Similarități între Filozofia științei și Știință
Filozofia științei și Știință au 43 lucruri în comun (în Uniunpedie): Albert Einstein, Astrologie, Astronomie, Atom, Biologie, Briciul lui Occam, Charles Peirce, Chimie, Economie, Electron, Empirism, Falsificabilitate, Filosofie, Fizică, Francis Bacon, Galileo Galilei, Isaac Newton, Istoria științei, Istorie, John Dewey, Karl Popper, Logică, Matematică, Metafizică, Metodă științifică, Metodologie, Natură, Pseudoștiință, Psihologie, Realism științific, ..., Realitate, Relativism, René Descartes, Revoluția științifică, Roger Bacon, Scepticism, Secolul al XVII-lea, Sociologie, Tehnologie, Teologie, Teorie, Thomas Kuhn, Willard Van Orman Quine. Extinde indicele (13 Mai Mult) »
Albert Einstein
Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.
Albert Einstein și Filozofia științei · Albert Einstein și Știință ·
Astrologie
Astrologia este o pseudoștiință conform căreia pozițiile relative ale obiectelor cerești ar putea oferi informații despre personalitatea, relațiile umane și alte probleme legate de viața umană.
Astrologie și Filozofia științei · Astrologie și Știință ·
Astronomie
Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.
Astronomie și Filozofia științei · Astronomie și Știință ·
Atom
Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.
Atom și Filozofia științei · Atom și Știință ·
Biologie
Animale și plantePești Biologia este știința naturală care se ocupă cu studiul vieții și al tuturor organismelor vii.
Biologie și Filozofia științei · Biologie și Știință ·
Briciul lui Occam
Briciul lui Occam, sau principiul parcimoniei, este folosit pentru a justifica anumite afirmații științifice.
Briciul lui Occam și Filozofia științei · Briciul lui Occam și Știință ·
Charles Peirce
'''Charles Sanders Peirce''' Charles Sanders Peirce (10 septembrie 1839 – 19 aprilie 1914) a fost filosof, matematician și logician american, considerat fondator al curentului filosofic pragmatism și, alături de William James, părintele semioticii moderne.
Charles Peirce și Filozofia științei · Charles Peirce și Știință ·
Chimie
Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.
Chimie și Filozofia științei · Chimie și Știință ·
Economie
Economia (din oikos, „casă” și νομος nomos, „conducere”) este o știință socială ce studiază producția și desfacerea, comerțul și consumul de bunuri și servicii.
Economie și Filozofia științei · Economie și Știință ·
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Electron și Filozofia științei · Electron și Știință ·
Empirism
Empirismul (gr. εμπειρισμός, "test", "încercare") este doctrina filozofică a testării, a experimentării, și a luat înțelesul mai specific conform căruia toată cunoașterea umană provine din senzații asupra realității.
Empirism și Filozofia științei · Empirism și Știință ·
Falsificabilitate
negre ușor de infirmat. Falsificabilitatea (infirmabilitatea) este un concept introdus de Karl Popper în filozofia științei.
Falsificabilitate și Filozofia științei · Falsificabilitate și Știință ·
Filosofie
Filosofia (din greaca antică: φιλοσοφία, philosophia, „iubire de înțelepciune”), sau filozofia, este studiul întrebărilor generale și fundamentale, precum cele despre existență, cunoaștere, valori, rațiune, minte și limbaj.
Filosofie și Filozofia științei · Filosofie și Știință ·
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Filozofia științei și Fizică · Fizică și Știință ·
Francis Bacon
Francis Bacon (n. 22 ianuarie 1561, Londra - d. 9 aprilie 1626, Londra) a fost un filosof, om de știință, jurist, orator, autor englez.
Filozofia științei și Francis Bacon · Francis Bacon și Știință ·
Galileo Galilei
Galileo Galilei a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică.
Filozofia științei și Galileo Galilei · Galileo Galilei și Știință ·
Isaac Newton
Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.
Filozofia științei și Isaac Newton · Isaac Newton și Știință ·
Istoria științei
Obiectivul istoriei științei este de a cerceta apariția și evoluția istorică a științelor și a disciplinelor lor respective.
Filozofia științei și Istoria științei · Istoria științei și Știință ·
Istorie
Istoria este știința care studiază evoluția societății umane de la apariția omului până în prezent.
Filozofia științei și Istorie · Istorie și Știință ·
John Dewey
John Dewey (n. 20 octombrie 1859 în Burlington, Vermont, SUA; d. 1 iunie 1952) a fost un filozof, psiholog și pedagog american.
Filozofia științei și John Dewey · John Dewey și Știință ·
Karl Popper
Sir Karl Raimund Popper a fost un filozof englez de origine austriacă, considerat unul din cei mai mari filozofi ai științei din secolul al XX-lea.
Filozofia științei și Karl Popper · Karl Popper și Știință ·
Logică
Prin logică (din greaca veche λογική, logike) se înțelege folosirea rațiunii în realizarea anumitor activități.
Filozofia științei și Logică · Logică și Știință ·
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Filozofia științei și Matematică · Matematică și Știință ·
Metafizică
Rafael Sanzio mult mai târziu Platon și Aristotel, de Rafael (Stanza della Segnatura, Roma). Aristotel este privit ca "părintele" metafizicii. Metafizica (greacă μετά (meta).
Filozofia științei și Metafizică · Metafizică și Știință ·
Metodă științifică
Metoda științifică sau procesul științific este fundamental pentru investigația științifică și pentru dobândirea de către comunitatea științifică de noi cunoștințe bazate pe dovezi fizice.
Filozofia științei și Metodă științifică · Metodă științifică și Știință ·
Metodologie
Metodologia este analiza sistematică și teoretică a totalității metodelor de cercetare folosite într-o știință.
Filozofia științei și Metodologie · Metodologie și Știință ·
Natură
Natura, în sensul cel mai larg, este echivalentă cu lumea naturală, lumea materială, fizică sau universul.
Filozofia științei și Natură · Natură și Știință ·
Pseudoștiință
Pseudoștiința constă în cunoștințe, metodologii și/sau practici care încearcă în mod eronat, deliberat sau prin ignoranță, să treacă drept științifice.
Filozofia științei și Pseudoștiință · Pseudoștiință și Știință ·
Psihologie
Psihologia (din limba greacă: ψυχή psyché.
Filozofia științei și Psihologie · Psihologie și Știință ·
Realism științific
Realismul științific este teza conform căreia lucrurile care nu pot fi observate cu care se ocupă știința nu sunt foarte diferite de lucrurile observabile banale (precum mesele sau scaunele).
Filozofia științei și Realism științific · Realism științific și Știință ·
Realitate
Realitatea este suma sau totalul a tot ceea ce este real sau existent în cadrul unui sistem, spre deosebire de cel care este doar imaginar.
Filozofia științei și Realitate · Realitate și Știință ·
Relativism
Relativismul este ideea că opiniile sunt relative în funcție de diferențele de percepție și de gândire.
Filozofia științei și Relativism · Relativism și Știință ·
René Descartes
René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.
Filozofia științei și René Descartes · René Descartes și Știință ·
Revoluția științifică
În secolele XV - XVII în știință au avut loc o serie de transformări profunde care au înlăturat treptat ansamblul de concepte mai mult sau mai puțin științifice, atât antice cât și medievale, permițând întemeierea științei moderne.
Filozofia științei și Revoluția științifică · Revoluția științifică și Știință ·
Roger Bacon
Roger Bacon (n. 1219 – d. 1292), supranumit „Doctor mirabilis”, a fost unul dintre cei mai mari filosofi ai Evului Mediu.
Filozofia științei și Roger Bacon · Roger Bacon și Știință ·
Scepticism
Scepticismul (din grecescul skeptios, căutător) este într-un sens general, doctrina filosofică potrivit căreia nu se poate obține o cunoaștere sigură despre cum sunt lucrurile în realitate.
Filozofia științei și Scepticism · Scepticism și Știință ·
Secolul al XVII-lea
Fără descriere.
Filozofia științei și Secolul al XVII-lea · Secolul al XVII-lea și Știință ·
Sociologie
Sociologia este știința socială ce studiază regulile sociale și procesele care leagă și separă oamenii, nu numai ca indivizi dar și ca membri ai asociațiilor, grupurilor și instituțiilor.
Filozofia științei și Sociologie · Sociologie și Știință ·
Tehnologie
Tehnologie („știința meșteșugurilor”, din greaca veche τέχνη, techne, „artă, pricepere, abilitate a mâinii”; și -λογία, -logia) este suma tehnicilor, abilităților, metodelor și proceselor utilizate în producția de bunuri sau servicii sau în realizarea obiectivelor, cum ar fi cercetarea științifică.
Filozofia științei și Tehnologie · Tehnologie și Știință ·
Teologie
Teologia (neogreacă θεολογία theología, din elină θεός theós „zeu”, „Dumnezeu” și λόγος lógos, „cuvânt”, „știință”) înseamnă „învățătura lui Dumnezeu” sau a zeilor în general.
Filozofia științei și Teologie · Teologie și Știință ·
Teorie
Teoria este un ansamblu de operații cognitive despre reflectarea abstractă, conceptuală a realității obiective cu scopul de a sistematiza datele acesteia.
Filozofia științei și Teorie · Teorie și Știință ·
Thomas Kuhn
Thomas Samuel Kuhn (n. 18 iulie 1922, Cincinnati – d. 17 iunie 1996, Cambridge, Massachusetts) a fost un epistemolog și filozof al științei.
Filozofia științei și Thomas Kuhn · Thomas Kuhn și Știință ·
Willard Van Orman Quine
Willard Van Orman Quine (25 iunie 1908 – 25 decembrie 2000), frecvent întâlnit sub forma W.V. Quine sau W.V.O. Quine (dar cunoscut de prietenii apropiați drept „Van”) a fost unul din cei mai influenți filozofi și logicieni americani ai secolului XX.
Filozofia științei și Willard Van Orman Quine · Willard Van Orman Quine și Știință ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Filozofia științei și Știință
- Ceea ce au în comun cu Filozofia științei și Știință
- Similarități între Filozofia științei și Știință
Comparație între Filozofia științei și Știință
Filozofia științei are 131 de relații, în timp ce Știință are 317. Așa cum au în comun 43, indicele Jaccard este 9.60% = 43 / (131 + 317).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Filozofia științei și Știință. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: