Lucrăm pentru a restaura aplicația Unionpedia în Google Play Store
🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!
Instagram Facebook X LinkedIn

Glosar de istorie și Rublă rusă

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Glosar de istorie și Rublă rusă

Glosar de istorie vs. Rublă rusă

Acest glosar conține termeni din domeniul istoriei, arheologiei, heraldicii, numismaticii și vexilologiei. Rubla, plural ruble (plural рубли́) este numele valutei naționale în Rusia și în republicile autoproclamate și nerecunoscute internațional Abhazia, Osetia de Sud și Transnistria.

Similarități între Glosar de istorie și Rublă rusă

Glosar de istorie și Rublă rusă au 27 lucruri în comun (în Uniunpedie): Abhazia, Al Doilea Război Mondial, Argint, Aur, Bronz, Cnezatul Moscovei, Cupru, Europa de Vest, Evul Mediu, Gram, Imperiul Rus, Limba rusă, Moscova, Oțel, Osetia de Sud, Petru I al Rusiei, Primul Război Mondial, Rublă sovietică, Rusia, Sankt Petersburg, Stemă, Suliță, Transnistria, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Valută, Vladimir Ilici Lenin, 6 iunie.

Abhazia

Abkhazia Abhazia este o republică autonomă în nord-vestul Georgiei, autoproclamată independentă, situată între țărmul Mării Negre și vestul Munților Caucaz, creată la 4 martie 1921.

Abhazia și Glosar de istorie · Abhazia și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Glosar de istorie · Al Doilea Război Mondial și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Argint

Argintul este elementul chimic cu numărul atomic 47.

Argint și Glosar de istorie · Argint și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Aur

Aurul este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul Au și numărul atomic 79.

Aur și Glosar de istorie · Aur și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Bronz

Cap de bronz din Ife (din Nigeria). Vezi: arta africană Greutate din bronz, datând din Dinastia Qin Bronzul este un aliaj de cupru cu staniu.

Bronz și Glosar de istorie · Bronz și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Cnezatul Moscovei

Cnezatul (Principatul/Ducatul) Moscovei (în limba rusă Княжество Московское) sau Marele Cnezat (Principat/Ducat) al Moscovei (Великое Княжество Московское sau Țaratul Rus (Царство Русское) sunt numele sub care este cunoscut statul rus care a existat între secolele al XIV-lea și al XVII-lea. Marele Cnezat al Moscovei, așa cum este cunoscut statul în documentele rusești, este urmașul Rusiei Kievene (în zonele de nord și est ale acestui stat) și predecesorul Imperiului Rus. Domnia țarilor a început în mod oficial cu Ivan al IV-lea (Ivan cel Groaznic), primul monarh care s-a încoronat "Țar al Rusiei", dar practic a început cu Ivan al III-lea (Ivan cel Mare), cel care a desăvârșit centralizarea statului în aceeași perioadă în care Ludovic al XI-lea desăvârșea centralizarea statului francez. Dezvoltarea statului rusesc poate fi urmărită de la Cnezatul Vladimir-Suzdal, prin Cnezatul Moscovei până la Imperiul Rus. Cnezatul Moscovei își datora bogăția și puterea moștenirii lăsate de Rusia Kieveană, drumurilor comerciale care legau Marea Baltică, Marea Albă și Marea Caspică și Siberia și sitemului politic autocratic puternic centralizat. Tradițiile cnezatului și-au pus amprenta puternică pe întreaga societate rusă până în zilele noastre.

Cnezatul Moscovei și Glosar de istorie · Cnezatul Moscovei și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Cupru

Cuprul (numit și aramă) este un element din tabelul periodic având simbolul Cu și numărul atomic 29.

Cupru și Glosar de istorie · Cupru și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Europa de Vest

Europa de Vest Europa de Vest (sau Occidentală) se distinge de Europa de Est (sau Răsăriteană) mai degrabă prin istorie și cultură decât prin geografie.

Europa de Vest și Glosar de istorie · Europa de Vest și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Evul Mediu

Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.

Evul Mediu și Glosar de istorie · Evul Mediu și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Gram

Un gram reprezintă a mia parte dintr-un kilogram.

Glosar de istorie și Gram · Gram și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Glosar de istorie și Imperiul Rus · Imperiul Rus și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Limba rusă

Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.

Glosar de istorie și Limba rusă · Limba rusă și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Moscova

Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².

Glosar de istorie și Moscova · Moscova și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Oțel

Pod de oțel Diagrama de echilibru Fe-Fe3Cl.

Glosar de istorie și Oțel · Oțel și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Osetia de Sud

Osetia de Sud este o republică autonomă din Georgia care și-a proclamat unilateral independența în 1990.

Glosar de istorie și Osetia de Sud · Osetia de Sud și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Petru I al Rusiei

Petru I (Petru cel Mare) (în, Piotr I Alekseievici) a condus Rusia din 7 mai (27 aprilie) 1682 până la moartea sa.

Glosar de istorie și Petru I al Rusiei · Petru I al Rusiei și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Primul Război Mondial

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

Glosar de istorie și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Rublă sovietică

Rubla, plural ruble (în limba rusă: рубль, plural рубли́) a fost numele valutei naționale în Uniunea Sovietică.

Glosar de istorie și Rublă sovietică · Rublă rusă și Rublă sovietică · Vezi mai mult »

Rusia

Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.

Glosar de istorie și Rusia · Rublă rusă și Rusia · Vezi mai mult »

Sankt Petersburg

Râul Neva a dat numele străzii principale a orașului St Petersburg Sankt Petersburg (în, cunoscut în limbajul colocvial ca Питер Piter, ca Petrograd Петрогра́д, 1914–1924 și în perioada sovietică sub numele de Leningrad Ленингра́д, 1924–1991) este un oraș din Rusia.

Glosar de istorie și Sankt Petersburg · Rublă rusă și Sankt Petersburg · Vezi mai mult »

Stemă

Regatului României, varianta mare Uniunii Europene Stemă (sin. blazon, herb, scut (rar folosit; sens impropriu)) reprezintă ansamblul semnelor distinctive și simbolice care alcătuiesc blazonul unei persoane, instituții, localități, provincii sau unui stat exprimând atributele și/sau elementele ce privesc istoria sau originea.

Glosar de istorie și Stemă · Rublă rusă și Stemă · Vezi mai mult »

Suliță

Sulița este o armă albă de atac, formată dintr-o prăjină de lemn lungă de circa 1,50 - 2 metri, terminată cu un vârf de fier ascuțit de diferite forme (piramidal, conic, în formă de frunză etc.), folosită în antichitate și în evul mediu, mai ales de infanteriști, la aruncat.

Glosar de istorie și Suliță · Rublă rusă și Suliță · Vezi mai mult »

Transnistria

Numele de Transnistria (în rusă: Приднестровье, în ucraineană: Придністров'я) desemnează trei teritorii.

Glosar de istorie și Transnistria · Rublă rusă și Transnistria · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Glosar de istorie și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Rublă rusă și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Valută

Valută este un termen care se referă la.

Glosar de istorie și Valută · Rublă rusă și Valută · Vezi mai mult »

Vladimir Ilici Lenin

(), numele de familie originar: Ulianov (Улья́нов), a fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism.

Glosar de istorie și Vladimir Ilici Lenin · Rublă rusă și Vladimir Ilici Lenin · Vezi mai mult »

6 iunie

---- 6 iunie este a 157-a zi a calendarului gregorian și ziua a 158-a în anii bisecți.

6 iunie și Glosar de istorie · 6 iunie și Rublă rusă · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Glosar de istorie și Rublă rusă

Glosar de istorie are 2014 de relații, în timp ce Rublă rusă are 87. Așa cum au în comun 27, indicele Jaccard este 1.29% = 27 / (2014 + 87).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Glosar de istorie și Rublă rusă. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: