Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Glosar de astronomie și Materie

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Glosar de astronomie și Materie

Glosar de astronomie vs. Materie

Acest glosar conține termeni din domeniul astronomiei și astronauticii. Materia (lat. materia.

Similarități între Glosar de astronomie și Materie

Glosar de astronomie și Materie au 14 lucruri în comun (în Uniunpedie): Aristotel, Atom, Big Bang, Carbon, Câmp (fizică), Evul Mediu, Fier, Fizică, Gaz, Heliu, Hidrogen, Masă, Plasmă, Stare de agregare.

Aristotel

Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) a fost un filosof al Greciei Antice, discipol al lui Platon și fondator al școlii peripatetice.

Aristotel și Glosar de astronomie · Aristotel și Materie · Vezi mai mult »

Atom

Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.

Atom și Glosar de astronomie · Atom și Materie · Vezi mai mult »

Big Bang

Big Bang-ul (engl. Big Bang, marea explozie) sau Marea Explozie Inițială este modelul cosmologic care explică condițiile inițiale și dezvoltarea ulterioară a Universului.

Big Bang și Glosar de astronomie · Big Bang și Materie · Vezi mai mult »

Carbon

Carbonul (din latină: carbo, „cărbune”) este un element chimic cu simbolul C și numărul atomic 6.

Carbon și Glosar de astronomie · Carbon și Materie · Vezi mai mult »

Câmp (fizică)

În fizică, un câmp este o mărime care are o valoare în fiecare punct din spațiu la orice moment în timp.

Câmp (fizică) și Glosar de astronomie · Câmp (fizică) și Materie · Vezi mai mult »

Evul Mediu

Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.

Evul Mediu și Glosar de astronomie · Evul Mediu și Materie · Vezi mai mult »

Fier

Fierul este un element chimic metalic, notat cu simbolul Fe (din limba latină: ferrum), ce are numărul atomic 26 și masa atomică 56.

Fier și Glosar de astronomie · Fier și Materie · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Fizică și Glosar de astronomie · Fizică și Materie · Vezi mai mult »

Gaz

Gazul este una din stările de agregare ale materiei.

Gaz și Glosar de astronomie · Gaz și Materie · Vezi mai mult »

Heliu

Liniile Spectrale de Heliu Heliul este elementul chimic cu numărul atomic 2 și este reprezentat prin simbolul He.

Glosar de astronomie și Heliu · Heliu și Materie · Vezi mai mult »

Hidrogen

Liniile spectrale de hidrogen Hidrogenul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1.

Glosar de astronomie și Hidrogen · Hidrogen și Materie · Vezi mai mult »

Masă

:Acest articol descrie conceptul de „Masă” din fizică.

Glosar de astronomie și Masă · Masă și Materie · Vezi mai mult »

Plasmă

Lampă cu plasmăCulorile se datorează relaxării electronilor din stări excitate în stări cu energie mai mică. Spectrul emis este caracteristic gazului ionizat. Lampă cu plasmă În fizică, plasma reprezintă o stare a materiei, fiind constituită din ioni, electroni și particule neutre (atomi sau molecule), denumite generic neutri.

Glosar de astronomie și Plasmă · Materie și Plasmă · Vezi mai mult »

Stare de agregare

Stări de agregare În fizică și chimie se numește stare de agregare o formă a materiei caracterizată prin anumite proprietăți fizice calitative, care se traduc printr-o anumită comportare la scară macroscopică.

Glosar de astronomie și Stare de agregare · Materie și Stare de agregare · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Glosar de astronomie și Materie

Glosar de astronomie are 976 de relații, în timp ce Materie are 30. Așa cum au în comun 14, indicele Jaccard este 1.39% = 14 / (976 + 30).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Glosar de astronomie și Materie. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »