acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Forță și Teoria relativității generale
Forță și Teoria relativității generale au 37 lucruri în comun (în Uniunpedie): Albert Einstein, Big Bang, Câmp electric, Cădere liberă, Centru de masă, Constanta gravitațională, Electromagnetism, Energie, Entropie, Fizica particulelor elementare, Fizică, Geodezică, Gradient, Gravitație, Impuls, Kelvin, Legile lui Newton, Masă, Mecanică cuantică, Mercur (planetă), Moment cinetic, Orbită, Pământ, Planetă, Portable Document Format, Precesie, Presiune, Sarcină electrică, Scalar, Sistem de referință inerțial, ..., Spațiu, Spațiu-timp, Tensor, Teoria coardelor, Teoria relativității restrânse, Univers, Viteza luminii. Extinde indicele (7 Mai Mult) »
Albert Einstein
Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.
Albert Einstein și Forță · Albert Einstein și Teoria relativității generale ·
Big Bang
Big Bang-ul (engl. Big Bang, marea explozie) sau Marea Explozie Inițială este modelul cosmologic care explică condițiile inițiale și dezvoltarea ulterioară a Universului.
Big Bang și Forță · Big Bang și Teoria relativității generale ·
Câmp electric
În fizică, prin câmp electric se înțelege câmpul fizic care înconjoară o particulă încărcată electric și care exercită forță asupra oricărei alte particule încărcate cu sarcină electrică aflată în spațiul în care câmpul electric se manifestă.
Câmp electric și Forță · Câmp electric și Teoria relativității generale ·
Cădere liberă
Un obiect aflat în cădere și fotografiat stroboscopic În fizica newtoniană, căderea liberă a unui corp reprezintă mișcarea acestuia în condițiile în care este supus unei singure forțe și anume greutatea acestuia.
Cădere liberă și Forță · Cădere liberă și Teoria relativității generale ·
Centru de masă
Centrul de masă sau centrul maselor a tuturor maselor sistemului.
Centru de masă și Forță · Centru de masă și Teoria relativității generale ·
Constanta gravitațională
Legea atracției universale a lui Isaac Newton. Constanta gravitațională, notată cu G, este o constantă fizică empirică ce apare în legea atracției universale gravitaționale dintre obiectele cu masă.
Constanta gravitațională și Forță · Constanta gravitațională și Teoria relativității generale ·
Electromagnetism
Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.
Electromagnetism și Forță · Electromagnetism și Teoria relativității generale ·
Energie
Trăsnete în Oradea Cuvântul energie (din ενέργεια, energheia, „activitate”, "εν" având semnificația „în” și "έργον" având semnificația „lucru”) în sensul folosit în fizică, sau, mai general, în știință, tehnică și tehnologie, „energia”, „potențialul care determină schimbări”, este un concept folosit la înțelegerea și descrierea proceselor fizice și chimice.
Energie și Forță · Energie și Teoria relativității generale ·
Entropie
În termodinamică, entropia este o măsură cât de aproape de echilibrul termodinamic; este o proprietate extensivă a unui sistem termodinamic.
Entropie și Forță · Entropie și Teoria relativității generale ·
Fizica particulelor elementare
Particulele elementare în modelul standard: quarkuri, leptoni, mediatori (bosoni de calibrare), bosonul Higgs. LHC. În fundal Lacul Geneva și Alpii. Fizica particulelor elementare studiază constituenții fundamentali ai materiei și interacțiunile acestora.
Fizica particulelor elementare și Forță · Fizica particulelor elementare și Teoria relativității generale ·
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Fizică și Forță · Fizică și Teoria relativității generale ·
Geodezică
Liniile curbe AB, BC și CA de pe sferă sunt arce de sferă, deci '''geodezice''', alcătuind un triunghi curbiliniu sau '''geodezic'''. În matematică O geodezică (plural, geodezice) este o generalizare a noțiunii de linie dreaptă într-un spațiu curbiliniu.
Forță și Geodezică · Geodezică și Teoria relativității generale ·
Gradient
În cele două imagini de mai sus, câmpul scalar este în alb și negru, negru reprezentând valori mai mari, iar gradientul corespunzător acestui câmp este reprezentat de săgeți albastre. În calculul vectorial, gradientul unui câmp scalar este un câmp vectorial ai cărui vectori sunt îndreptați, în fiecare punct, în direcția celei mai mari rate de creștere a câmpului scalar, și al cărui modul este cea mai mare rată de schimbare.
Forță și Gradient · Gradient și Teoria relativității generale ·
Gravitație
Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.
Forță și Gravitație · Gravitație și Teoria relativității generale ·
Impuls
„Pendulul lui Newton”, un dispozitiv care ilustrează principiul conservării impulsului. Impulsul unui corp este o mărime fizică vectorială definită ca fiind produsul dintre masă și viteză.
Forță și Impuls · Impuls și Teoria relativității generale ·
Kelvin
* Scara Kelvin este o scară de temperatură termodinamică (absolută) unde temperatura de zero absolut (0 K) este cea mai scăzută temperatură posibilă, nimic neputând fi răcit mai mult, iar în substanță nu mai există energie sub formă de căldură.
Forță și Kelvin · Kelvin și Teoria relativității generale ·
Legile lui Newton
Principia Mathematica. Legile lui Newton (sau principiile fundamentale ale mecanicii) sunt trei legi ale fizicii care dau o relație directă între forțele care acționează asupra unui corp și mișcarea acelui corp.
Forță și Legile lui Newton · Legile lui Newton și Teoria relativității generale ·
Masă
:Acest articol descrie conceptul de „Masă” din fizică.
Forță și Masă · Masă și Teoria relativității generale ·
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.
Forță și Mecanică cuantică · Mecanică cuantică și Teoria relativității generale ·
Mercur (planetă)
Mercur este planeta cea mai apropiată de Soare, înconjurându-l o dată la fiecare 88 de zile pământene.
Forță și Mercur (planetă) · Mercur (planetă) și Teoria relativității generale ·
Moment cinetic
Relația dintre forță (F), cuplu (τ) și moment cinetic (L) în cazul unui corp în rotație Momentul cinetic (în) denumit și momentul impulsului unui corp în rotație este o mărime fizică care exprimă cantitativ (masa) și calitativ (viteza), „cantitatea transportată”.
Forță și Moment cinetic · Moment cinetic și Teoria relativității generale ·
Orbită
Orbită se poate referi la.
Forță și Orbită · Orbită și Teoria relativității generale ·
Pământ
Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.
Forță și Pământ · Pământ și Teoria relativității generale ·
Planetă
O planetă este un corp astronomic care orbitează o stea sau o rămășiță stelară, care este suficient de masivă pentru a fi rotunjită de propria sa gravitație, nu este suficient de masivă pentru a provoca fuziunea termonucleară și și-a curățat regiunea vecină de planetezimale.
Forță și Planetă · Planetă și Teoria relativității generale ·
Portable Document Format
Portable Document Format, abreviat PDF, este un format de fișier creat de compania Adobe Systems în anul 1993.
Forță și Portable Document Format · Portable Document Format și Teoria relativității generale ·
Precesie
Precesia este mișcarea axei de rotație a unui corp rigid prin care se produce deplasarea liniei nodurilor.
Forță și Precesie · Precesie și Teoria relativității generale ·
Presiune
Utilizarea presiunii — Memorialul căpitanului Cook din Lake Burley Griffin, Canberra Presiunea în fizică și tehnică este o mărime fizică scalară derivată, definită prin raportul dintre forță și unitatea de suprafață, forța fiind aplicată în direcție perpendiculară pe suprafața considerată.
Forță și Presiune · Presiune și Teoria relativității generale ·
Sarcină electrică
Sarcina electrică sau cantitatea de electricitate este o mărime fizică ce exprimă din punct de vedere macroscopic o proprietate fundamentală a materiei care determină acesteia interacțiile prin câmp electromagnetic.
Forță și Sarcină electrică · Sarcină electrică și Teoria relativității generale ·
Scalar
Scalar se poate referi la.
Forță și Scalar · Scalar și Teoria relativității generale ·
Sistem de referință inerțial
În fizică, un sistem de referință inerțial este un sistem de referință față de care este respectată prima lege a lui Newton: Orice corp își menține starea de repaus sau de mișcare rectilinie uniformă atât timp cât asupra sa nu acționează alte forțe sau suma forțelor care acționează asupra sa este nulă (principiul inerției).
Forță și Sistem de referință inerțial · Sistem de referință inerțial și Teoria relativității generale ·
Spațiu
În filozofie și fizică categoria spațiului exprimă ordinea, poziția, distanța, mărimea, forma și întinderea obiectelor coexistente în lumea reală.
Forță și Spațiu · Spațiu și Teoria relativității generale ·
Spațiu-timp
Spațiu-timp este un model care combină spațiul tridimensional și timpul unidimensional într-o construcție numită continuul spațiu-timp, unde timpul joacă rolul celei de-a patra dimensiuni.
Forță și Spațiu-timp · Spațiu-timp și Teoria relativității generale ·
Tensor
v. În matematică, un tensor este un obiect geometric care asociază într-o manieră multi-liniară vectori geometrici, scalari și alți tensori cu un tensor rezultat.
Forță și Tensor · Tensor și Teoria relativității generale ·
Teoria coardelor
Spațiul Calabi-Yau - O reprezentare grafică ipotetică a aranjării extradimensiunilor Teoria coardelor este un concept ipotetic din fizică.
Forță și Teoria coardelor · Teoria coardelor și Teoria relativității generale ·
Teoria relativității restrânse
Relativitatea restrânsă (Teoria relativității restrânse sau teoria restrânsă a relativității), denumită ulterior teoria specială a relativității sau relativitatea specială, este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare.
Forță și Teoria relativității restrânse · Teoria relativității generale și Teoria relativității restrânse ·
Univers
Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.
Forță și Univers · Teoria relativității generale și Univers ·
Viteza luminii
Simularea propagării unei raze luminoase de la Pământ la Lună, aflate la aproximativ 384 400 km, proces care durează circa 1,282 secunde. Viteza luminii în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștințelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării.
Forță și Viteza luminii · Teoria relativității generale și Viteza luminii ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Forță și Teoria relativității generale
- Ceea ce au în comun cu Forță și Teoria relativității generale
- Similarități între Forță și Teoria relativității generale
Comparație între Forță și Teoria relativității generale
Forță are 173 de relații, în timp ce Teoria relativității generale are 153. Așa cum au în comun 37, indicele Jaccard este 11.35% = 37 / (173 + 153).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Forță și Teoria relativității generale. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
