Similarități între Fonem și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze
Fonem și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze au 16 lucruri în comun (în Uniunpedie): Asimilație (lingvistică), Consoană, Consoană fricativă uvulară sonoră, Consoană nazală velară, Consoană sonoră, Consoană surdă, Cuvânt, Fonetică, Fonologie, Imperativ, Limba franceză, Limba română, Ortografie, Pereche minimală, Sunet (fonetică), Vocală.
Asimilație (lingvistică)
În fonetică, asimilația sau asimilarea este o schimbare fonetică foarte răspândită, prin care un sunet preia unele caracteristici articulatorii sau totalitatea acestora de la un sunet diferit, aflat în vecinătatea primului sau în apropierea acestuiaBidu-Vrănceanu 1997, pp. 71–72.
Asimilație (lingvistică) și Fonem · Asimilație (lingvistică) și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Consoană
O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.
Consoană și Fonem · Consoană și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Consoană fricativă uvulară sonoră
În fonetică, consoana fricativă uvulară sonoră este un sunet care apare în unele limbi vorbite.
Consoană fricativă uvulară sonoră și Fonem · Consoană fricativă uvulară sonoră și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Consoană nazală velară
În fonetică, consoana nazală velară este un sunet consonantic care apare în unele limbi.
Consoană nazală velară și Fonem · Consoană nazală velară și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Consoană sonoră
Consoanele sonore sunt acele consoane la articularea cărora coardele vocale intră în vibrație prin închiderea parțială a glotei.
Consoană sonoră și Fonem · Consoană sonoră și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Consoană surdă
Consoanele surde sunt consoanele care se emit fără participarea coardelor vocale.
Consoană surdă și Fonem · Consoană surdă și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Cuvânt și Fonem · Cuvânt și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Fonetică
Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii ca cele mai mici segmente ale sale, din punct de vedere fizic, fiziologic, neurofiziologic și neuropsihologic, adică al producerii, transmiterii, audiției și evoluției lor în procesul comunicării umane prin limbă, folosind metode specifice pentru descrierea, clasificarea și transcrierea lorBidu-Vrănceanu 1997, p. 205–206.
Fonem și Fonetică · Fonetică și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze ·
Fonologie
În lingvistică, termenul fonologie denumește, conform definiției Școlii lingvistice de la Praga, un grup de lingviști structuraliști care l-a impus, acea ramură care studiază fenomenele sonore din punctul de vedere al funcției acestora de a distinge sensuri într-o limbă dată, relațiile dintre aceste elemente distinctive și regulile după care pot fi combinate în cuvinte și propozițiiVachek 2003, 128.
Fonem și Fonologie · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Fonologie ·
Imperativ
În gramatica unor limbi, imperativul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în sensul cel mai general posibilitatea unei acțiuni ca voită de către vorbitor.
Fonem și Imperativ · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Imperativ ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Fonem și Limba franceză · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Limba franceză ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Fonem și Limba română · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Limba română ·
Ortografie
În lingvistică, termenul ortografie (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 343.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, pp. 845–846.Dubois 2002, pp. 337–338.Kálmán și Trón 2007, p. 13.. Ortografia, ca și varietatea standard a limbii în general, este o creație conștientăNádasdy 2006, pp. 668–673., la început a diverși cărturari, apoi a unor lingviști, fiind un fapt nu numai lingvistic, ci și social și culturalBarić 1997, pp.65–66.. Ea răspunde cerinței firești a colectivității lingvistice de a avea repere comune standardizate în scrierea limbii, fixate în lucrări de specialitate (îndreptare, dicționare, manuale etc.). Se bazează pe realitatea limbii, dar și pe diverși factori extralingvistici: istorici, religioși, politici etc.. Ortografia tinde să creeze norme cât mai unitare, dar nu o poate face conform unui singur principiu, ci este nevoită să aplice mai multe, care sunt contradictorii. De aceea, normele ei nu corespund în întregime limbii vorbite în mod real, ci sunt convenționale. Totodată, limba fiind în continuă evoluție, ortografia rămâne mereu în urma ei. Aceasta se observă mai ales în limbile cu o tradiție a culturii scrise relativ veche, precum franceza, engleza, irlandeza, tibetana, germana, greaca etc. După unii lingviști, din cauza caracteristicilor sale, spre deosebire de lingvistică, ortografia nu poate fi considerată științifică, deoarece nu se ocupă cu ceea ce există, ca știința, ci cu ceea ce creatorii ei consideră că ar trebui să fie.
Fonem și Ortografie · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Ortografie ·
Pereche minimală
În fonologie, termenul pereche minimală desemnează două elemente aflate în opoziție din punct de vedere fonologic.
Fonem și Pereche minimală · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Pereche minimală ·
Sunet (fonetică)
În fonetică, un sunet este un fenomen acustic (vezi articolul Sunet) articulat, adică pronunțat deslușit prin mișcarea organelor care îl emit în limbajul uman, și este receptat în procesul de comunicare ca cel mai mic segment discret perceptibil al fluxului vorbiriiBidu-Vrănceanu 1997, p. 493.
Fonem și Sunet (fonetică) · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Sunet (fonetică) ·
Vocală
Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.
Fonem și Vocală · Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze și Vocală ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Fonem și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze
- Ceea ce au în comun cu Fonem și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze
- Similarități între Fonem și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze
Comparație între Fonem și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze
Fonem are 52 de relații, în timp ce Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze are 151. Așa cum au în comun 16, indicele Jaccard este 7.88% = 16 / (52 + 151).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Fonem și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: