Fonologia limbii maghiare și Vocală

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Fonologia limbii maghiare și Vocală

Fonologia limbii maghiare vs. Vocală

Acest articol tratează sistemul fonemic al limbii maghiare standard, corespondența dintre scriere și pronunțare, schimbările fonetice redate în scris și cele neredate în scris care au loc la contactul dintre două consoane, precum și caracteristicile accentuării și ale intonației în limba maghiară. Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.

Alfabetul Fonetic Internațional

„The Phonetic Teachers' Association”, vechea titulatură (în transcrierea fonetică originară) a Asociației Fonetice Internaționale, cea care a publicat în 1888 prima versiune a alfabetului. Alfabetul Fonetic Internațional (în limba engleză), versiunea actualizată în 2020. Alfabetul Fonetic Internațional (abreviat în limba română: AFI; în engleză: International Phonetic Alphabet; abreviat în limba engleză: IPA) este un sistem de simboluri grafice destinat transcrierii sunetelor folosite în limba vorbită.

Alfabetul Fonetic Internațional și Fonologia limbii maghiare · Alfabetul Fonetic Internațional și Vocală · Vezi mai mult »

Consoană

O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.

Consoană și Fonologia limbii maghiare · Consoană și Vocală · Vezi mai mult »

Consoană sonantă palatală

În fonetică, consoana sonantă palatală este un sunet care apare în foarte multe limbi vorbite.

Consoană sonantă palatală și Fonologia limbii maghiare · Consoană sonantă palatală și Vocală · Vezi mai mult »

Deschidere vocalică

În fonetică, deschiderea vocalică (sau apertura) se referă la clasificarea vocalelor în funcție gradul de deschidere a maxilarului, deci de poziția ridicată sau coborîtă a limbii în timpul articulării.

Deschidere vocalică și Fonologia limbii maghiare · Deschidere vocalică și Vocală · Vezi mai mult »

Limba franceză

Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.

Fonologia limbii maghiare și Limba franceză · Limba franceză și Vocală · Vezi mai mult »

Limba italiană

Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia.

Fonologia limbii maghiare și Limba italiană · Limba italiană și Vocală · Vezi mai mult »

Limba japoneză

Japoneza sau nipona, este principala limbă vorbită și scrisă în Japonia.

Fonologia limbii maghiare și Limba japoneză · Limba japoneză și Vocală · Vezi mai mult »

Limba română

Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.

Fonologia limbii maghiare și Limba română · Limba română și Vocală · Vezi mai mult »

Limba turcă

Limba turcă este cea mai vorbită limbă turcică, cu 10–15 milioane de vorbitori nativi în sud-estul Europei (majoritatea în Tracia Răsăriteană) și 60–65 de milioane de vorbitori nativi în Asia de Vest (majoritatea în Anatolia).

Fonologia limbii maghiare și Limba turcă · Limba turcă și Vocală · Vezi mai mult »

Silabă

În fonetică, silaba (din cuvântul grecesc συλλαβή syllabḗ „ceea ce este ținut împreună, ansamblu”) este o unitate de pronunțare fundamentală a cuvântului sau a lanțului vorbirii constituită dintr-un sunet sau dintr-o serie de sunete, pe care vorbitorii o identifică în mod intuitiv, și care nu are o definiție lingvistică unitarăCrystal 2008, p. 467.

Fonologia limbii maghiare și Silabă · Silabă și Vocală · Vezi mai mult »

Vocală anterioară

În fonetică, o vocală anterioară este o vocală articulată cu limba într-o poziție avansată, dar fără a crea o îngustare a fluxului de aer care să poată fi clasificată drept consoană.

Fonologia limbii maghiare și Vocală anterioară · Vocală și Vocală anterioară · Vezi mai mult »

Vocală închisă anterioară nerotunjită

În fonetică, vocala închisă anterioară nerotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în multe limbi vorbite.

Fonologia limbii maghiare și Vocală închisă anterioară nerotunjită · Vocală și Vocală închisă anterioară nerotunjită · Vezi mai mult »

Vocală închisă anterioară rotunjită

În fonetică, vocala închisă anterioară rotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite.

Fonologia limbii maghiare și Vocală închisă anterioară rotunjită · Vocală și Vocală închisă anterioară rotunjită · Vezi mai mult »

Vocală închisă posterioară rotunjită

În fonetică, vocala închisă posterioară rotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite.

Fonologia limbii maghiare și Vocală închisă posterioară rotunjită · Vocală și Vocală închisă posterioară rotunjită · Vezi mai mult »

Vocală nerotunjită

În fonetică, o vocală se numește nerotunjită (sau nelabială) dacă se pronunță cu buzele într-o poziție relaxată, astfel încît acestea nu participă activ în articulare.

Fonologia limbii maghiare și Vocală nerotunjită · Vocală și Vocală nerotunjită · Vezi mai mult »

Vocală posterioară

În fonetică, o vocală posterioară este o vocală articulată cu limba într-o poziție retrasă, dar fără a crea o îngustare a fluxului de aer care să poată fi clasificată drept consoană.

Fonologia limbii maghiare și Vocală posterioară · Vocală și Vocală posterioară · Vezi mai mult »

Vocală rotunjită

În fonetică, o vocală se numește rotunjită (sau labială) dacă se pronunță cu participarea activă a buzelor, care formează o deschidere circulară.

Fonologia limbii maghiare și Vocală rotunjită · Vocală și Vocală rotunjită · Vezi mai mult »