Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Gerunziu și Tranzitivitate (gramatică)

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Gerunziu și Tranzitivitate (gramatică)

Gerunziu vs. Tranzitivitate (gramatică)

În structura morfologică a unor limbi, gerunziul este o formă verbală nepersonală inclusă de tradiția unor gramatici, cum este cea română sau cea franceză, printre moduriBidu-Vrănceanu et al., p. 220. În gramatică, tranzitivitatea este concepută cu două accepții diferite.

Similarități între Gerunziu și Tranzitivitate (gramatică)

Gerunziu și Tranzitivitate (gramatică) au 22 lucruri în comun (în Uniunpedie): Accent, Afix, Complement, Complement direct, Complement indirect, Diasistemul slav de centru-sud, Gramatică, Infinitiv, Lexic, Limba croată, Limba franceză, Limba maghiară, Limba muntenegreană, Limba română, Limba sârbă, Limbă (comunicare), Mioara Avram, Parte de vorbire, Prepoziție, Sintaxă, Substantiv, Verb.

Accent

În domeniul limbii, termenul accent este folosit în mai multe accepțiuni.

Accent și Gerunziu · Accent și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Afix

În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.

Afix și Gerunziu · Afix și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Complement

Termenul complement (din cuvântul latinesc complementum, cu sensul general „ceea ce se adaugă la ceva pentru a-l întregi”) folosit în sintaxă denumește o parte din părțile de propoziție subordonate altora.

Complement și Gerunziu · Complement și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Complement direct

În gramatica tradițională, complementul direct este partea de propoziție care exprimă ființa sau lucrul asupra căruia se răsfrânge direct o acțiune exercitată de cele mai multe ori de un verb, sau lucrul rezultat dintr-o acțiuneConstantinescu-Dobridor 1998, articolul Dubois 2002, p. 332.

Complement direct și Gerunziu · Complement direct și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Complement indirect

În sintaxa tradițională a unor limbi, complementul indirect, numit și obiect indirect sau complement de obiect indirect, este o parte de propoziție secundară greu de definit, din cauza caracterului său eterogen din punctul de vedere al formei și al conținutuluiAvram 1997, p. 374–379.

Complement indirect și Gerunziu · Complement indirect și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Diasistemul slav de centru-sud

Diasistemul slav de centru-sud (în limba croată srednjojužnoslavenski dijasistem/dijasustav, centralnojužnoslavenski dijasistem/dijasustav sau centralni južnoslavenski dijasistem/dijasustav) este un termen propus de lingvistul croat Dalibor Brozović pentru a înlocui termenul „limba sârbocroată” sau „croatosârbă”, folosit de lingviști în epoca fostei Iugoslavii și de oficialitățile acestei țări pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni.

Diasistemul slav de centru-sud și Gerunziu · Diasistemul slav de centru-sud și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Gramatică

Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.

Gerunziu și Gramatică · Gramatică și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Infinitiv

În numeroase limbi, modul infinitiv este o formă a verbelor prin care se denumește acțiunea exprimată de acestea într-o manieră generală, în general fără a preciza timpul, numărul sau persoana.

Gerunziu și Infinitiv · Infinitiv și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Lexic

Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.

Gerunziu și Lexic · Lexic și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Limba croată

Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.

Gerunziu și Limba croată · Limba croată și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Limba franceză

Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.

Gerunziu și Limba franceză · Limba franceză și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Limba maghiară

Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.

Gerunziu și Limba maghiară · Limba maghiară și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Limba muntenegreană

Limba muntenegreană (crnogorski jezik, црногорски језик) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de muntenegreni.

Gerunziu și Limba muntenegreană · Limba muntenegreană și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Limba română

Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.

Gerunziu și Limba română · Limba română și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Limba sârbă

limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.

Gerunziu și Limba sârbă · Limba sârbă și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Limbă (comunicare)

Limbile lumii O limbă reprezintă un sistem abstract, complex, de comunicare verbală între oameni.

Gerunziu și Limbă (comunicare) · Limbă (comunicare) și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Mioara Avram

Mioara Avram (n. 4 februarie 1932, Tulcea, d. 12 iulie 2004, București) a fost o lingvistă română.

Gerunziu și Mioara Avram · Mioara Avram și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Parte de vorbire

În gramatica tradițională, partea de vorbire este o clasă de cuvinte stabilită după sensul lor lexical general și după caracteristicile lor morfologice și sintacticeConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Gerunziu și Parte de vorbire · Parte de vorbire și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Prepoziție

În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.

Gerunziu și Prepoziție · Prepoziție și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Sintaxă

În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.

Gerunziu și Sintaxă · Sintaxă și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Substantiv

În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.

Gerunziu și Substantiv · Substantiv și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Verb

În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.

Gerunziu și Verb · Tranzitivitate (gramatică) și Verb · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Gerunziu și Tranzitivitate (gramatică)

Gerunziu are 63 de relații, în timp ce Tranzitivitate (gramatică) are 48. Așa cum au în comun 22, indicele Jaccard este 19.82% = 22 / (63 + 48).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Gerunziu și Tranzitivitate (gramatică). Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »