Cuprins
173 relaţii: Accelerație, Accelerație gravitațională, Accelerație unghiulară, Accelerator de particule, Albert Einstein, An-lumină, Antimaterie, Antiparticulă, Arc (organ de mașină), Arhimede, Aristotel, Asteroid, Atom, Împărțirea cu zero, Balanță de torsiune, Big Bang, Busolă, Calcul diferențial, Câmp electric, Câmp gravitațional, Câmp scalar, Cădere liberă, Căldură, Centru de masă, Charles Coulomb, Cinematică, Clifford Truesdell, Cometă, Constanta gravitațională, Coordonate polare, Cromodinamică cuantică, Curent electric, Deformare, Densitate, Deplasare (geometrie), Derivată, Dezintegrare beta, Dinamică, Dină, Echilibru dinamic, Ecuație diferențială, Ecuațiile lui Maxwell, Efect fotoelectric, Electrodinamică cuantică, Electromagnetism, Electron, Energie, Energie cinetică, Energie internă, Energie potențială, ... Extinde indicele (123 Mai Mult) »
- Mecanică clasică
Accelerație
În fizică, accelerația arată cât de rapid se modifică în timp viteza unui mobil.
Vedea Forță și Accelerație
Accelerație gravitațională
În fizică, accelerația gravitațională este accelerația imprimată unui obiect de către gravitația unui alt obiect.
Vedea Forță și Accelerație gravitațională
Accelerație unghiulară
Accelerația unghiulară reprezintă în fizică vectorul axial al variației vitezei unghiulare a unui corp ce se rotește în jurul unei axe proprii.
Vedea Forță și Accelerație unghiulară
Accelerator de particule
Accelerator de particule circular Un accelerator de particule este o instalație complexă folosită în domeniul fizicii de înaltă energie pentru a accelera particule elementare.
Vedea Forță și Accelerator de particule
Albert Einstein
Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.
Vedea Forță și Albert Einstein
An-lumină
Anul-lumină este o unitate de lungime utilizată pentru a exprima distanțe astronomice și este echivalent cu aproximativ 9,46 trilioane de kilometri (9,46 x 1012 km).
Vedea Forță și An-lumină
Antimaterie
Un electron și antiparticula sa, un pozitron, intră în coliziune pentru a se transforma într-un foton, care apoi se descompune înapoi într-un pozitron și un electron Antimaterie este termenul folosit pentru definirea opusului materiei formate din protoni, neutroni și electroni.
Vedea Forță și Antimaterie
Antiparticulă
Corespunzător fiecărei particule subatomice, există o antiparticulă cu masă egală, dar sarcina electrică opusă.
Vedea Forță și Antiparticulă
Arc (organ de mașină)
Arcurile sunt elemente care fac parte dintr-un mecanism, aparat sau din părțile componente ale mașinilor, executate dintr-un material cu proprietăți elastice mari care sub acțiunea unei forțe exterioare se deformează temporar, revenind la forma inițială când acțiunea exercitată din exterior încetează.
Vedea Forță și Arc (organ de mașină)
Arhimede
Arhimede din Siracuza (în greacă Αρχιμήδης, Archimedes; n. aprox. 287 î.Hr. în Siracuza, pe atunci colonie grecească – d. 212 î.Hr.) a fost un învățat al lumii antice.
Vedea Forță și Arhimede
Aristotel
Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) a fost un filosof al Greciei Antice, discipol al lui Platon și fondator al școlii peripatetice.
Vedea Forță și Aristotel
Asteroid
253 Mathilde, asteroid de tip C măsurând circa 50 km. Fotografie făcută în anul 1997 de sonda NEAR Shoemaker. Luna Asteroizii, numiți și mici planete sau planetoizi, sunt corpuri cerești mai mici decât planetele, dar mai mari decât meteoroizii (care pot avea diametrul de până la circa 10 metri), și nu sunt comete.
Vedea Forță și Asteroid
Atom
Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.
Vedea Forță și Atom
Împărțirea cu zero
Împărțirea cu zero sau împărțirea la zero este împărțirea în care împărțitorul (sau divizorul) este zero.
Vedea Forță și Împărțirea cu zero
Balanță de torsiune
O balanță de torsiune e formată din două mici sfere, fiecare având uzual o masă echivalentă cu 1g, atașată de capetele unei tije orizontale care e suspendată la mijlocul sau printr-un fir subțire sau în experimentele mai recente printr-o fibră de cuarț.
Vedea Forță și Balanță de torsiune
Big Bang
Big Bang-ul (engl. Big Bang, marea explozie) sau Marea Explozie Inițială este modelul cosmologic care explică condițiile inițiale și dezvoltarea ulterioară a Universului.
Vedea Forță și Big Bang
Busolă
Compas de marș F73 Mecanică de precizie din VEB Freiberg Busola sau compasul (italiană: com-pasus) este un instrument de navigație utilizat pentru determinarea direcției relativ la polii magnetici ai Pământului.
Vedea Forță și Busolă
Calcul diferențial
punctul marcat În matematică calculul diferențial este un subdomeniu al calculului infinitezimal care studiază variațiile locale ale funcțiilor.
Vedea Forță și Calcul diferențial
Câmp electric
În fizică, prin câmp electric se înțelege câmpul fizic care înconjoară o particulă încărcată electric și care exercită forță asupra oricărei alte particule încărcate cu sarcină electrică aflată în spațiul în care câmpul electric se manifestă.
Vedea Forță și Câmp electric
Câmp gravitațional
. În fizica teoretică, câmpul gravitațional este un câmp definit ca o deformare a spațiu-timpului determinat de particulele sau sistemele de particule (corpurile) care au masă, energie, impuls sau radiație cu o mărime fizică cantitativă nenulă.
Vedea Forță și Câmp gravitațional
Câmp scalar
În analiza matematică, un câmp scalar este o funcție de mai multe variabile care asociază fiecărui punct al unui domeniu dintr-un spațiu euclidian un număr real, deci este o funcție scalară: unde D \subseteq E^n.
Vedea Forță și Câmp scalar
Cădere liberă
Un obiect aflat în cădere și fotografiat stroboscopic În fizica newtoniană, căderea liberă a unui corp reprezintă mișcarea acestuia în condițiile în care este supus unei singure forțe și anume greutatea acestuia.
Vedea Forță și Cădere liberă
Căldură
În fizică, cantitatea de căldură, simbolizată prin Q, este energia transferată între un sistem termodinamic și mediul înconjurător, între două sisteme termodinamice sau între diferite părți ale aceluiași sistem termodinamic, în cursul unei transformări termodinamice în care parametrii externi rămân constanți.
Vedea Forță și Căldură
Centru de masă
Centrul de masă sau centrul maselor a tuturor maselor sistemului.
Vedea Forță și Centru de masă
Charles Coulomb
Charles Augustin de Coulomb a fost un fizician francez, cunoscut pentru descoperirea legii lui Coulomb: definiția forței electrostatice de atracție sau respingere.
Vedea Forță și Charles Coulomb
Cinematică
Cinematica (în lb. greacă, kinein, a se mișca) este o ramură a mecanicii clasice ce se ocupă cu studiul mișcării obiectelor fără a lua în considerație cauza ce duce la această mișcare.
Vedea Forță și Cinematică
Clifford Truesdell
Clifford Ambrose Truesdell a fost un fizician, matematician, istoric al științei și polemist american.
Vedea Forță și Clifford Truesdell
Cometă
Cometa Hale-Bopp în 1997. Cometele (latină: stella cometa, greacă: komē, „steaua cu păr”) sunt corpuri cerești mici, de aparență nebuloasă, care se rotesc în jurul Soarelui.
Vedea Forță și Cometă
Constanta gravitațională
Legea atracției universale a lui Isaac Newton. Constanta gravitațională, notată cu G, este o constantă fizică empirică ce apare în legea atracției universale gravitaționale dintre obiectele cu masă.
Vedea Forță și Constanta gravitațională
Coordonate polare
Un sistem polar, cu unghiuri exprimate în grade În matematică, sistemul de coordonate polare este un sistem de coordonate bidimensional în care fiecărui punct din plan i se asociază un unghi și o distanță.
Vedea Forță și Coordonate polare
Cromodinamică cuantică
Cromodinamica cuantică, abreviat QCD (din engleză: Quantum ChromoDynamics), este teoria interacțiunii tari.
Vedea Forță și Cromodinamică cuantică
Curent electric
Trăsnetul este o formă de curent electric. Curеntul electric reprezintă deplasarea dirijată a sarcinilor electrice.
Vedea Forță și Curent electric
Deformare
O bară, care, prin deformare, poate deveni o buclă. În mecanica mediilor continue, deformarea reprezintă modificarea sau transformarea unui corp de la o anumită configurație până la una diferită.
Vedea Forță și Deformare
Densitate
Densitatea (sau mai exact densitatea de masă, numită și masă specifică) este o mărime fizică folosită pentru descrierea materialelor și definită ca masa unității de volum.
Vedea Forță și Densitate
Deplasare (geometrie)
O reflexie translată este un tip de deplasare euclidiană În geometrie, o deplasareV.
Vedea Forță și Deplasare (geometrie)
Derivată
curbă în orice moment; este colorată în verde dacă este pozitivă, în negru dacă este zero, respectiv în roșu, dacă este negativă. În matematică, derivata unei funcții este unul dintre conceptele fundamentale ale analizei matematice, împreună cu primitiva (inversa derivatei, adică integrala).
Vedea Forță și Derivată
Dezintegrare beta
Dezintegrarea beta (β) este un tip de dezintegrare radioactivă, în urma căreia un nucleu atomic emite particule beta (electroni sau pozitroni).
Vedea Forță și Dezintegrare beta
Dinamică
Dinamica este o ramură a mecanicii clasice care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor, în special cu efectul forțelor asupra mișcării corpurilor respective.
Vedea Forță și Dinamică
Dină
Dina este o unitate de măsură pentru forță.
Vedea Forță și Dină
Echilibru dinamic
În chimie, echilibrul dinamic este echilibrul chimic ce se stabilește odată cu desfășurarea unei reacții reversibile.
Vedea Forță și Echilibru dinamic
Ecuație diferențială
În matematică, o ecuație diferențială este o ecuație pentru o funcție necunoscută de una sau mai multe variabile; ea are forma unei relații între funcția însăși și un număr de derivate ale sale de diferite ordine.
Vedea Forță și Ecuație diferențială
Ecuațiile lui Maxwell
Ecuațiile lui Maxwell constituie fundamentarea matematică a principiilor electrodinamicii clasice, teoria macroscopică a câmpului electromagnetic.
Vedea Forță și Ecuațiile lui Maxwell
Efect fotoelectric
Sub acțiunea luminii electronii părăsesc metalul. Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie în urma absorbției de radiație electromagnetică, de exemplu radiație ultravioletă sau raze X. Un termen învechit pentru efectul fotoelectric este efectul Hertz.
Vedea Forță și Efect fotoelectric
Electrodinamică cuantică
Tomonaga Schwinger Feynman Dyson Electrodinamica cuantică, sau QED (din Quantum ElectroDynamics), este teoria cuantică relativistă a interacției electromagnetice.
Vedea Forță și Electrodinamică cuantică
Electromagnetism
Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.
Vedea Forță și Electromagnetism
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Vedea Forță și Electron
Energie
Trăsnete în Oradea Cuvântul energie (din ενέργεια, energheia, „activitate”, "εν" având semnificația „în” și "έργον" având semnificația „lucru”) în sensul folosit în fizică, sau, mai general, în știință, tehnică și tehnologie, „energia”, „potențialul care determină schimbări”, este un concept folosit la înțelegerea și descrierea proceselor fizice și chimice.
Vedea Forță și Energie
Energie cinetică
Energia cinetică a unui corp aflat în mișcare este acea energie datorată mișcării (de translație) cu viteza v. Ea este egală cu lucrul mecanic necesar pentru a modifica (accelera) viteza corpului din repaus la viteza curentă v.
Vedea Forță și Energie cinetică
Energie internă
Energia internă este o funcție de stare a unui sistem termodinamic.
Vedea Forță și Energie internă
Energie potențială
Energia potențială este energia unui sistem fizic, dependentă numai de poziția sau configurația diferitelor părți ale sistemului.
Vedea Forță și Energie potențială
Entropie
În termodinamică, entropia este o măsură cât de aproape de echilibrul termodinamic; este o proprietate extensivă a unui sistem termodinamic.
Vedea Forță și Entropie
Ernst Mach
Ernst Mach (18 februarie 1838 – 19 februarie 1916) a fost un fizician și filozof austriac, profesor la Universitatea din Viena.
Vedea Forță și Ernst Mach
Factor Lorentz
Factorul Lorentz sau termenul Lorentz apare în câteva ecuații din teoria relativității restrânse, inclusiv dilatarea temporală, contracția distanțelor, și formula masei relativiste.
Vedea Forță și Factor Lorentz
Fermion
Fermionii sunt o clasă de particulele elementare ce au spinul semiîntreg, și care au fost denumite după fizicianul italian Enrico Fermi, considerat părintele fizicii nucleare.
Vedea Forță și Fermion
Filosofie
Filosofia (din greaca antică: φιλοσοφία, philosophia, „iubire de înțelepciune”), sau filozofia, este studiul întrebărilor generale și fundamentale, precum cele despre existență, cunoaștere, valori, rațiune, minte și limbaj.
Vedea Forță și Filosofie
Fizica particulelor elementare
Particulele elementare în modelul standard: quarkuri, leptoni, mediatori (bosoni de calibrare), bosonul Higgs. LHC. În fundal Lacul Geneva și Alpii. Fizica particulelor elementare studiază constituenții fundamentali ai materiei și interacțiunile acestora.
Vedea Forță și Fizica particulelor elementare
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce.
Vedea Forță și Fizică
Flotabilitate
Flotabilitatea sau starea de plutire este una din principalele calități nautice ale navei.
Vedea Forță și Flotabilitate
Fluid
Fluidul este considerat un mediu continuu în structura sa.
Vedea Forță și Fluid
Forța centrifugă
În mecanica newtoniană, forța centrifugă este o forță inerțială (numită și forță „fictivă” sau „pseudo”) care pare să acționeze asupra tuturor obiectelor atunci când este privită într-un cadru de referință rotativ.
Vedea Forță și Forța centrifugă
Forța Coriolis
sistemul de referință se află în rotație, observatorul in sistemul in rotație observă o deviere laterală a obiectului ca fiind în deplasare curbilinie Traiectoria de mișcare (galben) in sistemul de referință rotitor, si (verde) in sistemul de referință inerțial, Curbe Coriolis simulând uraganul Isabel din 16.
Vedea Forță și Forța Coriolis
Forță arhimedică
Un corp cufundat parțial într-un lichid (forța arhimedică este egală cu greutatea): '''G''' este centrul de greutate, '''C1''' este punctul de aplicare a forței arhimedice) Legea lui Arhimede sau principiul lui Arhimede este o lege a hidrostaticii, care afirmă că un corp scufundat într-un fluid este împins de către fluid, de jos în sus, cu o forță egală cu greutatea volumului de fluid dislocuit de către corp.
Vedea Forță și Forță arhimedică
Forță de întindere
tensiune, MDA2 (2010), sensul '''6'''), de fapt termenul de „tensiune” se folosește în legătură cu forțele interioare dintr-un sistem (de exemplu tensiunile din sticla călită, care o pot sparge fără ca asupra ei să acționeze vreo forță exterioară), în timp ce solicitările sunt determinate de forțele exterioare care acționează asupra sistemului.
Vedea Forță și Forță de întindere
Forță de frecare
forța normală, F este o forță aplicată, de un tip neidentificat, iar Ff este forța de frecare cinetică, egală cu coeficientul de frecare cinetică înmulțit cu forța normală. Cum modulul forței aplicate este mai mare decât modulul forței de frecare cinetică ce i se opune, blocul se deplasează spre stânga.
Vedea Forță și Forță de frecare
Forță Lorentz
În electrodinamică se numește forță Lorentz forța exercitată de un câmp electromagnetic asupra unei sarcini electrice punctiforme q \, aflată în mișcare cu viteza \mathbf.
Vedea Forță și Forță Lorentz
Forță nucleară
fm suportă o forță de respingere (pozitivă) mare. Particulele separate de o distanță mai mare de 1 fm sunt încă atrase (potențialul Yukawa), dar forța scade exponențial cu distanța. Energia potențială corespunzătoare (în MeV) a doi nucleoni, în funcție de distanța calculată din potențialul Reid.
Vedea Forță și Forță nucleară
Foton
Fotonul, numit și cuantă de lumină, este particula elementară responsabilă pentru toate fenomenele electromagnetice.
Vedea Forță și Foton
Funcție de undă
Funcție de undă este denumirea tradițională pentru funcția de stare a unei particule sau a unui sistem de particule, în formularea dată de Erwin Schrödinger mecanicii cuantice, numită și mecanică ondulatorie.
Vedea Forță și Funcție de undă
Gal
Gal (uneori numit și galileo) este o unitate pentru măsurarea accelerației, folosită în geodezie și geofizică.
Vedea Forță și Gal
Galileo Galilei
Galileo Galilei a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică.
Vedea Forță și Galileo Galilei
Geodezică
Liniile curbe AB, BC și CA de pe sferă sunt arce de sferă, deci '''geodezice''', alcătuind un triunghi curbiliniu sau '''geodezic'''. În matematică O geodezică (plural, geodezice) este o generalizare a noțiunii de linie dreaptă într-un spațiu curbiliniu.
Vedea Forță și Geodezică
Gluon
Gluonul este o particulă elementară care intermediază interacțiile tari dintre quarkuri.
Vedea Forță și Gluon
Gradient
În cele două imagini de mai sus, câmpul scalar este în alb și negru, negru reprezentând valori mai mari, iar gradientul corespunzător acestui câmp este reprezentat de săgeți albastre. În calculul vectorial, gradientul unui câmp scalar este un câmp vectorial ai cărui vectori sunt îndreptați, în fiecare punct, în direcția celei mai mari rate de creștere a câmpului scalar, și al cărui modul este cea mai mare rată de schimbare.
Vedea Forță și Gradient
Gravitație
Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.
Vedea Forță și Gravitație
Hadron
Hadron (din greacă: ἁδρός.
Vedea Forță și Hadron
Henry Cavendish
Henry Cavendish a fost un fizician și chimist englez.
Vedea Forță și Henry Cavendish
Imponderabilitate
Imponderabilitatea este starea de gravitație nulă ce apare la depășirea atmosferei Pământului de către un corp, de regulă o rachetă spațială sau orice acțiune care are ca scop reducerea/anularea forței gravitaționale a Terrei.
Vedea Forță și Imponderabilitate
Impuls
„Pendulul lui Newton”, un dispozitiv care ilustrează principiul conservării impulsului. Impulsul unui corp este o mărime fizică vectorială definită ca fiind produsul dintre masă și viteză.
Vedea Forță și Impuls
Inerție (dezambiguizare)
Inerția se poate referi la.
Vedea Forță și Inerție (dezambiguizare)
Integrală
În analiza matematică, integrala unei funcții este o generalizare a noțiunilor de arie, masă, volum și sumă.
Vedea Forță și Integrală
Interacțiune fundamentală
În fizică, o interacțiune fundamentală (sau interacțiune elementară sau forță fundamentală) descrie o interacțiune între sisteme fizice, care apare ca ireductibilă.
Vedea Forță și Interacțiune fundamentală
Interacțiune slabă
Interacțiunea slabă (adesea numită și interacțiunea nucleară slabă, forța slabă, forța nucleară slabă) este una dintre cele patru interacțiuni fundamentale.
Vedea Forță și Interacțiune slabă
Interacțiune tare
Interacțiunea tare, numită și Forța nucleară tare, este una din cele 4 interacțiuni fundamentale naturale cunoscute în prezent, celelalte trei fiind.
Vedea Forță și Interacțiune tare
Internet Archive Wayback Machine
Arhiva de Internet Wayback Machine este un serviciu de arhivare a paginilor de internet care a fost înființat în 1996 și lansat public în 2001.
Vedea Forță și Internet Archive Wayback Machine
Isaac Newton
Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.
Vedea Forță și Isaac Newton
James Clerk Maxwell
James Clerk Maxwell a fost un om de știință scoțian, activ în domeniul fizicii matematice.
Vedea Forță și James Clerk Maxwell
Kelvin
* Scara Kelvin este o scară de temperatură termodinamică (absolută) unde temperatura de zero absolut (0 K) este cea mai scăzută temperatură posibilă, nimic neputând fi răcit mai mult, iar în substanță nu mai există energie sub formă de căldură.
Vedea Forță și Kelvin
Legea lui Coulomb
Diagramă care descrie mecanismul de bază al legii lui Coulomb; sarcini de același semn se resping, iar sarcini de semne opuse se atrag. Legea lui Coulomb, este o lege experimentală, publicată în 1785 de fizicianul francez Charles Augustin de Coulomb, și care se referă la forța de interacțiune dintre două particule punctiforme încărcate cu sarcini electrice și aflate în repaus.
Vedea Forță și Legea lui Coulomb
Legea lui Hooke
În mecanică, legea lui Hooke se referă la deformarea materialelor elastice supuse acțiunii forțelor.
Vedea Forță și Legea lui Hooke
Legile lui Kepler
În astronomie, legile lui Kepler descriu mișcările planetelor în jurul Soarelui (sau stelei sistemului solar respectiv) și în general comportamentul oricărui sistem de două corpuri între care acționează o forță invers proporțională cu pătratul distanței.
Vedea Forță și Legile lui Kepler
Legile lui Newton
Principia Mathematica. Legile lui Newton (sau principiile fundamentale ale mecanicii) sunt trei legi ale fizicii care dau o relație directă între forțele care acționează asupra unui corp și mișcarea acelui corp.
Vedea Forță și Legile lui Newton
Lepton
În fizică, numele lepton desemnează o particulă de spin 1/2 (fiind un fermion) care nu se supune forței nucleare tari.
Vedea Forță și Lepton
Livră
Livra (din; în, în) este o unitate de măsură pentru masă, divizată în uncii, folosită în special în țările anglo-saxone și ieșită din folosință în numeroase țări după adoptarea sistemului metric de către ele.
Vedea Forță și Livră
Logică
Prin logică (din greaca veche λογική, logike) se înțelege folosirea rațiunii în realizarea anumitor activități.
Vedea Forță și Logică
Lucru mecanic
Lucrul mecanic este o mărime fizică definită ca produsul dintre componenta forței care acționează asupra unui corp în direcția deplasării punctului ei de aplicație și mărimea drumului parcurs.
Vedea Forță și Lucru mecanic
Magnetism
Linii de forță ale cîmpului magnetic creat de un magnet în formă de bară, vizualizate cu ajutorul piliturii de fier. Magnetit, un mineral magnetic natural. Magnetismul este unul dintre fenomenele care se manifestă prin forțe de atracție sau respingere între corpuri; forțele magnetice își au originea în mișcarea electronilor sau a altor particule cu sarcină electrică.
Vedea Forță și Magnetism
Masă
:Acest articol descrie conceptul de „Masă” din fizică.
Vedea Forță și Masă
Masă de repaus
Masa de repaus reprezintă masa unui corp, sau a unei particule aflate în stare de repaus.
Vedea Forță și Masă de repaus
Mărime fizică
O mărime fizică este o proprietate a unei stări sau a unui proces ale unui sistem fizic, care este observabilă și măsurabilă Răduleț, Remus și colaboratorii, Lexiconul Tehnic Român, Editura Tehnică, București, 1957-1966.
Vedea Forță și Mărime fizică
Măsurare
Măsurarea reprezintă procesul de obținere pe cale experimentală a uneia sau a mai multor valori ale mărimii care pot fi atribuite în mod rezonabil unei mărimi.
Vedea Forță și Măsurare
Mecanica fluidelor
Mecanica fluidelor are ca obiect studiul fluidelor sub aspectul comportării lor mecanice.
Vedea Forță și Mecanica fluidelor
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică.
Vedea Forță și Mecanică cuantică
Mecanică statistică
Tratatul ''Principii elementare în mecanica statistică'', publicat de Gibbs în 1902, prezintă „fundamentarea rațională a termodinamicii”. Maxwell Boltzmann Gibbs Mecanica statistică, numită uneori și termodinamică statistică, utilizează metode statistice pentru a deduce proprietățile și comportarea sistemelor fizice macroscopice, la echilibru termodinamic, pe baza structurii lor microscopice.
Vedea Forță și Mecanică statistică
Mercur (planetă)
Mercur este planeta cea mai apropiată de Soare, înconjurându-l o dată la fiecare 88 de zile pământene.
Vedea Forță și Mercur (planetă)
Metru
Metrul este o unitate de măsură pentru lungime.
Vedea Forță și Metru
Mezon
Mezonii sunt particule subatomice (cu sarcină pozitivă sau negativă) cu o viață foarte scurtă, cu o masă de aproximativ 200 de ori mai mare decât cea a unui electron.
Vedea Forță și Mezon
Michael Faraday
Michael Faraday a fost un fizician și chimist englez.
Vedea Forță și Michael Faraday
Modelul standard
Modelul standard În fizica particulelor elementare, modelul standard reprezintă consensul stabilit la sfârșitul secolului al XX-lea asupra constituenților de bază ai materiei și asupra forțelor fundamentale care descriu interacțiunile dintre aceștia.
Vedea Forță și Modelul standard
Moment
Termenul moment se poate referi la.
Vedea Forță și Moment
Moment cinetic
Relația dintre forță (F), cuplu (τ) și moment cinetic (L) în cazul unui corp în rotație Momentul cinetic (în) denumit și momentul impulsului unui corp în rotație este o mărime fizică care exprimă cantitativ (masa) și calitativ (viteza), „cantitatea transportată”.
Vedea Forță și Moment cinetic
Momentul forței
Relația dintre forță (F) și momentul forței (τ) în cazul unui corp în rotație Momentul forței este o mărime fizică vectorială ce exprimă cantitativ capacitatea forței de a roti un rigid in jurul unei drepte ce trece printr-un punct și este perpendiculara pe planul format de dreapta suport a forței și punctul respectiv.
Vedea Forță și Momentul forței
NASA
Administrația Națională Aeronautică și Spațială mai cunoscută sub acronimul NASA (National Aeronautics and Space Administration) este o agenție independentă a guvernului Statelor Unite responsabilă cu programul spațial civil, precum și cercetarea aeronautică și aerospațială.
Vedea Forță și NASA
Neptun
Neptun este a opta planeta de la Soare din Sistemul Solar.
Vedea Forță și Neptun
Neutrin
Neutrinul (denumit și neutrino) este o particulă elementară neutră cu spinul 1/2, extrem de ușoară, totuși cu masa mai mare decât 0, care participă doar în procesele intermediate de interacțiunile slabe și gravitaționale.
Vedea Forță și Neutrin
Neutron
Neutronul este o particulă subatomică, fără nicio sarcină electrică și masă (mn.
Vedea Forță și Neutron
Newton
Newtonul, având simbolul N, este unitatea de măsură pentru orice tip de forță în Sistemul Internațional de Unități de Măsură (SI).
Vedea Forță și Newton
Nucleon
Nucleon este denumirea generică a particulelor din nucleul atomic, protonii și neutronii.
Vedea Forță și Nucleon
Nucleu atomic
Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni.
Vedea Forță și Nucleu atomic
Nutație
Rotația (în verde), precesia (în albastru) și '''nutația''' (în roșu) a axei de rotație a Pământului într-o reprezentare schematică. În mecanică, nutația constă în variația unghiului (numit unghi de nutație) pe care îl face axa de rotație a unui corp rigid cu axa lui de precesie.
Vedea Forță și Nutație
Optică
Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietățile și natura luminii, modul de producere a acesteia și legile propagării și interacțiunii luminii cu substanța.
Vedea Forță și Optică
Orbită
Orbită se poate referi la.
Vedea Forță și Orbită
Ortogonalitate
În matematică, ortogonalitatea, este o generalizare a perpendicularității.
Vedea Forță și Ortogonalitate
Parabolă
O parabolă este o curbă plană, din familia conicelor, ce poate fi definită, în mod echivalent, ca.
Vedea Forță și Parabolă
Pârghie
Pârghia este o bară rigidă care se poate roti în jurul unui punct fix numit punct de sprijin și asupra căreia acționează trei forțe: forța care trebuie învinsă, numită forță rezistentă, forța cu ajutorul căreia este învinsă forța rezistentă, numită forță activă și reacțiunea din punctul de sprijin.
Vedea Forță și Pârghie
Pământ
Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.
Vedea Forță și Pământ
Philosophiae Naturalis Principia Mathematica
Newton a lucrării primei ediții a ''Principia'', ce are corecturile aduse de Newton însuși pentru ediția a doua. Philosophiae Naturalis Principia Mathematica (însemnând în latină, "Principiile matematice ale filozofiei naturale"), adesea numită doar Principia ori Principia Mathematica, este lucrarea în trei volume a lui Isaac Newton publicată în 5 iulie 1687.
Vedea Forță și Philosophiae Naturalis Principia Mathematica
Plan înclinat
Planul înclinat este în mecanică o suprafață plană care formează un anumit unghi cu orizontala.
Vedea Forță și Plan înclinat
Planetă
O planetă este un corp astronomic care orbitează o stea sau o rămășiță stelară, care este suficient de masivă pentru a fi rotunjită de propria sa gravitație, nu este suficient de masivă pentru a provoca fuziunea termonucleară și și-a curățat regiunea vecină de planetezimale.
Vedea Forță și Planetă
Portable Document Format
Portable Document Format, abreviat PDF, este un format de fișier creat de compania Adobe Systems în anul 1993.
Vedea Forță și Portable Document Format
Portanță
Forțe pe un profil aerodinamic Forța de portanță sau portanța este suma tuturor forțelor generate de mișcarea fluidului în jurul unui corp, proiectată într-un plan perpendicular pe direcția principală de curgere a fluidului în care este cufundat corpul.
Vedea Forță și Portanță
Precesie
Precesia este mișcarea axei de rotație a unui corp rigid prin care se produce deplasarea liniei nodurilor.
Vedea Forță și Precesie
Presiune
Utilizarea presiunii — Memorialul căpitanului Cook din Lake Burley Griffin, Canberra Presiunea în fizică și tehnică este o mărime fizică scalară derivată, definită prin raportul dintre forță și unitatea de suprafață, forța fiind aplicată în direcție perpendiculară pe suprafața considerată.
Vedea Forță și Presiune
Principiul al doilea al termodinamicii
Principiul al doilea al termodinamicii precizează condițiile în care are loc transformarea energiei termice în energie mecanică.
Vedea Forță și Principiul al doilea al termodinamicii
Principiul de excluziune
Principiul de excluziune, numit și Principiul Pauli este un principiu din mecanica cuantică, formulat de Wolfgang Pauli în 1925.
Vedea Forță și Principiul de excluziune
Produs vectorial
Aria unui paralelogram este corespondentul grafic al ''valorii scalare'' a unui '''produs vectorial a doi vectori'''. Produsul vectorial a doi vectori \vec a\times\vec b este o operație binară a doi vectori \vec a și \vec b într-un spațiu euclidian tridimensional (vedeți spațiu euclidian) în urma căreia rezultă un alt vector \vec c care este perpendicular pe planul celor doi vectori inițiali iar modulul vectorului \vec c corespunde ariei paralelogramului cu laturile \vec a și \vec b.
Vedea Forță și Produs vectorial
Proiectil
Muniție de artilerie folosită în Al Doilea Război Mondial Un proiectil este orice obiect care este aruncat prin exercitarea forței mecanice.
Vedea Forță și Proiectil
Proton
Protonii (din grecescul πρῶτον.
Vedea Forță și Proton
Putere
Puterea în fizică este mărimea fizică scalară ce caracterizează schimbul de energie în unitatea de timp.
Vedea Forță și Putere
Quark
Un proton,compus din trei quarkuri: două quarkuri '''up''' (cu sarcina +2/3) și altul '''down''' cu sarcina -1/3 Modelului Standard sunt quarkuri. Quarcul (pl. quarci), este o particulă elementară care interacționează prin forța nucleară puternică și care constituie materia „grea” (numită și barionică).
Vedea Forță și Quark
Radioactivitate
Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.
Vedea Forță și Radioactivitate
Robert Hooke
Robert Hooke (n. 18 iulie 1635 — d. 3 martie 1703) a fost un savant englez, care a excelat ca astronom și fizician, fiind cel mai bine cunoscut pentru formularea legii de proporționalitate între deformațiile elastice ale unui corp și tensiunile la care este supus, cunoscută ca „Legea lui Hooke”.
Vedea Forță și Robert Hooke
Rotație
axei Rotația sau mișcarea de rotație este mișcarea circulară a unui obiect în jurul unui centru (sau punct) de rotație sau axă de rotație, în cazul corpurilor tridimensionale.
Vedea Forță și Rotație
Sarcină electrică
Sarcina electrică sau cantitatea de electricitate este o mărime fizică ce exprimă din punct de vedere macroscopic o proprietate fundamentală a materiei care determină acesteia interacțiile prin câmp electromagnetic.
Vedea Forță și Sarcină electrică
Satelit (dezambiguizare)
Satelit se poate referi la.
Vedea Forță și Satelit (dezambiguizare)
Scalar
Scalar se poate referi la.
Vedea Forță și Scalar
Scripete
Un scripete folosit pe un velier. Un scripete este un mecanism simplu format dintr-o roată canelată de-a lungul periferiei, care servește la schimbarea direcției unei forțe și transmiterea ei prin intermediul unui cablu sau a unui lanț, acesta rulând pe periferia ei.
Vedea Forță și Scripete
Secundă
Secunda, având simbolul „s”, este o unitate de măsură pentru timp.
Vedea Forță și Secundă
Simetrie
Simetrie și asimetrie Omul Vitruvian de Leonardo da Vinci, o reprezentare a simetriei trupului omenesc Termenul simetrie (din greacă συμμετρεῖν, symmetrein, „măsură împreună”) are, în general, două sensuri principale.
Vedea Forță și Simetrie
Sistem de referință inerțial
În fizică, un sistem de referință inerțial este un sistem de referință față de care este respectată prima lege a lui Newton: Orice corp își menține starea de repaus sau de mișcare rectilinie uniformă atât timp cât asupra sa nu acționează alte forțe sau suma forțelor care acționează asupra sa este nulă (principiul inerției).
Vedea Forță și Sistem de referință inerțial
Sistemul de unități CGS în electromagnetism
Sistemul de unități CGS este un sistem de unități de măsură bazat pe centimetru ca unitate de lungime, gram ca unitate de masă și secundă ca unitate de timp.
Vedea Forță și Sistemul de unități CGS în electromagnetism
Sistemul internațional de unități
Coperta broșurii ''Sistemul internațional de unități'' Sistemul internațional de unități sau Sistemul Internațional, pe scurt (SI), este un sistem de unități de măsură, aplicabil în toate domeniile fizicii și tehnicii și este forma modernă a sistemului metric (MKS).
Vedea Forță și Sistemul internațional de unități
Spațiu
În filozofie și fizică categoria spațiului exprimă ordinea, poziția, distanța, mărimea, forma și întinderea obiectelor coexistente în lumea reală.
Vedea Forță și Spațiu
Spațiu unidimensional
numerelor În fizică și matematică o secvență de n numere poate specifica o poziție în spațiul n-dimensional.
Vedea Forță și Spațiu unidimensional
Spațiu-timp
Spațiu-timp este un model care combină spațiul tridimensional și timpul unidimensional într-o construcție numită continuul spațiu-timp, unde timpul joacă rolul celei de-a patra dimensiuni.
Vedea Forță și Spațiu-timp
Stanford Encyclopedia of Philosophy
Stanford Encyclopedia of Philosophy (SEP) este o enciclopedie online de filosofie, combinată cu publicarea de articole originale de filosofie cu evaluare colegială, accesibilă liber pe Internet.
Vedea Forță și Stanford Encyclopedia of Philosophy
Statică
Statica este ramura mecanicii, care se ocupă cu studiul sarcinilor (forță și cuplu sau moment) la sisteme fizice ce se află în echilibru static, care sunt, într-o stare în care pozițiile relative ale subsistemelor lor nu variază în timp, sau în care componentele și structurile se mențin la o viteză constantă.
Vedea Forță și Statică
Supersimetrie
Supersimetria este o simetrie, care leagă particulele elementare de un spin de alte particule care au spinul diferit cu 1/2, aceste particule fiind cunoscute drept superparteneri.
Vedea Forță și Supersimetrie
Temperatură
Temperatura este o mărime fizică a unui sistem termodinamic care exprimă cantitativ proprietatea de mai cald sau mai rece a sistemului respectiv.
Vedea Forță și Temperatură
Tensor
v. În matematică, un tensor este un obiect geometric care asociază într-o manieră multi-liniară vectori geometrici, scalari și alți tensori cu un tensor rezultat.
Vedea Forță și Tensor
Teoria coardelor
Spațiul Calabi-Yau - O reprezentare grafică ipotetică a aranjării extradimensiunilor Teoria coardelor este un concept ipotetic din fizică.
Vedea Forță și Teoria coardelor
Teoria relativității generale
găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.
Vedea Forță și Teoria relativității generale
Teoria relativității restrânse
Relativitatea restrânsă (Teoria relativității restrânse sau teoria restrânsă a relativității), denumită ulterior teoria specială a relativității sau relativitatea specială, este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare.
Vedea Forță și Teoria relativității restrânse
Truism
Un truism este o afirmație care este atât de evidentă încât nu mai este necesar să fie enunțată, cu excepția cazului în care este folosită ca aluzie sau ca expresie literară sau retorică.
Vedea Forță și Truism
Unghi
"∠", simbolul unghiului. Unghiul reprezintă alăturarea a două semidrepte având originea comună.
Vedea Forță și Unghi
Univers
Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.
Vedea Forță și Univers
Vânt
Schema formării vânturilor în funcție de cordoanele de presiuni atmosferice diferite În meteorologie, prin vânt se înțelege un fenomen fizic ce se manifestă ca o circulație dirijată de aer în atmosfera terestră.
Vedea Forță și Vânt
Vector (dezambiguizare)
Cuvântul vector provine din latină, în care înseamnă purtător.
Vedea Forță și Vector (dezambiguizare)
Versor
combinație liniară a acestor versori. În matematică și fizică, versorul unei axe sau al unui vector este un vector unitate, care indică direcția și unitatea de măsură a acelui vector sau acelei axe.
Vedea Forță și Versor
Viscozitate
Viscozitatea este proprietatea unui fluid de a se opune mișcării relative a particulelor constituenteBazil Popa ș.a. Manualul inginerului termotehnician, vol I, Editura Tehnică, București, 1984.
Vedea Forță și Viscozitate
Viteza luminii
Simularea propagării unei raze luminoase de la Pământ la Lună, aflate la aproximativ 384 400 km, proces care durează circa 1,282 secunde. Viteza luminii în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștințelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării.
Vedea Forță și Viteza luminii
Viteză
În fizică, viteza reprezintă raportul dintre distanța parcursă și durata deplasării corpului.
Vedea Forță și Viteză
Viteză (dezambiguizare)
Termenul „viteză” se poate referi la una din următoarele noțiuni.
Vedea Forță și Viteză (dezambiguizare)
Zbor
păsări. Zborul este procesul prin care un obiect se deplasează într-un mediu gazos, precum atmosfera, sau în afara acesteia, în spațiul cosmic, folosind drept sustentație și propulsie unul sau mai multe din procedeele următoare, suspensie fluido-dinamică, portanță, reacție sau deplasarea unei anumite mase gazoase.
Vedea Forță și Zbor
Vezi și
Mecanică clasică
- Centru de masă
- Cinematică
- Curs de fizică teoretică
- Debitmetru masic
- Ecuații de mișcare
- Forța Coriolis
- Forța aparentă
- Forță
- Forță centrală
- Forță generalizată
- Frecare
- Inerție (fizică)
- Istoria mecanicii clasice
- Legile lui Newton
- Mecanica mediilor continue
- Mecanică cerească
- Mecanică clasică
- Mecanică hamiltoniană
- Mișcare rectilinie
- Portanță
- Problema celor trei corpuri
- Reacțiune
- Rotație
- Simetrie de translație
- Sistem de referință inerțial
- Supraaccelerație
- Teorema lui Bertrand
- Teorema lui Newton a orbitelor rotitoare
- Teorema rachetei de tenis
- Teoria cinetică a gazelor
- Vector Laplace-Runge-Lenz (LRL)
Cunoscut ca Forta, Forţa, Forţa (fizică), Forţă (fizică).