Similarități între Europa și Imperiu
Europa și Imperiu au 80 lucruri în comun (în Uniunpedie): Albania, Aliații din Primul Război Mondial, Anatolia, Anglia, Armenia, Atena, Austria, Austro-Ungaria, Avari, Azerbaidjan, Bătălia de la Manzikert, Belgrad, Bosnia și Herțegovina, Budapesta, Bulgaria, Carol cel Mare, Caucaz, Căderea Constantinopolului, Cipru, Constantin cel Mare, Constantinopol, Creștinism, Creta, Drept roman, Țara Românească, Europa Centrală, Franci, Galia, Georgia, Germania, ..., Grecia, Grecia Antică, Hagia Sofia din Istanbul, Huni, Imperiul Otoman, Imperiul Roman, Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Rus, Istanbul, Italia, Iustinian I, Limba germană, Limba latină, Marc Aureliu, Marea Egee, Marea Mediterană, Milano, Moldova, Monarhia Habsburgică, Muntenegru, Napoleon I, Oceanul Atlantic, Octavianus Augustus, Papă, Peninsula Balcanică, Persia, Polonia, Primul Imperiu Francez, Primul Război Mondial, Puterile Centrale, Războaiele Balcanice, Războiul Ruso-Turc (1768–1774), Republica Romană, Roma, Roma Antică, România, Rusia, Serbia, Sfântul Imperiu Roman, Slavi, Spania, Tbilisi, Teodosiu I, Triest, Turcia, Ungaria, Urs, Vandali, Viena, Vizigoți. Extinde indicele (50 Mai Mult) »
Albania
Albania (în), oficial denumită Republica Albania (în;; în dialectul Gheg: Republika e Shqipnísë), este un stat suveran din sud-estul Europei.
Albania și Europa · Albania și Imperiu ·
Aliații din Primul Război Mondial
Aliații din Primul Război Mondial sunt uneori denumiți și Puterile Antantei.
Aliații din Primul Război Mondial și Europa · Aliații din Primul Război Mondial și Imperiu ·
Anatolia
Anatolia se află la est de Bosfor, între Marea Neagră și Mediterană. Anatolia (în turcă: "Anadolu", în greacă: "Aνατολή" Αnatolē sau Ανατολία Anatolía) sau Asia Mică este o regiune a Asiei de Sud-Vest care astăzi corespunde cu partea asiatică a Turciei, însă nu cu partea europeană, Rumelia.
Anatolia și Europa · Anatolia și Imperiu ·
Anglia
Anglia (în) este o țară care face parte din Regatul Unit.
Anglia și Europa · Anglia și Imperiu ·
Armenia
Republica Armenia, sau Armenia (armeană: Հայաստան, Hayastan, Հայք, Hayq), este o țară în Caucazul sudic, între Marea Neagră și Marea Caspică, care se învecinează cu Turcia la vest, Georgia la nord, Azerbaidjan la est și Iran la sud.
Armenia și Europa · Armenia și Imperiu ·
Atena
Atena (în greaca modernă Αθήνα, Athina, în greaca clasică Ἀθῆναι, Athēnai) este capitala Greciei.
Atena și Europa · Atena și Imperiu ·
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Austria și Europa · Austria și Imperiu ·
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Austro-Ungaria și Europa · Austro-Ungaria și Imperiu ·
Avari
Imperiul Avar Avarii au fost un popor migrator provenit din Asia Centrală a cărui limbă era probabil din grupul limbilor turcice.
Avari și Europa · Avari și Imperiu ·
Azerbaidjan
Azerbaidjan (în), oficial Republica Azerbaidjan (în), este cea mai mare țară din Caucaz, situată între Asia și Europa.
Azerbaidjan și Europa · Azerbaidjan și Imperiu ·
Bătălia de la Manzikert
Bătălia de la Manzikert (în Μάχη τουΜαντζικέρτ, în Malazgirt Savașı) s-a dat între Imperiul Bizantin și turcii selgiucizi pe 26 august 1071, lângă Manzikert (în prezent Malazgirt, Provincia Muș, Turcia).
Bătălia de la Manzikert și Europa · Bătălia de la Manzikert și Imperiu ·
Belgrad
Belgrad (în) este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei.
Belgrad și Europa · Belgrad și Imperiu ·
Bosnia și Herțegovina
Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина,, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori.
Bosnia și Herțegovina și Europa · Bosnia și Herțegovina și Imperiu ·
Budapesta
Budapesta este capitala Ungariei.
Budapesta și Europa · Budapesta și Imperiu ·
Bulgaria
Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.
Bulgaria și Europa · Bulgaria și Imperiu ·
Carol cel Mare
Carol cel Mare (în germană Karl I, der Große, latină Carolus Magnus, franceză/engleză Charlemagne), a fost rege al francilor din 768 până la moarte, și fondator al Imperiului Carolingian.
Carol cel Mare și Europa · Carol cel Mare și Imperiu ·
Caucaz
Vedere a Caucazului din satelit Ţările Caucazului în antichitate: Armenia, Iberia, Colchida şi Albania Caucazul zilelor noastre Popoarele Caucazului 2009 Caucazul este o regiune între Marea Neagră și Marea Caspică, incluzând Munții Caucaz și câmpiile înconjurătoare.
Caucaz și Europa · Caucaz și Imperiu ·
Căderea Constantinopolului
Căderea Constantinopolului este numele sub care e cunoscută cucerirea capitalei Imperiului Bizantin de forțele Imperiului Otoman, sub comanda sultanului Mehmed al II-lea (1432-1481).
Căderea Constantinopolului și Europa · Căderea Constantinopolului și Imperiu ·
Cipru
Cipru (în, în), oficial Republica Cipru (în, în), este o țară insulară în Marea Mediterană, membră a Uniunii Europene.
Cipru și Europa · Cipru și Imperiu ·
Constantin cel Mare
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut sub numele Constantin cel Mare (greacă: Κωνσταντῖνος ὁ Μέγας) sau Constantin I, a fost Împărat Roman între 306 și 337.
Constantin cel Mare și Europa · Constantin cel Mare și Imperiu ·
Constantinopol
Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.
Constantinopol și Europa · Constantinopol și Imperiu ·
Creștinism
Răspândirea actuală a creștinismului în lume. Bazilica Sfântul Petru din Roma, cea mai mare biserică din lume și unul dintre cele mai importante centre ale religiei creștine. Creștinismul este una din cele trei religii monoteiste contemporane, alături de iudaism și islam.
Creștinism și Europa · Creștinism și Imperiu ·
Creta
Creta (în greacă: Κρήτη, Kríti; în greaca antică: Κρήτη, Krḗtē) este cea mai sudică insulă greacă la Marea Egee, constituind una din provinciile Greciei.
Creta și Europa · Creta și Imperiu ·
Drept roman
Dreptul roman a fost sistemul de legi al romanilor, de la Regatul Roman și Republica Romană, până la Imperiul Roman, inclusiv Imperiul Roman de Răsărit.
Drept roman și Europa · Drept roman și Imperiu ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Europa și Țara Românească · Imperiu și Țara Românească ·
Europa Centrală
Europa Centrală așa cum este ea recunoscută în The World Factbook (2009), Encyclopædia Britannica și Brockhaus Enzyklopädie (1998) Europa Centrală constituie, prin poziție, nucleul geografic al Europei.
Europa și Europa Centrală · Europa Centrală și Imperiu ·
Franci
Harta Europei, Migrarea popoarelor fiind indicate cu săgeți, se pot vedea și așezarea germanilor în cadrul Imperiului Roman Francii erau un popor germanic din vest (în traducere cei liberi sau cei curajoși).
Europa și Franci · Franci și Imperiu ·
Galia
Galia (în latină Gallia, și în greacă Galatia) a fost regiunea Europei de Vest care includea nordul Italiei moderne, Franța, Belgia, Elveția occidentală și părți ale Olandei și ale Germaniei pe partea vestică a fluviului Rin.
Europa și Galia · Galia și Imperiu ·
Georgia
Georgia sau Republica Georgia, denumită uneori și Gruzia, este o țară în Europa Orientală.
Europa și Georgia · Georgia și Imperiu ·
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Europa și Germania · Germania și Imperiu ·
Grecia
Grecia (în), oficial, Republica Elenă (în) și cunoscută încă din antichitate și sub denumirea de Elada, este o țară din Europa de Sud.
Europa și Grecia · Grecia și Imperiu ·
Grecia Antică
Grecia Antică (în, în) a fost o civilizație antică din bazinul mediteranean, provenită din peninsula balcanică, care a durat din secolul al XII-lea î.Hr. până în anul 313 d.Hr., la oficializarea creștinismului, sau până la închiderea academiei ateniene de către împăratul Iustinian I în 529 d.Hr. După colapsul civilizației grecești antice, a urmat perioada romano-bizantină.
Europa și Grecia Antică · Grecia Antică și Imperiu ·
Hagia Sofia din Istanbul
Hagia Sofia (din greacă de la Αγια Σοφια, Aghia Sofia, „Sfânta Înțelepciune”), cunoscută oficial ca Marea Moschee "Ayasofya" (în limba turcă Ayasofya-i Kebir Camii Șerifi) este o moschee din Istanbul, Turcia.
Europa și Hagia Sofia din Istanbul · Hagia Sofia din Istanbul și Imperiu ·
Huni
Pătrunderea hunilor în Europa Hunii au fost un popor nomad de origine turcică, probabil și uralică.
Europa și Huni · Huni și Imperiu ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Europa și Imperiul Otoman · Imperiu și Imperiul Otoman ·
Imperiul Roman
Imperiul Roman este termenul utilizat, în mod convențional, pentru a descrie statul roman post-republican caracterizat de o formă de guvernământ autocratică și de stăpânirea unui imens teritoriu în jurul Mării Mediterane cu capitala la Roma.
Europa și Imperiul Roman · Imperiu și Imperiul Roman ·
Imperiul Roman de Răsărit
Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.
Europa și Imperiul Roman de Răsărit · Imperiu și Imperiul Roman de Răsărit ·
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Europa și Imperiul Rus · Imperiu și Imperiul Rus ·
Istanbul
Sfintei Sofia din Istanbul Imagine din satelit a Istanbulului și a strâmtorii Bosfor Istanbul, Turnul Fecioarei Istanbul, numit în antichitatea greacă Byzantion, apoi, după anul 330 d.Hr., Constantinopol — în, a fost capitală a Imperiului Roman, pentru două scurte perioade dintre anii 324-395, a Imperiului Roman de Răsărit, denumit și Imperiul Bizantin de istoriografia umanistă, între 395-1204, a Imperiului Latin de Constantinopol între 1204-1261, apoi din nou a Imperiul Bizantin refăcut, între 1261-1453 și a Imperiului Otoman până la proclamarea Republicii Turcia, la 13 octombrie 1923.
Europa și Istanbul · Imperiu și Istanbul ·
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Europa și Italia · Imperiu și Italia ·
Iustinian I
Iustinian I (Flavius Petrus Sabbatius Justinianus) a fost împărat roman în perioada 527-565.
Europa și Iustinian I · Imperiu și Iustinian I ·
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Europa și Limba germană · Imperiu și Limba germană ·
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Europa și Limba latină · Imperiu și Limba latină ·
Marc Aureliu
Marc Aureliu (în latină Marcus Aurelius) a fost un împărat roman din dinastia Antoninilor, între anii 161 și 180 d.Hr., și filosof stoic.
Europa și Marc Aureliu · Imperiu și Marc Aureliu ·
Marea Egee
Marea Egee Marea Egee (în greacă: Αιγαίο Πέλαγος, pronunție greacă:; în turcă: Ege Denizi Turkish, pronunție turcă) este un braț al Mării Mediterane, aflat între peninsula grecească și Anatolia.
Europa și Marea Egee · Imperiu și Marea Egee ·
Marea Mediterană
Marea Mediterană (sau simplu Mediterana) este o mare de tip mediteraneean cuprinsă între Europa centrală, Asia occidentală și Africa de nord, care comunică cu Atlanticul oriental.
Europa și Marea Mediterană · Imperiu și Marea Mediterană ·
Milano
Milano este principalul oraș din Italia de nord.
Europa și Milano · Imperiu și Milano ·
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Europa și Moldova · Imperiu și Moldova ·
Monarhia Habsburgică
Monarhia Habsburgică este un apelativ neoficial printre istorici pentru țările și provinciile care au fost conduse de ramura austriacă junioară a Casei de Habsburg până în 1780, iar apoi de ramura succesoare a Casei de Habsburg-Lorena (descendenții rezultați din căsătoria Mariei Terezia cu Francisc Ștefan de Lorena) până în 1918.
Europa și Monarhia Habsburgică · Imperiu și Monarhia Habsburgică ·
Muntenegru
Muntenegru (în sârbă/muntenegreană: Crna Gora / Црна Гора;, care înseamnă "Munte Negru") este un stat suveran din Europa de Sud-Est, pe coasta Mării Adriatice, și care se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la nord-vest, cu Serbia la nord-est, cu Kosovo la est și cu Albania la sud-est.
Europa și Muntenegru · Imperiu și Muntenegru ·
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.
Europa și Napoleon I · Imperiu și Napoleon I ·
Oceanul Atlantic
Oceanul Atlantic este al doilea ocean ca mărime de pe Pământ, acoperind aproape 20% din suprafața sa.
Europa și Oceanul Atlantic · Imperiu și Oceanul Atlantic ·
Octavianus Augustus
Octavianus Augustus (în Imperator Caesar Divi filius Augustus), cunoscut anterior drept Octavius, a fost primul împărat roman.
Europa și Octavianus Augustus · Imperiu și Octavianus Augustus ·
Papă
Stema papalității de la Roma și a statului Vatican. Papa Romei este episcopul Romei și liderul spiritual al Bisericii Romano-Catolice și al Bisericilor Catolice de Rit Oriental, care formează împreună Biserica Catolică.
Europa și Papă · Imperiu și Papă ·
Peninsula Balcanică
Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.
Europa și Peninsula Balcanică · Imperiu și Peninsula Balcanică ·
Persia
Persia se poate referi la.
Europa și Persia · Imperiu și Persia ·
Polonia
Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.
Europa și Polonia · Imperiu și Polonia ·
Primul Imperiu Francez
Primul Imperiu Francez, cunoscut și cu denumirile mai obișnuite de Imperiul Francez ori Imperiul Napoleonian, acoperă perioada în care Franța a dominat cea mai mare parte a Europei continentale, sub conducerea lui Napoleon I. Din punct de vedere constituțional, Primul Imperiu Francez se referă atât la perioada dintre 1804 și 1814/1815, de la sfârșitul Consulatului Francez până la Restaurația Franceză.
Europa și Primul Imperiu Francez · Imperiu și Primul Imperiu Francez ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Europa și Primul Război Mondial · Imperiu și Primul Război Mondial ·
Puterile Centrale
A nu se confunda cu Tripla Alianță. Puterile Antantei în verde. Puterile Centrale (în limba germană: Mittelmächte) au fost națiunile Germaniei, Austro-Ungariei, Imperiului Otoman și Bulgariei, care au luptat împotriva Aliaților (Antantei) în timpul Primului Război Mondial.
Europa și Puterile Centrale · Imperiu și Puterile Centrale ·
Războaiele Balcanice
Granițele Balcanilor după primul și respectiv cel de-al doilea război balcanic (1912-1913) Grupurile etnice din Peninsula Balcanică și Asia Mică în 1923, Historical Atlas de William R. Shepherd, New York (harta nu reflectă rezultatele transferului de populație dintre Grecia și Turcia) Războaiele Balcanice au fost două războaie în Europa de sud-est în 1912-1913 în timpul cărora statele Ligii Balcanice (Bulgaria, Muntenegru, Grecia, și Serbia) întâi au cucerit teritoriile otomane Macedonia, Albania și majoritatea Traciei, și apoi nu s-au înțeles asupra împărțirii teritoriilor cucerite.
Europa și Războaiele Balcanice · Imperiu și Războaiele Balcanice ·
Războiul Ruso-Turc (1768–1774)
Războiul Ruso-Turc (1768–1774) Războiul Ruso-Turc din 1768–1774, numit și al V-lea Război Ruso-Turc, a izbucnit în urma luptei nobililor polonezi contra protectoratului rus din timpul țarinei Ecaterina cea Mare.
Europa și Războiul Ruso-Turc (1768–1774) · Imperiu și Războiul Ruso-Turc (1768–1774) ·
Republica Romană
Republica Romană (din, „Lucrurile publice ale Romei”) a fost organizarea de stat a Romei și a teritoriilor sale în perioada cuprinsă între abolirea Regatului Romei (510 î.Hr.) și până la numirea lui Cezar ca dictator pe viață în anul 44 î.Hr., sau, mai probabil, până în anul 27 î.Hr., anul în care Senatul roman i-a acordat lui Octavianus titlul de Augustus.
Europa și Republica Romană · Imperiu și Republica Romană ·
Roma
Roma este capitala Italiei.
Europa și Roma · Imperiu și Roma ·
Roma Antică
Forumul roman Roma Antică a fost un oraș-stat a cărui istorie se întinde în perioada de timp cuprinsă între 753 î.Hr. și 476 d.Hr.
Europa și Roma Antică · Imperiu și Roma Antică ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Europa și România · Imperiu și România ·
Rusia
Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.
Europa și Rusia · Imperiu și Rusia ·
Serbia
Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.
Europa și Serbia · Imperiu și Serbia ·
Sfântul Imperiu Roman
Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.
Europa și Sfântul Imperiu Roman · Imperiu și Sfântul Imperiu Roman ·
Slavi
Slavii sudici Slavii au fost un popor de origine indo-europeană, care a migrat dinspre răsăritul Europei (originar din zona cuprinsă între râul Nipru, Munții Carpați din Ucraina, râul Oder și Marea BalticăHoria C. Matei, O istorie a lumii antice, Ed. Albatros, p. 188.) și a ocupat, în mileniul I, întinse teritorii din estul (ajungând până în zona fluviilor Volga și Don), nordul (până la lacurile Ladoga și Onega), sudul (până în regiunea Peloponez) și centrul Europei (până în bazinul Elbei și estul Munților Alpi) și pentru câteva sute de ani teritorii din.
Europa și Slavi · Imperiu și Slavi ·
Spania
Fără descriere.
Europa și Spania · Imperiu și Spania ·
Tbilisi
Tbilisi (în; cunoscut până în 1936 ca Tpilissi (ტფილისი) sau Tiflis) este capitala Georgiei.
Europa și Tbilisi · Imperiu și Tbilisi ·
Teodosiu I
'''Teodosiu I''' Flavius Theodosius (11 ianuarie 347 – 17 ianuarie 395, Mediolanum), cunoscut ca Teodosiu (sau Teodosie) I sau Teodosiu cel Mare, a fost împărat roman de la 379 la 395 și ultimul conducător unic al unui imperiu roman unificat.
Europa și Teodosiu I · Imperiu și Teodosiu I ·
Triest
Triest (în, latină Tergeste, slovenă și croată Trst, germană Triest) este un oraș în nord-estul Italiei, capitală a regiunii Friuli-Venezia Giulia și a provinciei Trieste.
Europa și Triest · Imperiu și Triest ·
Turcia
Turcia, oficial Republica Turcia (în Türkiye) este o țară întinsă pe două continente.
Europa și Turcia · Imperiu și Turcia ·
Ungaria
Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Europa și Ungaria · Imperiu și Ungaria ·
Urs
Urșii sunt mamifere omnivore din familia Ursidae aparținând subordinului Caniformia.
Europa și Urs · Imperiu și Urs ·
Vandali
300px Vandalii erau un trib germanic estic, constituit din 2 ramuri: hasdingii și silingii, care în 429 sub regele Genseric vor întemeia un regat ce cuprindea Sicilia, Sardinia, Corsica, insulele Baleare și nordul Africii.
Europa și Vandali · Imperiu și Vandali ·
Viena
Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.
Europa și Viena · Imperiu și Viena ·
Vizigoți
Migrația vizigoților Vizigoții (tervingii) au fost un popor de origine germanică, stabilit în Aquitania și partea nordică a Peninsulei Iberice, recunoscut ca federat de către împăratul Honorius, care a contribuit la împingerea spre sudul Spaniei a vandalilor și alanilor.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Europa și Imperiu
- Ceea ce au în comun cu Europa și Imperiu
- Similarități între Europa și Imperiu
Comparație între Europa și Imperiu
Europa are 750 de relații, în timp ce Imperiu are 565. Așa cum au în comun 80, indicele Jaccard este 6.08% = 80 / (750 + 565).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Europa și Imperiu. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: