Similarități între Dobrogea și Istoria Dobrogei
Dobrogea și Istoria Dobrogei au 62 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adamclisi, Constanța, Antichitatea, Aromâni, Babadag, Balcic, Brațul Chilia, Bugeac, Bulgari, Bulgaria, Cadrilater, Cahul, Bolgrad și Ismail, Caliacra, Callatis, Cavarna, Constanța, Constantinopol, Cultura și civilizația dacică, Delta Dunării, Dobrotici al Dobrogei, Dunărea, Țara Românească, Evul Mediu, George Vâlsan, Germani dobrogeni, Goți, Greci, Histria, Iachint de Vicina, Imperiul Otoman, Imperiul Persan, ..., Imperiul Roman, Imperiul Roman de Răsărit, Insula Șerpilor, Isaccea, Lipoveni, Lista beilerbeilor de Silistra, Mangalia, Marea Neagră, Măcin, Mănăstirea Căldărușani, Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân, Moesia, Moldova, Munții Măcin, Peninsula Balcanică, Primul Război Mondial, România, Sarmați, Sciția Mică, Silistra, Tătari, Themă, Tomis (dezambiguizare), Tratatul de la Berlin (1878), Tratatul de la San Stefano, Tropaeum Traiani, Tulcea, Turci, Turtucaia, Ucraina, Vlad Țepeș. Extinde indicele (32 Mai Mult) »
Adamclisi, Constanța
Adamclisi este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Constanța, Dobrogea, România.
Adamclisi, Constanța și Dobrogea · Adamclisi, Constanța și Istoria Dobrogei ·
Antichitatea
Antichitatea este epoca istorică de la inventarea scrierii și începutul înregistrărilor istorice până la debutul Evului Mediu.
Antichitatea și Dobrogea · Antichitatea și Istoria Dobrogei ·
Aromâni
Aromânii (numiți în România și români macedoneni, macedo-români, macedono-vlahi sau, mai popular, machidoni) sunt o ramură a latinității răsăritene, alături de dacoromâni, meglenoromâni și istroromâni.
Aromâni și Dobrogea · Aromâni și Istoria Dobrogei ·
Babadag
Babadag (în, în trecut și Babatag) este un oraș în județul Tulcea, Dobrogea, România.
Babadag și Dobrogea · Babadag și Istoria Dobrogei ·
Balcic
Balcic (în, în, în, în) este un oraș la țărmul Mării Negre, în regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, din nord-estul Bulgariei, situat la o distanță de 42 km de Varna.
Balcic și Dobrogea · Balcic și Istoria Dobrogei ·
Brațul Chilia
Brațul Chilia, cel mai nordic din cele trei brațe ale Dunării. Chilia este brațul nordic din Delta Dunării.
Brațul Chilia și Dobrogea · Brațul Chilia și Istoria Dobrogei ·
Bugeac
Toponimia oficială a Bugeacului sub administrația românească: după Anatol Eremia, puține denumiri moldovene istorice au fost oficializate, majoritatea fiind turcice, rusești sau germane, așa cum intraseră în nomenclatura imperiului Rus. Bugeacul (în ucraineană, rusă și, în turcă și, în) este parte din Basarabia istorică, o regiune de stepă a fostului voievodat al Moldovei, azi situată la sud de Republica Moldova, între hotarul acestui stat, Dunăre și Marea Neagră, în componența Ucrainei de azi.
Bugeac și Dobrogea · Bugeac și Istoria Dobrogei ·
Bulgari
Spațiul etnic bulgar și zonele adiacente în 1912. La vremea respectivă macedonenii slavi se considerau ca fiind bulgari. Popoare migratoare pe teritoriul României și al Republicii Moldova Bulgarii sunt un popor sud slav care trăiește preponderent în Bulgaria, dar și în Macedonia de Nord (existența unei etnii macedonene slave este negată de către unii oameni de știință, mai ales bulgari, care consideră că aceștia ar fi de fapt tot bulgari), Ucraina (în sud), Republica Moldova (în sud), Serbia (în nord și în est), Grecia (în est), Turcia (în partea europeană) și în România.
Bulgari și Dobrogea · Bulgari și Istoria Dobrogei ·
Bulgaria
Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.
Bulgaria și Dobrogea · Bulgaria și Istoria Dobrogei ·
Cadrilater
Legea de alipire a Cadrilaterului la România, 1913 Cadrilaterul (denumit și Dobrogea de Sud și, în perioada interbelică, Dobrogea Nouă) este denumirea românească a părții de sud a Dobrogei, aflată în Bulgaria și mărginită de Dunăre la NV, râurile Beli Lom și Kamchiya la S și Marea Neagră la E. Numele, apărut la generalii români în 1913, în decursul celui de-al doilea război balcanic, înseamnă „patrulater” și provine.
Cadrilater și Dobrogea · Cadrilater și Istoria Dobrogei ·
Cahul, Bolgrad și Ismail
Moldova 1856-1859 România 1859-1878 Trasarea frontierei nordice Județele României 1859-1878 legenda) Harta regiunilor tradiționale ale României în 1868 (se pot observa denumirile alternative de ''Frumoasa'' pentru Cahul și de ''Smeilu'' pentru Izmail) Cahul, Bolgrad și Ismail este denumirea dată teritoriului din sud-vestul Basarabiei care în urma Tratatului de la Paris din 1856, ce încheia Războiul Crimeii (1853-1856), a fost retrocedat Moldovei de către Rusia, aceasta pierzând astfel accesul la gurile Dunării.
Cahul, Bolgrad și Ismail și Dobrogea · Cahul, Bolgrad și Ismail și Istoria Dobrogei ·
Caliacra
Caliacra se poate referi la.
Caliacra și Dobrogea · Caliacra și Istoria Dobrogei ·
Callatis
Callatis poate fi.
Callatis și Dobrogea · Callatis și Istoria Dobrogei ·
Cavarna
Cavarna, Kavarna sau Cărvuna (în) este un mic oraș din regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, Bulgaria, aflat pe malul Mării Negre, la nord-est de Balcic.
Cavarna și Dobrogea · Cavarna și Istoria Dobrogei ·
Constanța
Constanța (limba greacă veche: Tόμις - Tomis, latină: Tomis Constantiana, limba greacă Κωνστάντζα - Konstandza, limba aromână Custantsa, limba turcă otomană كو ستنجه - Köstendje,, - Kiustendja) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare.
Constanța și Dobrogea · Constanța și Istoria Dobrogei ·
Constantinopol
Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.
Constantinopol și Dobrogea · Constantinopol și Istoria Dobrogei ·
Cultura și civilizația dacică
Dacia Coiful dacic de la Coțofenești. Civilizația și cultura dacilor a avut în spațiul carpato-dunărean o dezvoltare de câteva sute de ani și a atins nivelul cel mai înalt în perioada sec. I î.H. - sec. I d.H. În arheologie, termenul de cultură se referă atât la aspectele vieții materiale, cât și la cele spirituale, în totalitatea lor, studiind: așezările, locuințele, uneltele, armele, ceramica, podoabele, riturile funerare, ritualurile religioase, manifestările artistice.
Cultura și civilizația dacică și Dobrogea · Cultura și civilizația dacică și Istoria Dobrogei ·
Delta Dunării
Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România și parțial în Ucraina, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.
Delta Dunării și Dobrogea · Delta Dunării și Istoria Dobrogei ·
Dobrotici al Dobrogei
Dobrotici (sau Dobrotiță) (bulgară: Добротица) a fost un conducător al „Țării Cărvunei” între anii 1347 și 1386 (cu titlu de despot după 1367).
Dobrogea și Dobrotici al Dobrogei · Dobrotici al Dobrogei și Istoria Dobrogei ·
Dunărea
Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).
Dobrogea și Dunărea · Dunărea și Istoria Dobrogei ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Dobrogea și Țara Românească · Istoria Dobrogei și Țara Românească ·
Evul Mediu
Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.
Dobrogea și Evul Mediu · Evul Mediu și Istoria Dobrogei ·
George Vâlsan
Gheorghe Vâlsan (n. 21 ianuarie 1885, București — d. 6 august 1935, Carmen Sylva, Constanța) a fost un geograf și etnograf român, membru titular (1920) al Academiei Române.
Dobrogea și George Vâlsan · George Vâlsan și Istoria Dobrogei ·
Germani dobrogeni
Localitățile în care s-au așezat coloniștii germani Un german din Colilia Biserica din Colilia la mijlocul secolului XX Germanii dobrogeni (în) au fost o populație germană stabilită în secolul al XIX-lea în Dobrogea.
Dobrogea și Germani dobrogeni · Germani dobrogeni și Istoria Dobrogei ·
Goți
Goții (în Gotică: gutans Unicode: 𐌲𐌿𐍄𐌰𐌽𐍃, "Gutans") au fost un popor germanic răsăritean.
Dobrogea și Goți · Goți și Istoria Dobrogei ·
Greci
Grecii (greacă: Έλληνες - ''ellenes'') reprezintă o grupă etnică și o națiune care populează Grecia din secolul al XVII-lea î.Hr. până în prezent.
Dobrogea și Greci · Greci și Istoria Dobrogei ·
Histria
Histria sau Istros (în), a fost o colonie greacă sau polis (πόλις, oraș) lângă gurile Dunării (cunoscută ca Ister în greaca veche), pe coasta de vest a Mării Negre.
Dobrogea și Histria · Histria și Istoria Dobrogei ·
Iachint de Vicina
Iachint de Vicina a fost un ierarh grec ortodox din secolul al XIV-lea (născut probabil spre sfârșitul secolului al XIII-lea), ultimul mitropolit al Vicinei și primul mitropolit al Ungrovlahiei.
Dobrogea și Iachint de Vicina · Iachint de Vicina și Istoria Dobrogei ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Dobrogea și Imperiul Otoman · Imperiul Otoman și Istoria Dobrogei ·
Imperiul Persan
Imperiul Persan (în persana veche: Parsā), sau Imperiul Ahemenid, a fost un imperiu iranian ce a dominat Asia de Sud și de Sud-Vest între 550 î.Hr., de la cucerirea mezilor de către Cirus al II-lea cel Mare, până în 330 î.Hr., când ultimul împărat ahemenid moare și imperiul este cucerit de Alexandru cel Mare.
Dobrogea și Imperiul Persan · Imperiul Persan și Istoria Dobrogei ·
Imperiul Roman
Imperiul Roman este termenul utilizat, în mod convențional, pentru a descrie statul roman post-republican caracterizat de o formă de guvernământ autocratică și de stăpânirea unui imens teritoriu în jurul Mării Mediterane cu capitala la Roma.
Dobrogea și Imperiul Roman · Imperiul Roman și Istoria Dobrogei ·
Imperiul Roman de Răsărit
Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.
Dobrogea și Imperiul Roman de Răsărit · Imperiul Roman de Răsărit și Istoria Dobrogei ·
Insula Șerpilor
Insula Șerpilor (în Острів Зміїний, în Остров Змеиный, în gr. veche Λευκός, în gr. Φίδονισι, în Yilan Adası) este o insulă din Marea Neagră, clasificată drept „stâncă” în sensul Convenției de la Montego Bay privind Dreptul Mării datorită lipsei de surse proprii de apă potabilă, situată la 45 de km de țărmurile României și Ucrainei, în dreptul golfului Musura.
Dobrogea și Insula Șerpilor · Insula Șerpilor și Istoria Dobrogei ·
Isaccea
Isaccea (în) este un oraș în județul Tulcea, Dobrogea, România, format din localitățile componente Isaccea (reședința), Revărsarea și Tichilești.
Dobrogea și Isaccea · Isaccea și Istoria Dobrogei ·
Lipoveni
Rușii și lipovenii din România (2002) Slava Cercheză din Județul Tulcea (2004) Lipovean O verviță, mătanie tipic lipoveană Flamură lipoveană Lipovenii sunt un grup etnic de origine rusească (numără aprox. 19.300 persoane), care locuiesc în special în județul Tulcea din România precum și în zona Bugeacului (mai ales în preajma orașului Vâlcov) din regiunea Odesa, Ucraina și în Bulgaria.
Dobrogea și Lipoveni · Istoria Dobrogei și Lipoveni ·
Lista beilerbeilor de Silistra
Aceasta este lista beilerbeilor turci elayet-ului Silistra (cca. 1599 - 1864).
Dobrogea și Lista beilerbeilor de Silistra · Istoria Dobrogei și Lista beilerbeilor de Silistra ·
Mangalia
Mangalia (în turcă Mankalya) este un municipiu în județul Constanța, Dobrogea, România, format din localitățile componente Cap Aurora, Jupiter, Mangalia (reședința), Neptun, Olimp, Saturn și Venus.
Dobrogea și Mangalia · Istoria Dobrogei și Mangalia ·
Marea Neagră
Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).
Dobrogea și Marea Neagră · Istoria Dobrogei și Marea Neagră ·
Măcin
Măcin (în turcă Maçin) este un oraș în județul Tulcea, Dobrogea, România.
Dobrogea și Măcin · Istoria Dobrogei și Măcin ·
Mănăstirea Căldărușani
Mănăstirea Căldărușani este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Gruiu, județul Ilfov, pe malul lacului Căldărușani.
Dobrogea și Mănăstirea Căldărușani · Istoria Dobrogei și Mănăstirea Căldărușani ·
Mihai Viteazul
Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.
Dobrogea și Mihai Viteazul · Istoria Dobrogei și Mihai Viteazul ·
Mircea cel Bătrân
Mircea cel Bătrân a fost domnul Țării Românești între 23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418.
Dobrogea și Mircea cel Bătrân · Istoria Dobrogei și Mircea cel Bătrân ·
Moesia
Balcanii într-un Atlas din 1886 (provincia Moesia este trasată cu contur galben) Limesul dunărean în Moesia Peninsula balcanică în sec. IV Moesia, scris uneori și Moësia, a fost provincia romană antică situată azi pe teritoriul statelor Serbia, Bulgaria și România.
Dobrogea și Moesia · Istoria Dobrogei și Moesia ·
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Dobrogea și Moldova · Istoria Dobrogei și Moldova ·
Munții Măcin
Munții Măcin sau Munții Măcinului sunt o grupă montană din Podișul Dobrogei.
Dobrogea și Munții Măcin · Istoria Dobrogei și Munții Măcin ·
Peninsula Balcanică
Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.
Dobrogea și Peninsula Balcanică · Istoria Dobrogei și Peninsula Balcanică ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Dobrogea și Primul Război Mondial · Istoria Dobrogei și Primul Război Mondial ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Dobrogea și România · Istoria Dobrogei și România ·
Sarmați
Catafracții sarmați (aliații lui Decebal) pe Columna lui Traian Imperiul roman în timpul lui Hadrian (împărat între 117–138) cu sarmații locuind în stepele ucrainene Sarmații (lat. Sarmatae) erau un grup de triburi nomade iranice din antichitate, care au existat din secolul al V-lea î.Hr.
Dobrogea și Sarmați · Istoria Dobrogei și Sarmați ·
Sciția Mică
Sciția Mică (în latină Scythia Minor, în greacă Μικρά Σκυθία, Mikrá Skythia) este numele sub care a fost cunoscut în antichitate actualul teritoriu al Dobrogei și Cadrilaterului.
Dobrogea și Sciția Mică · Istoria Dobrogei și Sciția Mică ·
Silistra
Silistra sau Dârstor este un oraș port la Dunăre, în nord-estul Bulgariei.
Dobrogea și Silistra · Istoria Dobrogei și Silistra ·
Tătari
Steagul Tatarstanului, al tătarilor din Rusia, Bielorusia și Polonia. Tătari (sec. al XVII-lea d.C.) la vreo întrecere, probabil pe teritoriul Hanatului Crimeei. Tătarii sunt o comunitate de origine mongolo-turco-turanică dispersați pe arii întinse ale Asiei, dar prezenți pe arii restrânse și în anumite regiuni ale Europei de Est, inclusiv în Dobrogea.
Dobrogea și Tătari · Istoria Dobrogei și Tătari ·
Themă
Themele (în, transliterat: themata, la singular: θέμα, transliterat: thema: „corp de armată”, apoi prin extindere: „regiune militară”) au fost diviziuni administrative ale Imperiului Bizantin.
Dobrogea și Themă · Istoria Dobrogei și Themă ·
Tomis (dezambiguizare)
Tomis poate fi.
Dobrogea și Tomis (dezambiguizare) · Istoria Dobrogei și Tomis (dezambiguizare) ·
Tratatul de la Berlin (1878)
Participanţii la Congresul de la Berlin tablou. Tratatul de la Berlin (13 iunie –13 iulie 1878) a fost tratatul internațional care a pus capăt Războiului Ruso-Turc din anii 1877–1878.
Dobrogea și Tratatul de la Berlin (1878) · Istoria Dobrogei și Tratatul de la Berlin (1878) ·
Tratatul de la San Stefano
Tratatul preliminar de la San Stefano a fost semnat de către Imperiul Rus și cel Otoman la 3 martie 1878, după încheierea războiului ruso-turc din 1877-1878.
Dobrogea și Tratatul de la San Stefano · Istoria Dobrogei și Tratatul de la San Stefano ·
Tropaeum Traiani
Tropaeum Traiani este un monument triumfal roman în Adamclisi, județul Constanța, ridicat în cinstea împăratului roman Traian între anii 106-109 d.Hr.
Dobrogea și Tropaeum Traiani · Istoria Dobrogei și Tropaeum Traiani ·
Tulcea
Tulcea (în turcă Tulça, Hora-Tepé, Tolçu, în greacă Αιγισσός-Aegyssus, în bulgară Тулица-Tulitsa, în rusă/ ucraineană Тулча-Tulcha) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Tudor Vladimirescu și Tulcea (reședința).
Dobrogea și Tulcea · Istoria Dobrogei și Tulcea ·
Turci
Turcii (în limba turcă: Türkler) sunt un grup etnic ce trăiește, în principal, în Anatolia, Cipru și Europa de sud.
Dobrogea și Turci · Istoria Dobrogei și Turci ·
Turtucaia
Turtucaia (în, în, în) este un oraș port la Dunăre în regiunea Silistra din nord-estul Bulgariei.
Dobrogea și Turtucaia · Istoria Dobrogei și Turtucaia ·
Ucraina
Fără descriere.
Dobrogea și Ucraina · Istoria Dobrogei și Ucraina ·
Vlad Țepeș
Vlad Țepeș, denumit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456-1462 și 1476.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Dobrogea și Istoria Dobrogei
- Ceea ce au în comun cu Dobrogea și Istoria Dobrogei
- Similarități între Dobrogea și Istoria Dobrogei
Comparație între Dobrogea și Istoria Dobrogei
Dobrogea are 190 de relații, în timp ce Istoria Dobrogei are 289. Așa cum au în comun 62, indicele Jaccard este 12.94% = 62 / (190 + 289).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Dobrogea și Istoria Dobrogei. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: