Fizică și Știință

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Fizică și Știință

Fizică vs. Știință

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural. Știința (din cuvântul latin scientia, care înseamnă „cunoaștere”) este un sistem ordonat de cunoștințe structurate care studiază, cercetează și interpretează fenomenele naturale, sociale și artificiale.

Al-Kindi

'''Al-Kindi''' Abu Yusuf Yaqub ibn Ishaq al-Sabah Al-Kindi (801 - 873) (în arabă, أبو يوسف يعقوب ابن إسحاق الكندي) a fost filozof, matematician, medic, astrolog, astronom, în general om de știință arab.

Al-Kindi și Fizică · Al-Kindi și Știință · Vezi mai mult »

Albert Einstein

Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.

Albert Einstein și Fizică · Albert Einstein și Știință · Vezi mai mult »

Arhimede

Arhimede din Siracuza (în greacă Αρχιμήδης, Archimedes; n. aprox. 287 î.Hr. în Siracuza, pe atunci colonie grecească – d. 212 î.Hr.) a fost un învățat al lumii antice.

Arhimede și Fizică · Arhimede și Știință · Vezi mai mult »

Aristotel

Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) a fost un filosof al Greciei Antice, discipol al lui Platon și fondator al școlii peripatetice.

Aristotel și Fizică · Aristotel și Știință · Vezi mai mult »

Astronomie

Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.

Astronomie și Fizică · Astronomie și Știință · Vezi mai mult »

Atom

Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.

Atom și Fizică · Atom și Știință · Vezi mai mult »

Atomism

Atomismul sau „Atomismus” este o teorie cosmologică, după care universul este compus din atomi atomii se credea sunt indivizibili și nu se pot transforma niciodată.

Atomism și Fizică · Atomism și Știință · Vezi mai mult »

Avicenna

Avicenna Abū ‘Alī al-Husayn ibn ‘Abd Allāh ibn Sīnā al-Balkhī (persană ابوعلى سينا/پورسينا Abu Ali Sina sau numele arab: أبو علي الحسين بن عبد الله بن سينا; deseori numit Ibn Sina sau latinizat Avicenna) (n. 980, d. 1037) a fost filosof, scriitor, medic și cercetător al naturii șiit de origine tadjic.

Avicenna și Fizică · Avicenna și Știință · Vezi mai mult »

Biologie

Animale și plantePești Biologia este știința naturală care se ocupă cu studiul vieții și al tuturor organismelor vii.

Biologie și Fizică · Biologie și Știință · Vezi mai mult »

Calcul infinitezimal

Calcul infinitezimal (sau calcul integral și diferențial) este denumirea dată ramurii analizei matematice care studiază schimbarea, operând cu mărimi infinitezimale, prin intermediul a două mari subramuri: calcul diferențial (rate de variație și pante ale curbelor) și calcul integral (suprafața sub o curbă și dintre curbe).

Calcul infinitezimal și Fizică · Calcul infinitezimal și Știință · Vezi mai mult »

Cameră obscură

Camera obscură poate fi definită ca fiind o copie mecanică a ochiului animal.

Cameră obscură și Fizică · Cameră obscură și Știință · Vezi mai mult »

Chimie

Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.

Chimie și Fizică · Chimie și Știință · Vezi mai mult »

Declinul și căderea Imperiului Roman de Apus

Pictură simbolică din secolul XIX - jefuirea Romei de către vandali în 455 Prăbușirea Imperiului Roman se referă de fapt la prăbușirea Imperiului Roman de Apus în 476.

Declinul și căderea Imperiului Roman de Apus și Fizică · Declinul și căderea Imperiului Roman de Apus și Știință · Vezi mai mult »

Democrit

Democrit Democritos (în, Democritos) a fost un filosof grec presocratic.

Democrit și Fizică · Democrit și Știință · Vezi mai mult »

Egiptul Antic

Egiptul Antic a fost o veche civilizație din nord-estul Africii, care s-a dezvoltat în zonele joase de-a lungul fluviului Nil, suprafața actuală a statului modern Egipt.

Egiptul Antic și Fizică · Egiptul Antic și Știință · Vezi mai mult »

Electricitate

Fulgerul este unul din cele mai spectaculoase efecte ale electricității. Electricitatea este totalitatea fenomenelor fizice asociate cu prezența și deplasarea sarcinilor electrice.

Electricitate și Fizică · Electricitate și Știință · Vezi mai mult »

Electromagnetism

Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.

Electromagnetism și Fizică · Electromagnetism și Știință · Vezi mai mult »

Electron

Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.

Electron și Fizică · Electron și Știință · Vezi mai mult »

Empirism

Empirismul (gr. εμπειρισμός, "test", "încercare") este doctrina filozofică a testării, a experimentării, și a luat înțelesul mai specific conform căruia toată cunoașterea umană provine din senzații asupra realității.

Empirism și Fizică · Empirism și Știință · Vezi mai mult »

Epoca de aur a islamului

Pompa de apă inventată de Al-Jazari Epoca de Aur a Islamului (în arabă: حضارة عربية إسلامية), cunoscută și ca Renașterea islamică reprezintă perioada cuprinsă între secolele al VII-lea și al XIII-lea, ajungând chiar până în secolul al XVI-lea, după unii autori.

Epoca de aur a islamului și Fizică · Epoca de aur a islamului și Știință · Vezi mai mult »

Științele Pământului

Științele Pământului, cunoscute și ca geoștiințe reprezintă un termen general pentru științele referitoare la Pământ.

Fizică și Științele Pământului · Științele Pământului și Știință · Vezi mai mult »

Filosofie

Filosofia (din greaca antică: φιλοσοφία, philosophia, „iubire de înțelepciune”), sau filozofia, este studiul întrebărilor generale și fundamentale, precum cele despre existență, cunoaștere, valori, rațiune, minte și limbaj.

Filosofie și Fizică · Filosofie și Știință · Vezi mai mult »

Filozofie naturală

Filozofia naturală, denumită și filozofia naturii (etimologie: din latinescul philosophia naturalis) a fost studiul naturii și al universului fizic.

Filozofie naturală și Fizică · Filozofie naturală și Știință · Vezi mai mult »

Fizica aristotelică

Fizica aristotelică este forma științei naturale descrisă în lucrările filosofului grec Aristotel (384–322 î.Hr.). În lucrarea sa Fizica, Aristotel și-a propus să stabilească principii generale de schimbare care guvernează toate corpurile naturale, atât vii, cât și neînsuflețite, cerești și terestre - inclusiv toată mișcarea (schimbare în raport cu locul), schimbare cantitativă (schimbare în raport cu mărimea sau numărul), schimbare calitativă și schimbare substanțială.

Fizica aristotelică și Fizică · Fizica aristotelică și Știință · Vezi mai mult »

Francis Bacon

Francis Bacon (n. 22 ianuarie 1561, Londra - d. 9 aprilie 1626, Londra) a fost un filosof, om de știință, jurist, orator, autor englez.

Fizică și Francis Bacon · Francis Bacon și Știință · Vezi mai mult »

Galileo Galilei

Galileo Galilei a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică.

Fizică și Galileo Galilei · Galileo Galilei și Știință · Vezi mai mult »

Gaură neagră

galaxiei Messier 87, obținută de către cercetătorii de la Event Horizon Telescope (10.04.2019) O gaură neagră este o regiune în spațiu-timp cu o forță gravitațională atât de mare încât nimic nici măcar particulele și radiația electromagnetică ca lumina nu poate scăpa odată intrat în ea.

Fizică și Gaură neagră · Gaură neagră și Știință · Vezi mai mult »

Geocentrism

'''Modelul Geocentric al Sistemului Solar''' — Reprezentare din 1568 a sistemului geocentric, autorul fiind cosmograful și cartograful portughez Bartolomeu Velho, (Bibliothèque Nationale, Paris) Geocentrismul este o teorie cosmologică (sau model de fizică cerească) azi abandonată.

Fizică și Geocentrism · Geocentrism și Știință · Vezi mai mult »

Geofizică

Geofizica este o ramură majoră a științelor Pământului care aplică principiile și metodele cantitative ale fizicii la studiul proprietăților fizice ale Pământului și al proceselor fizice care afectează globul terestru și atmosfera.

Fizică și Geofizică · Geofizică și Știință · Vezi mai mult »

Gottfried Wilhelm von Leibniz

Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz a fost un filozof și matematician german, unul din cei mai importanți filozofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german și important continuator (alături de filozoful Baruch Spinoza) al cartezianismului, curent filozofic fondat de polimatul René Descartes.

Fizică și Gottfried Wilhelm von Leibniz · Gottfried Wilhelm von Leibniz și Știință · Vezi mai mult »

Grecia Antică

Grecia Antică (în, în) a fost o civilizație antică din bazinul mediteranean, provenită din peninsula balcanică, care a durat din secolul al XII-lea î.Hr. până în anul 313 d.Hr., la oficializarea creștinismului, sau până la închiderea academiei ateniene de către împăratul Iustinian I în 529 d.Hr. După colapsul civilizației grecești antice, a urmat perioada romano-bizantină.

Fizică și Grecia Antică · Grecia Antică și Știință · Vezi mai mult »

Hans Christian Ørsted

Hans Christian Ørsted a fost un fizician și chimist danez, care a influențat filosofia post-kantiană și progresul științei în secolul al XIX-lea.

Fizică și Hans Christian Ørsted · Hans Christian Ørsted și Știință · Vezi mai mult »

Heliocentrism

Sistem solar heliocentric În astronomie, heliocentrismul este teoria că Soarele este centrul sistemului solar.

Fizică și Heliocentrism · Heliocentrism și Știință · Vezi mai mult »

Homer

Homer (gr. μηρος Hómēros) a fost un poet și rapsod grec legendar, căruia i se atribuie scrierea Iliadei (Ἰλιάς) și Odiseei (Ὀδύσσεια).

Fizică și Homer · Homer și Știință · Vezi mai mult »

Imperiul Roman de Răsărit

Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.

Fizică și Imperiul Roman de Răsărit · Imperiul Roman de Răsărit și Știință · Vezi mai mult »

Inginerie

. Animația unui motor cu abur, orizontal, cu dublă acțiune, cu regulator centrifugal. Ingineria reprezintă aplicarea cunoștințelor științifice, matematice și a experienței practice pentru a crea obiecte și procese utile.Persoanele ce se ocupă cu ingineria sunt numite ingineri.

Fizică și Inginerie · Inginerie și Știință · Vezi mai mult »

Ioan Filopon

Ioan Filopon (în greacă: Ἰωάννης ὁ Φιλόπονος), numit și Ioan Gramaticul, a fost un filozof elen din Evul Mediu Timpuriu, de religie creștină și care a trăit în Alexandria.

Fizică și Ioan Filopon · Ioan Filopon și Știință · Vezi mai mult »

Isaac Newton

Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.

Fizică și Isaac Newton · Isaac Newton și Știință · Vezi mai mult »

Johannes Kepler

Johannes Kepler a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).

Fizică și Johannes Kepler · Johannes Kepler și Știință · Vezi mai mult »

Laser

Lasere Un exemplu de laser microscopic (sus) și unul gigantic (jos). Un laser reglat pe lungimea de undă din galben a sodiului, folosit pentru a excita atomii de sodiu din păturile superioare ale atmosferei. Un laser cu heliu-neon. Segmentul luminos din centru nu este raza laser, ci tubul de descărcare; pe ecranul din dreapta se poate observa punctul luminos produs de fasciculul laser. Laserul (pl. lasere) este un dispozitiv optic care generează un fascicul coerent de lumină.

Fizică și Laser · Laser și Știință · Vezi mai mult »

Legile lui Kepler

În astronomie, legile lui Kepler descriu mișcările planetelor în jurul Soarelui (sau stelei sistemului solar respectiv) și în general comportamentul oricărui sistem de două corpuri între care acționează o forță invers proporțională cu pătratul distanței.

Fizică și Legile lui Kepler · Legile lui Kepler și Știință · Vezi mai mult »

Leucip

Leucip din Milet sau Leukippos (secolul V î.Hr.) a fost filosof grec.

Fizică și Leucip · Leucip și Știință · Vezi mai mult »

Magnetism

Linii de forță ale cîmpului magnetic creat de un magnet în formă de bară, vizualizate cu ajutorul piliturii de fier. Magnetit, un mineral magnetic natural. Magnetismul este unul dintre fenomenele care se manifestă prin forțe de atracție sau respingere între corpuri; forțele magnetice își au originea în mișcarea electronilor sau a altor particule cu sarcină electrică.

Fizică și Magnetism · Magnetism și Știință · Vezi mai mult »

Matematică

Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.

Fizică și Matematică · Matematică și Știință · Vezi mai mult »

Mecanică clasică

Mecanica clasică descrie mișcarea obiectelor macroscopice, de la proiectile la părți de mașinării și obiecte astronomice precum nave spațiale, planete, stele și galaxii.

Fizică și Mecanică clasică · Mecanică clasică și Știință · Vezi mai mult »

Mecanică cuantică

Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.

Fizică și Mecanică cuantică · Mecanică cuantică și Știință · Vezi mai mult »

Mesopotamia

Numele Mesopotamia se referă la o regiune din Orientul Apropiat, care în prezent aparține parțial de Irak, parțial de Siria, de vest și parțial de Iran, de est și parțial de Turcia de sud.

Fizică și Mesopotamia · Mesopotamia și Știință · Vezi mai mult »

Modelul standard

Modelul standard În fizica particulelor elementare, modelul standard reprezintă consensul stabilit la sfârșitul secolului al XX-lea asupra constituenților de bază ai materiei și asupra forțelor fundamentale care descriu interacțiunile dintre aceștia.

Fizică și Modelul standard · Modelul standard și Știință · Vezi mai mult »

Optică

Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietățile și natura luminii, modul de producere a acesteia și legile propagării și interacțiunii luminii cu substanța.

Fizică și Optică · Optică și Știință · Vezi mai mult »

Presocratici

Presocraticii erau filosofii greci care l-au precedat pe Socrate și care au făcut speculații despre Natură în ansamblu.

Fizică și Presocratici · Presocratici și Știință · Vezi mai mult »

René Descartes

René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.

Fizică și René Descartes · René Descartes și Știință · Vezi mai mult »

Revoluția industrială

Carnegie steel ohio panorama.jpg|Industrializare masivăː Panorama fabricii de oțel Carnegie din Ohio, 1910.

Fizică și Revoluția industrială · Revoluția industrială și Știință · Vezi mai mult »

Richard Feynman

Richard Phillips Feynman a fost un fizician american.

Fizică și Richard Feynman · Richard Feynman și Știință · Vezi mai mult »

Secolul al XVII-lea

Fără descriere.

Fizică și Secolul al XVII-lea · Secolul al XVII-lea și Știință · Vezi mai mult »

Tehnologie

Tehnologie („știința meșteșugurilor”, din greaca veche τέχνη, techne, „artă, pricepere, abilitate a mâinii”; și -λογία, -logia) este suma tehnicilor, abilităților, metodelor și proceselor utilizate în producția de bunuri sau servicii sau în realizarea obiectivelor, cum ar fi cercetarea științifică.

Fizică și Tehnologie · Tehnologie și Știință · Vezi mai mult »

Teoria relativității

Teoria relativității reprezintă în fizica modernă un ansamblu a două teorii formulate de Albert Einstein: relativitatea restrânsă și relativitatea generală.

Fizică și Teoria relativității · Teoria relativității și Știință · Vezi mai mult »

Teoria relativității generale

găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.

Fizică și Teoria relativității generale · Teoria relativității generale și Știință · Vezi mai mult »

Termodinamică

Watt (1784) Termodinamica se ocupă cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natură, în care are loc un transfer de energie sub forma de căldură și lucru mecanic.

Fizică și Termodinamică · Termodinamică și Știință · Vezi mai mult »

Thales din Milet

Thales din Milet (în greacă:Θαλής ο Μιλήσιος (Thalḗs ho Milḗsios)) a fost un filozof grec presocratic, care a contribuit la dezvoltarea matematicii, astronomiei, filozofiei.

Fizică și Thales din Milet · Thales din Milet și Știință · Vezi mai mult »