acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Dunărea și Europa
Dunărea și Europa au 100 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Albania, Alpi, Austria, Austro-Ungaria, Avari, Belgrad, Bosnia și Herțegovina, Bratislava, București, Budapesta, Bulgari, Bulgaria, Cehia, Cehoslovacia, Codalb, Congresul de la Viena, Croația, Delta Dunării, Elveția, Epoca cuprului, Țara Românească, Europa Centrală, Europa de Est, Evul Mediu, Germania, Germania Nazistă, Grecia Antică, Gușter, Herodot, ..., Holocaust, Huni, Imperiul Otoman, Imperiul Roman, Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Rus, Islanda, Istanbul, Italia, Jder, Kosovo, Limba engleză, Limba franceză, Limba germană, Limba latină, Limba maghiară, Limba rusă, Limba turcă, Limba ucraineană, Limbi romanice, Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO, Macedonia de Nord, Maghiari, Marc Aureliu, Marea Adriatică, Marea Neagră, Marea Nordului, Migrația popoarelor, Munții Carpați, Munții Ural, Muntenegru, Napoleon I, Neolitic, Nipru, Norvegia, Organizația Națiunilor Unite, Ostrogoți, Pactul Ribbentrop-Molotov, Paris, Peninsula Balcanică, Pisică sălbatică, Polonia, Primul Război Mondial, Râul Don (Rusia), Războaiele Balcanice, Războiul Ruso-Turc (1768–1774), Reptilă, Republica Moldova, Revoluțiile de la 1989, Rin, Rioni, Roma, Roma Antică, România, Rusia, Serbia, Sfântul Imperiu Roman, Slavi, Slovacia, Slovenia, Stejar, Triburi germanice, Turcia, Ucraina, Ungaria, Uniunea Europeană, Vandali, Viena, Vizigoți, Volga. Extinde indicele (70 Mai Mult) »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Dunărea · Al Doilea Război Mondial și Europa ·
Albania
Albania (în), oficial denumită Republica Albania (în;; în dialectul Gheg: Republika e Shqipnísë), este un stat suveran din sud-estul Europei.
Albania și Dunărea · Albania și Europa ·
Alpi
Alpii în Valea Chamonix Alpii - harta fizică Alpii - harta fizică și granițele țărilor pe teritoriul cărora se află Alpii sunt un lanț muntos din Europa, care se întinde din Austria și Slovenia până în sud-estul Franței, trecând prin nordul Italiei, sudul Elveției, Liechtenstein și sudul Germaniei.
Alpi și Dunărea · Alpi și Europa ·
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Austria și Dunărea · Austria și Europa ·
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Austro-Ungaria și Dunărea · Austro-Ungaria și Europa ·
Avari
Imperiul Avar Avarii au fost un popor migrator provenit din Asia Centrală a cărui limbă era probabil din grupul limbilor turcice.
Avari și Dunărea · Avari și Europa ·
Belgrad
Belgrad (în) este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei.
Belgrad și Dunărea · Belgrad și Europa ·
Bosnia și Herțegovina
Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина,, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori.
Bosnia și Herțegovina și Dunărea · Bosnia și Herțegovina și Europa ·
Bratislava
Bratislava este capitala și cel mai mare oraș din Slovacia și are o populație de aproximativ 430.000 locuitori.
Bratislava și Dunărea · Bratislava și Europa ·
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
București și Dunărea · București și Europa ·
Budapesta
Budapesta este capitala Ungariei.
Budapesta și Dunărea · Budapesta și Europa ·
Bulgari
Spațiul etnic bulgar și zonele adiacente în 1912. La vremea respectivă macedonenii slavi se considerau ca fiind bulgari. Popoare migratoare pe teritoriul României și al Republicii Moldova Bulgarii sunt un popor sud slav care trăiește preponderent în Bulgaria, dar și în Macedonia de Nord (existența unei etnii macedonene slave este negată de către unii oameni de știință, mai ales bulgari, care consideră că aceștia ar fi de fapt tot bulgari), Ucraina (în sud), Republica Moldova (în sud), Serbia (în nord și în est), Grecia (în est), Turcia (în partea europeană) și în România.
Bulgari și Dunărea · Bulgari și Europa ·
Bulgaria
Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.
Bulgaria și Dunărea · Bulgaria și Europa ·
Cehia
Cehia (în), oficial Republica Cehă (în) este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa Centrală.
Cehia și Dunărea · Cehia și Europa ·
Cehoslovacia
Cehoslovacia (Československo în cehă, Česko-Slovensko în slovacă) a fost o țară în Europa Centrală care a existat din 1918 până la 31 decembrie 1992.
Cehoslovacia și Dunărea · Cehoslovacia și Europa ·
Codalb
Codalbul (Haliaeetus albicilla) este o pasăre răpitoare de zi, protejată, din ordinul accipitriformelor (Accipitriformes), familia Accipitridae.
Codalb și Dunărea · Codalb și Europa ·
Congresul de la Viena
Congresul de la Viena (Wiener Kongress) a fost o conferință a ambasadorilor statelor europene prezidată de omul de strat austriac Klemens von Metternich, care și-a desfășurat lucrările în Viena în mod oficial din noiembrie 1814 până în 1815.
Congresul de la Viena și Dunărea · Congresul de la Viena și Europa ·
Croația
Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.
Croația și Dunărea · Croația și Europa ·
Delta Dunării
Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România și parțial în Ucraina, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.
Delta Dunării și Dunărea · Delta Dunării și Europa ·
Elveția
Elveția (în Numele în germana elvețiană este scris uneori și Schwyz ori Schwiiz. Schwyz este și numele în germana standard al unuia dintre cantoane.; în; în; în sau), denumită complet Confederația Elvețiană (în, de unde și abrevierea CH), este o republică federală formată din 26 de cantoane autonome.
Dunărea și Elveția · Elveția și Europa ·
Epoca cuprului
Epoca cuprului este perioada din istoria omenirii când au început să fie folosite pentru prima oară unelte de metal, alături de cele deja consacrate, din piatră.
Dunărea și Epoca cuprului · Epoca cuprului și Europa ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Dunărea și Țara Românească · Europa și Țara Românească ·
Europa Centrală
Europa Centrală așa cum este ea recunoscută în The World Factbook (2009), Encyclopædia Britannica și Brockhaus Enzyklopädie (1998) Europa Centrală constituie, prin poziție, nucleul geografic al Europei.
Dunărea și Europa Centrală · Europa și Europa Centrală ·
Europa de Est
Europa de Est Împărțirea Europei pe criterii culturale Situată la est de o linie imaginară ce ar uni Marea Baltică cu Marea Neagră, Europa de Est reprezintă cea mai întinsă subdiviziune a continentului.
Dunărea și Europa de Est · Europa și Europa de Est ·
Evul Mediu
Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.
Dunărea și Evul Mediu · Europa și Evul Mediu ·
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Dunărea și Germania · Europa și Germania ·
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Dunărea și Germania Nazistă · Europa și Germania Nazistă ·
Grecia Antică
Grecia Antică (în, în) a fost o civilizație antică din bazinul mediteranean, provenită din peninsula balcanică, care a durat din secolul al XII-lea î.Hr. până în anul 313 d.Hr., la oficializarea creștinismului, sau până la închiderea academiei ateniene de către împăratul Iustinian I în 529 d.Hr. După colapsul civilizației grecești antice, a urmat perioada romano-bizantină.
Dunărea și Grecia Antică · Europa și Grecia Antică ·
Gușter
Gușterul (Lacerta viridis) este o șopârlă lungă răspândită în zona latitudinală medie a Europei din Slovenia și estul Austriei până pe coastele estice ale Mării Negre ce aparțin Ucrainei și Turciei.
Dunărea și Gușter · Europa și Gușter ·
Herodot
Herodot din Halicarnas/Halikarnassos (greacă: Ήροδοτος, Herodotos, n. 484 î.Hr. - d. cca. 425 î.Hr.) a fost un istoric grec.
Dunărea și Herodot · Europa și Herodot ·
Holocaust
right Premiului Nobel pentru Pace Elie Wiesel, evreu din România (Transilvania de Nord). Holocaust (din greacă ὁλόκαυστον (holókauston): holos, „complet” și kaustos, „a arde”; în ebraică: Hașoa השואה, în idiș: Hurben חורבן), este termenul care reprezintă cel mai mare masacru din istorie.
Dunărea și Holocaust · Europa și Holocaust ·
Huni
Pătrunderea hunilor în Europa Hunii au fost un popor nomad de origine turcică, probabil și uralică.
Dunărea și Huni · Europa și Huni ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Dunărea și Imperiul Otoman · Europa și Imperiul Otoman ·
Imperiul Roman
Imperiul Roman este termenul utilizat, în mod convențional, pentru a descrie statul roman post-republican caracterizat de o formă de guvernământ autocratică și de stăpânirea unui imens teritoriu în jurul Mării Mediterane cu capitala la Roma.
Dunărea și Imperiul Roman · Europa și Imperiul Roman ·
Imperiul Roman de Răsărit
Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.
Dunărea și Imperiul Roman de Răsărit · Europa și Imperiul Roman de Răsărit ·
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Dunărea și Imperiul Rus · Europa și Imperiul Rus ·
Islanda
Islanda este o țară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic.
Dunărea și Islanda · Europa și Islanda ·
Istanbul
Sfintei Sofia din Istanbul Imagine din satelit a Istanbulului și a strâmtorii Bosfor Istanbul, Turnul Fecioarei Istanbul, numit în antichitatea greacă Byzantion, apoi, după anul 330 d.Hr., Constantinopol — în, a fost capitală a Imperiului Roman, pentru două scurte perioade dintre anii 324-395, a Imperiului Roman de Răsărit, denumit și Imperiul Bizantin de istoriografia umanistă, între 395-1204, a Imperiului Latin de Constantinopol între 1204-1261, apoi din nou a Imperiul Bizantin refăcut, între 1261-1453 și a Imperiului Otoman până la proclamarea Republicii Turcia, la 13 octombrie 1923.
Dunărea și Istanbul · Europa și Istanbul ·
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Dunărea și Italia · Europa și Italia ·
Jder
Jderul (Martes) este un gen de animale carnivore arboricole sau terestre din familia Mustelidae, cuprinzând opt specii răspândite în Europa, Asia (vestul Siberiei, Japonia) și în America de Nord.
Dunărea și Jder · Europa și Jder ·
Kosovo
Kosovo (în Kosova; în scriere chirilică sârbă: Косово), oficial Republica Kosovo (în; în sârbă: Република Косово / Republika Kosovo) este un stat parțial recunoscut și teritoriu disputat, situat în Peninsula Balcanică, în sud-estul Europei, care și-a autodeclarat independența față de Serbia în februarie 2008.
Dunărea și Kosovo · Europa și Kosovo ·
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Dunărea și Limba engleză · Europa și Limba engleză ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Dunărea și Limba franceză · Europa și Limba franceză ·
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Dunărea și Limba germană · Europa și Limba germană ·
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Dunărea și Limba latină · Europa și Limba latină ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Dunărea și Limba maghiară · Europa și Limba maghiară ·
Limba rusă
Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.
Dunărea și Limba rusă · Europa și Limba rusă ·
Limba turcă
Limba turcă este cea mai vorbită limbă turcică, cu 10–15 milioane de vorbitori nativi în sud-estul Europei (majoritatea în Tracia Răsăriteană) și 60–65 de milioane de vorbitori nativi în Asia de Vest (majoritatea în Anatolia).
Dunărea și Limba turcă · Europa și Limba turcă ·
Limba ucraineană
Limba ucraineană (în ucraineană украї́нська мо́ва ukrajinska mova) este o limbă indoeuropeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de est, din care mai fac parte limba rusă și limba belarusă.
Dunărea și Limba ucraineană · Europa și Limba ucraineană ·
Limbi romanice
Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară.
Dunărea și Limbi romanice · Europa și Limbi romanice ·
Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO
Emblema Patrimoniului Mondial Drapelul Patrimoniului Mondial UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a propus un plan de protejare a bunurilor culturale și naturale din lume, prin Convenția privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, aprobată în 1972.
Dunărea și Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO · Europa și Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO ·
Macedonia de Nord
Macedonia de Nord (în), oficial Republica Macedonia de Nord (în;; denumită până în 2019 Macedonia sau Republica Macedonia), este o țară din peninsula Balcanică în Europa de Sud-Est.
Dunărea și Macedonia de Nord · Europa și Macedonia de Nord ·
Maghiari
Maghiarii sau ungurii sunt un popor răspândit în Europa centrală, vorbitor al limbii maghiare.
Dunărea și Maghiari · Europa și Maghiari ·
Marc Aureliu
Marc Aureliu (în latină Marcus Aurelius) a fost un împărat roman din dinastia Antoninilor, între anii 161 și 180 d.Hr., și filosof stoic.
Dunărea și Marc Aureliu · Europa și Marc Aureliu ·
Marea Adriatică
Marea Adriatică (latină Mare Adriaticum; italiană Mare Adriatico; croată, bosniacă și sârbocroată Jadransko more sau scurt Jadran; slovenă Jadransko morje; albaneză Deti Adriatik sau scurt Adriatiku), este un braț al Mării Mediterane, separând Peninsula Italică de Peninsula Balcanică.
Dunărea și Marea Adriatică · Europa și Marea Adriatică ·
Marea Neagră
Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).
Dunărea și Marea Neagră · Europa și Marea Neagră ·
Marea Nordului
Marea Nordului se află între Marea Britanie, Danemarca, Norvegia, Germania, Țările de Jos, Belgia și Franța.
Dunărea și Marea Nordului · Europa și Marea Nordului ·
Migrația popoarelor
Migrațiile din perioada secolelor II - V Migrația popoarelor, cunoscută și ca invaziile barbare (Völkerwanderung, migrația populațiilor germanice) a fost un fenomen istoric ce a constat dintr-o perioadă intensă de migrații masive ale unor populații de origine germanică, slavă sau asiatică în Europa între secolele III-XI, în tranziția de la Antichitatea Târzie la Evul Mediu Timpuriu.
Dunărea și Migrația popoarelor · Europa și Migrația popoarelor ·
Munții Carpați
Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei.
Dunărea și Munții Carpați · Europa și Munții Carpați ·
Munții Ural
Munții Ural (în) sunt un lanț muntos situat la circa 1500 km est de Moscova, aproximativ pe direcția nord-sud.
Dunărea și Munții Ural · Europa și Munții Ural ·
Muntenegru
Muntenegru (în sârbă/muntenegreană: Crna Gora / Црна Гора;, care înseamnă "Munte Negru") este un stat suveran din Europa de Sud-Est, pe coasta Mării Adriatice, și care se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la nord-vest, cu Serbia la nord-est, cu Kosovo la est și cu Albania la sud-est.
Dunărea și Muntenegru · Europa și Muntenegru ·
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.
Dunărea și Napoleon I · Europa și Napoleon I ·
Neolitic
Neoliticul (din limba greacă neos, „nou” și lithos, „piatră”, sau noua epocă de piatră) este o perioadă din istoria omenirii, fiind ultima perioadă a epocii de piatră.
Dunărea și Neolitic · Europa și Neolitic ·
Nipru
Niprul (în ucraineană: Дніпро, Dnipro, rusă: Днепр, Dnjepr, bielorusă: Дняпро, Dnjapro; a nu se confunda cu fluviul Nistru) este un fluviu de 2.145 km lungime care izvorăște din Rusia și curge prin Belarus și Ucraina, înainte de a se vărsa în mare.
Dunărea și Nipru · Europa și Nipru ·
Norvegia
Norvegia (în Bokmål sau NoregNynorsk), oficial Regatul Norvegiei, este un stat suveran și unitar, guvernat ca o monarhie, al cărui teritoriu cuprinde partea de vest a Peninsulei Scandinave, plus insula Jan Mayen și arhipelagul Svalbard.
Dunărea și Norvegia · Europa și Norvegia ·
Organizația Națiunilor Unite
Sediul ONU din New York Organizația Națiunilor Unite (abreviat: ONU) este cea mai importantă organizație internațională din lume.
Dunărea și Organizația Națiunilor Unite · Europa și Organizația Națiunilor Unite ·
Ostrogoți
Regatul ostrogoților la maxima extindere, în timpul domniei lui Theodoric cel Mare. Ostrogoții formează una din ramurile goților, popor germanic venit din regiunile Mării Baltice și stabilit în secolul al IV-lea pe un teritoriu care astăzi aparține Ucrainei și Rusiei meridionale, la nord de Marea Neagră.
Dunărea și Ostrogoți · Europa și Ostrogoți ·
Pactul Ribbentrop-Molotov
Stalin Protocolul secret de la a doua semnare a Pactului germano-sovietic Ribentropp-Molotov în 28 septembrie 1939 - Tratatul privind frontierele și de prietenie. Fotografie din 1946 de origine germană (Documente folosite în Procesele de la Nürnberg de către apărarea germană a lui Ribentropp și Goring) Molotov care aplaudă. Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernuluiViaceslav Molotov, la data semnării pactului era șef al guvernului URSS, deținând funcția de Președinte al Consiliului Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice, omologul german fiind șeful guvernului Germaniei, cancelarul Germaniei Adolf Hitler.
Dunărea și Pactul Ribbentrop-Molotov · Europa și Pactul Ribbentrop-Molotov ·
Paris
Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.
Dunărea și Paris · Europa și Paris ·
Peninsula Balcanică
Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.
Dunărea și Peninsula Balcanică · Europa și Peninsula Balcanică ·
Pisică sălbatică
Pisica sălbatică (Felis silvestris), numită și mâță sălbatică, mârtan sălbatic sau cotoi sălbatic, este o felină mică, nativă Europei, părții vestice a Asiei și Africii.
Dunărea și Pisică sălbatică · Europa și Pisică sălbatică ·
Polonia
Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.
Dunărea și Polonia · Europa și Polonia ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Dunărea și Primul Război Mondial · Europa și Primul Război Mondial ·
Râul Don (Rusia)
Râul Don (în limba rusă: Дон) este unul dintre cele mai importante râuri ale Rusiei.
Dunărea și Râul Don (Rusia) · Europa și Râul Don (Rusia) ·
Războaiele Balcanice
Granițele Balcanilor după primul și respectiv cel de-al doilea război balcanic (1912-1913) Grupurile etnice din Peninsula Balcanică și Asia Mică în 1923, Historical Atlas de William R. Shepherd, New York (harta nu reflectă rezultatele transferului de populație dintre Grecia și Turcia) Războaiele Balcanice au fost două războaie în Europa de sud-est în 1912-1913 în timpul cărora statele Ligii Balcanice (Bulgaria, Muntenegru, Grecia, și Serbia) întâi au cucerit teritoriile otomane Macedonia, Albania și majoritatea Traciei, și apoi nu s-au înțeles asupra împărțirii teritoriilor cucerite.
Dunărea și Războaiele Balcanice · Europa și Războaiele Balcanice ·
Războiul Ruso-Turc (1768–1774)
Războiul Ruso-Turc (1768–1774) Războiul Ruso-Turc din 1768–1774, numit și al V-lea Război Ruso-Turc, a izbucnit în urma luptei nobililor polonezi contra protectoratului rus din timpul țarinei Ecaterina cea Mare.
Dunărea și Războiul Ruso-Turc (1768–1774) · Europa și Războiul Ruso-Turc (1768–1774) ·
Reptilă
Reptilele sunt un grup de vertebrate tetrapode ectoterme cu piele solzoasă.
Dunărea și Reptilă · Europa și Reptilă ·
Republica Moldova
Republica Moldova este un stat situat în sud-estul Europei.
Dunărea și Republica Moldova · Europa și Republica Moldova ·
Revoluțiile de la 1989
Revoluțiile de la 1989 au fost o serie de revoluții de la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90, care a rezultat în prăbușirea regimurilor comuniste atât din Europa Central-Răsăriteană, cât și din alte părți ale lumii.
Dunărea și Revoluțiile de la 1989 · Europa și Revoluțiile de la 1989 ·
Rin
Rinul (în) este un fluviu în Europa.
Dunărea și Rin · Europa și Rin ·
Rioni
Rioni este al treilea râu ca mărime din Georgia.
Dunărea și Rioni · Europa și Rioni ·
Roma
Roma este capitala Italiei.
Dunărea și Roma · Europa și Roma ·
Roma Antică
Forumul roman Roma Antică a fost un oraș-stat a cărui istorie se întinde în perioada de timp cuprinsă între 753 î.Hr. și 476 d.Hr.
Dunărea și Roma Antică · Europa și Roma Antică ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Dunărea și România · Europa și România ·
Rusia
Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.
Dunărea și Rusia · Europa și Rusia ·
Serbia
Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.
Dunărea și Serbia · Europa și Serbia ·
Sfântul Imperiu Roman
Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.
Dunărea și Sfântul Imperiu Roman · Europa și Sfântul Imperiu Roman ·
Slavi
Slavii sudici Slavii au fost un popor de origine indo-europeană, care a migrat dinspre răsăritul Europei (originar din zona cuprinsă între râul Nipru, Munții Carpați din Ucraina, râul Oder și Marea BalticăHoria C. Matei, O istorie a lumii antice, Ed. Albatros, p. 188.) și a ocupat, în mileniul I, întinse teritorii din estul (ajungând până în zona fluviilor Volga și Don), nordul (până la lacurile Ladoga și Onega), sudul (până în regiunea Peloponez) și centrul Europei (până în bazinul Elbei și estul Munților Alpi) și pentru câteva sute de ani teritorii din.
Dunărea și Slavi · Europa și Slavi ·
Slovacia
Slovacia (în), oficial Republica Slovacă (în), este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Dunărea și Slovacia · Europa și Slovacia ·
Slovenia
Slovenia (în), oficial Republica Slovenia (în abr.: RS), este un stat suveran situat în sudul Europei Centrale, la o răscruce de drumuri culturale și comerciale europene importante.
Dunărea și Slovenia · Europa și Slovenia ·
Stejar
Stejarul (Quercus robur L., Sin.: Quercus pedunculata Hoffm.), de asemenea numit și stejar pedunculat, este un arbore din zona temperată, înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată.
Dunărea și Stejar · Europa și Stejar ·
Triburi germanice
Triburile germanice în preajma anului 50 Popoarele germanice sunt un grup istoric de triburi și popoare indo-europene, cu originea în Europa de Nord, identificați prin folosirea limbilor germanice, care au apărut din germana comună, în timpul epocii pre-romane a fierului.
Dunărea și Triburi germanice · Europa și Triburi germanice ·
Turcia
Turcia, oficial Republica Turcia (în Türkiye) este o țară întinsă pe două continente.
Dunărea și Turcia · Europa și Turcia ·
Ucraina
Fără descriere.
Dunărea și Ucraina · Europa și Ucraina ·
Ungaria
Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Dunărea și Ungaria · Europa și Ungaria ·
Uniunea Europeană
Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de state membre situate în principal în Europa.
Dunărea și Uniunea Europeană · Europa și Uniunea Europeană ·
Vandali
300px Vandalii erau un trib germanic estic, constituit din 2 ramuri: hasdingii și silingii, care în 429 sub regele Genseric vor întemeia un regat ce cuprindea Sicilia, Sardinia, Corsica, insulele Baleare și nordul Africii.
Dunărea și Vandali · Europa și Vandali ·
Viena
Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.
Dunărea și Viena · Europa și Viena ·
Vizigoți
Migrația vizigoților Vizigoții (tervingii) au fost un popor de origine germanică, stabilit în Aquitania și partea nordică a Peninsulei Iberice, recunoscut ca federat de către împăratul Honorius, care a contribuit la împingerea spre sudul Spaniei a vandalilor și alanilor.
Dunărea și Vizigoți · Europa și Vizigoți ·
Volga
Volga (în rusă Во́лга, în tătară İdel, Идел, în mordvină Рав, în mari Юл, în antichitate Rha) este cel mai lung fluviu din Europa, aflat în totalitate pe teritoriul Rusiei.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Dunărea și Europa
- Ceea ce au în comun cu Dunărea și Europa
- Similarități între Dunărea și Europa
Comparație între Dunărea și Europa
Dunărea are 620 de relații, în timp ce Europa are 750. Așa cum au în comun 100, indicele Jaccard este 7.30% = 100 / (620 + 750).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Dunărea și Europa. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
