abstract, complex, de comunicare verbală între oameni.
Diminutiv și Limbă (comunicare) · Limbă (comunicare) și Schimbare lingvistică ·
Limbă standard
În sociolingvistică, limba standard este o varietate a unei limbi elaborată prin activități conștiente de normare, cu scopul de a servi drept mijloc de comunicare comun utilizatorilor acelei limbi, care folosesc eventual și alte varietăți ale acesteiaDubois 2002, pp. 440–441.
Diminutiv și Limbă standard · Limbă standard și Schimbare lingvistică ·
Limbi romanice
Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară.
Diminutiv și Limbi romanice · Limbi romanice și Schimbare lingvistică ·
Număr (gramatică)
În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.
Diminutiv și Număr (gramatică) · Număr (gramatică) și Schimbare lingvistică ·
Persoană (gramatică)
În lingvistică, persoana este o categorie gramaticală bazată pe referirea la participanții comunicării prin limbă și la enunțul produs.
Diminutiv și Persoană (gramatică) · Persoană (gramatică) și Schimbare lingvistică ·
Registru de limbă
În sociolingvistică, termenul „registru de limbă” denumește un tip de varietate a limbii pentru care se întâlnesc tratări diferite și totodată alți termeni pentru a-l denumi, în funcție de școala lingvistică sau de lingvistBidu-Vrănceanu 1997, p. 407.
Diminutiv și Registru de limbă · Registru de limbă și Schimbare lingvistică ·
Semantică
Semantica (din limba greacă: σημαντικός, semantikós.
Diminutiv și Semantică · Schimbare lingvistică și Semantică ·
Sincronie și diacronie
Termenii sincronie și diacronie, introduși în lingvistică de lingvistul elvețian Ferdinand de Saussure, fondatorul curentului structuralist, prin cursul său de lingvistică generală publicat postum în 1916, denumesc două ipostaze ale unei limbi și două perspective ale studierii ei.
Diminutiv și Sincronie și diacronie · Schimbare lingvistică și Sincronie și diacronie ·
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Diminutiv și Substantiv · Schimbare lingvistică și Substantiv ·
Ungaria
Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Diminutiv și Ungaria · Schimbare lingvistică și Ungaria ·
Varietate (lingvistică)
În lingvistică, o varietate este o ramificație a unei limbi, care constituie un sistem lingvistic specific și unitar, folosit de o categorie de vorbitori delimitată după anumite criterii extralingvistice.
Diminutiv și Varietate (lingvistică) · Schimbare lingvistică și Varietate (lingvistică) ·
Verb
În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Diminutiv și Schimbare lingvistică
- Ceea ce au în comun cu Diminutiv și Schimbare lingvistică
- Similarități între Diminutiv și Schimbare lingvistică
Comparație între Diminutiv și Schimbare lingvistică
Diminutiv are 48 de relații, în timp ce Schimbare lingvistică are 136. Așa cum au în comun 24, indicele Jaccard este 13.04% = 24 / (48 + 136).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Diminutiv și Schimbare lingvistică. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: