Grecia și Istoria Dobrogei

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Grecia și Istoria Dobrogei

Grecia vs. Istoria Dobrogei

Grecia (în), oficial, Republica Elenă (în) și cunoscută încă din antichitate și sub denumirea de Elada, este o țară din Europa de Sud. României interbelice, pe care Dobrogea este în colorată în albastru-verde. provinciei romane ''Scythia minor''. Istoria Dobrogei, bogată și complexă, se întinde pe o perioadă documentată de timp de mai bine de 2.500 de ani.

Alexandru cel Mare

Alexandru cel Mare (în greacă Μέγας Αλέξανδρος, Megas Alexandros), cunoscut și sub numele de Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei sau Alexandros III Philippou Makedonon, rege al Macedoniei (336 î.Hr.-323 î.Hr.), a fost unul dintre primii mari strategi și conducători militari din istorie.

Alexandru cel Mare și Grecia · Alexandru cel Mare și Istoria Dobrogei · Vezi mai mult »

Antanta

A nu se confunda cu Tripla Intervenție sau cu Tripla Alianță. Antanta (sau Tripla Înțelegere) a fost un bloc politico-militar creat cu puțin timp înainte de Primul Război Mondial și format din Franța, Imperiul Britanic și Imperiul Rus.

Antanta și Grecia · Antanta și Istoria Dobrogei · Vezi mai mult »

Aromâni

Aromânii (numiți în România și români macedoneni, macedo-români, macedono-vlahi sau, mai popular, machidoni) sunt o ramură a latinității răsăritene, alături de dacoromâni, meglenoromâni și istroromâni.

Aromâni și Grecia · Aromâni și Istoria Dobrogei · Vezi mai mult »

Bulgaria

Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.

Bulgaria și Grecia · Bulgaria și Istoria Dobrogei · Vezi mai mult »

Constantinopol

Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.

Constantinopol și Grecia · Constantinopol și Istoria Dobrogei · Vezi mai mult »

Creștinism

Răspândirea actuală a creștinismului în lume. Bazilica Sfântul Petru din Roma, cea mai mare biserică din lume și unul dintre cele mai importante centre ale religiei creștine. Creștinismul este una din cele trei religii monoteiste contemporane, alături de iudaism și islam.

Creștinism și Grecia · Creștinism și Istoria Dobrogei · Vezi mai mult »

Țara Românească

Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

Grecia și Țara Românească · Istoria Dobrogei și Țara Românească · Vezi mai mult »

Germania

Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.

Germania și Grecia · Germania și Istoria Dobrogei · Vezi mai mult »

Goți

Goții (în Gotică: gutans Unicode: 𐌲𐌿𐍄𐌰𐌽𐍃, "Gutans") au fost un popor germanic răsăritean.

Goți și Grecia · Goți și Istoria Dobrogei · Vezi mai mult »

Greci

Grecii (greacă: Έλληνες - ''ellenes'') reprezintă o grupă etnică și o națiune care populează Grecia din secolul al XVII-lea î.Hr. până în prezent.

Greci și Grecia · Greci și Istoria Dobrogei · Vezi mai mult »

Herodot

Herodot din Halicarnas/Halikarnassos (greacă: Ήροδοτος, Herodotos, n. 484 î.Hr. - d. cca. 425 î.Hr.) a fost un istoric grec.

Grecia și Herodot · Herodot și Istoria Dobrogei · Vezi mai mult »

Huni

Pătrunderea hunilor în Europa Hunii au fost un popor nomad de origine turcică, probabil și uralică.

Grecia și Huni · Huni și Istoria Dobrogei · Vezi mai mult »

Imperiul Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.

Grecia și Imperiul Otoman · Imperiul Otoman și Istoria Dobrogei · Vezi mai mult »

Imperiul Roman

Imperiul Roman este termenul utilizat, în mod convențional, pentru a descrie statul roman post-republican caracterizat de o formă de guvernământ autocratică și de stăpânirea unui imens teritoriu în jurul Mării Mediterane cu capitala la Roma.

Grecia și Imperiul Roman · Imperiul Roman și Istoria Dobrogei · Vezi mai mult »

Imperiul Roman de Răsărit

Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.

Grecia și Imperiul Roman de Răsărit · Imperiul Roman de Răsărit și Istoria Dobrogei · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Grecia și Imperiul Rus · Imperiul Rus și Istoria Dobrogei · Vezi mai mult »

Istanbul

Sfintei Sofia din Istanbul Imagine din satelit a Istanbulului și a strâmtorii Bosfor Istanbul, Turnul Fecioarei Istanbul, numit în antichitatea greacă Byzantion, apoi, după anul 330 d.Hr., Constantinopol — în, a fost capitală a Imperiului Roman, pentru două scurte perioade dintre anii 324-395, a Imperiului Roman de Răsărit, denumit și Imperiul Bizantin de istoriografia umanistă, între 395-1204, a Imperiului Latin de Constantinopol între 1204-1261, apoi din nou a Imperiul Bizantin refăcut, între 1261-1453 și a Imperiului Otoman până la proclamarea Republicii Turcia, la 13 octombrie 1923.

Grecia și Istanbul · Istanbul și Istoria Dobrogei · Vezi mai mult »

Iustinian I

Iustinian I (Flavius Petrus Sabbatius Justinianus) a fost împărat roman în perioada 527-565.

Grecia și Iustinian I · Istoria Dobrogei și Iustinian I · Vezi mai mult »

Macedonia Antică

Macedonia (în limba greacă: Μακεδονία) a fost numele unui regat antic din partea nordică extremă a Greciei Antice, învecinată cu regatul Epirului la vest și cu regiunea Tracia la est.

Grecia și Macedonia Antică · Istoria Dobrogei și Macedonia Antică · Vezi mai mult »

Marea Egee

Marea Egee Marea Egee (în greacă: Αιγαίο Πέλαγος, pronunție greacă:; în turcă: Ege Denizi Turkish, pronunție turcă) este un braț al Mării Mediterane, aflat între peninsula grecească și Anatolia.

Grecia și Marea Egee · Istoria Dobrogei și Marea Egee · Vezi mai mult »

Marea Neagră

Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).

Grecia și Marea Neagră · Istoria Dobrogei și Marea Neagră · Vezi mai mult »

Octavianus Augustus

Octavianus Augustus (în Imperator Caesar Divi filius Augustus), cunoscut anterior drept Octavius, a fost primul împărat roman.

Grecia și Octavianus Augustus · Istoria Dobrogei și Octavianus Augustus · Vezi mai mult »

Peninsula Balcanică

Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.

Grecia și Peninsula Balcanică · Istoria Dobrogei și Peninsula Balcanică · Vezi mai mult »

Războiul Ruso-Turc (1877–1878)

Războiul Ruso-Turc din 1877–1878 și-a avut originea într-o răspândire a naționalismului în Peninsula Balcanică și în dorința Rusiei de a recupera pierderile teritoriale suferite în Războiul Crimeei, recăpătând supremația în Marea Neagră și încurajând mișcările politice de eliberare a popoarelor din Balcani de sub dominația otomană.

Grecia și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Istoria Dobrogei și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Vezi mai mult »

Tratatul de la Berlin (1878)

Participanţii la Congresul de la Berlin tablou. Tratatul de la Berlin (13 iunie –13 iulie 1878) a fost tratatul internațional care a pus capăt Războiului Ruso-Turc din anii 1877–1878.

Grecia și Tratatul de la Berlin (1878) · Istoria Dobrogei și Tratatul de la Berlin (1878) · Vezi mai mult »

Turci

Turcii (în limba turcă: Türkler) sunt un grup etnic ce trăiește, în principal, în Anatolia, Cipru și Europa de sud.

Grecia și Turci · Istoria Dobrogei și Turci · Vezi mai mult »

330 î.Hr.

Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al V-lea î.Hr. - Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. Decenii: Anii 380 î.Hr. Anii 370 î.Hr. Anii 360 î.Hr. Anii 350 î.Hr. Anii 340 î.Hr. - Anii 330 î.Hr. - Anii 320 î.Hr. Anii 310 î.Hr. Anii 300 î.Hr. Anii 290 î.Hr. Anii 280 î.Hr. Ani: 335 î.Hr. 334 î.Hr. 333 î.Hr. 332 î.Hr. 331 î.Hr. - 330 î.Hr. - 329 î.Hr. 328 î.Hr. 327 î.Hr. 326 î.Hr. 325 î.Hr. ----.

330 î.Hr. și Grecia · 330 î.Hr. și Istoria Dobrogei · Vezi mai mult »