acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Grup (matematică) și Matematică
Grup (matematică) și Matematică au 34 lucruri în comun (în Uniunpedie): Axiomă, Évariste Galois, Carl Friedrich Gauss, Corp (matematică), Criptografie, Ecuație diferențială, Ecuație polinomială, Fizica particulelor elementare, Fizică, Funcție, Funcție continuă, Geometrie, Geometrie algebrică, Inel (matematică), Informatică, Integrală, Izomorfism, Mecanică, Mecanică cuantică, Medalia Fields, Mulțime, Număr întreg, Număr complex, Număr natural, Număr prim, Număr rațional, Număr real, Obiect matematic, Spațiu topologic, Spațiu vectorial, ..., Structură algebrică, Teoria coardelor, Teoria grupurilor, Teoria numerelor. Extinde indicele (4 Mai Mult) »
Axiomă
Cuvântul axiomă este un cuvânt provenit din limba greacă veche, în care αξιωμα (axioma) înseamnă „care este socotit demn sau convenabil” sau „care este considerat evident prin sine însuși/de la sine”, „opinie”, „teză admisă”.
Axiomă și Grup (matematică) · Axiomă și Matematică ·
Évariste Galois
Évariste Galois a fost un matematician francez, care, deși a trăit numai 20 de ani, a adus contribuții notabile în domeniul algebrei.
Évariste Galois și Grup (matematică) · Évariste Galois și Matematică ·
Carl Friedrich Gauss
Karl Friedrich Gauß (transcris în mod tradițional Gauss, latinizat Carolo Friderico Gauss) a fost un matematician, fizician și astronom german, celebru pentru lucrările despre integralele multiple, magnetism și sistemul de unități care îi poartă numele.
Carl Friedrich Gauss și Grup (matematică) · Carl Friedrich Gauss și Matematică ·
Corp (matematică)
În algebră, un corp se referă la o mulțime pe care sunt definite niște operații binare numite adunare, scădere, înmulțire și împărțire, cu aceleași proprietății algebrice ca operațiile corespunzătoare pe numerele reale (cu posibila excepție a comutativității înmulțirii; a se vedea mai jos).
Corp (matematică) și Grup (matematică) · Corp (matematică) și Matematică ·
Criptografie
Manuscrisul lui Voynich Criptografia reprezintă o ramură a matematicii care se ocupă cu securizarea informației precum și cu autentificarea și restricționarea accesului într-un sistem informatic.
Criptografie și Grup (matematică) · Criptografie și Matematică ·
Ecuație diferențială
În matematică, o ecuație diferențială este o ecuație pentru o funcție necunoscută de una sau mai multe variabile; ea are forma unei relații între funcția însăși și un număr de derivate ale sale de diferite ordine.
Ecuație diferențială și Grup (matematică) · Ecuație diferențială și Matematică ·
Ecuație polinomială
În matematică, o ecuație polinomială, sau ecuație algebrică, este o ecuație de forma P(x).
Ecuație polinomială și Grup (matematică) · Ecuație polinomială și Matematică ·
Fizica particulelor elementare
Particulele elementare în modelul standard: quarkuri, leptoni, mediatori (bosoni de calibrare), bosonul Higgs. LHC. În fundal Lacul Geneva și Alpii. Fizica particulelor elementare studiază constituenții fundamentali ai materiei și interacțiunile acestora.
Fizica particulelor elementare și Grup (matematică) · Fizica particulelor elementare și Matematică ·
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Fizică și Grup (matematică) · Fizică și Matematică ·
Funcție
Diagramă reprezentând o funcție cu domeniul \ 1, 2, 3, 4 \ și codomeniul \ a, b, c, d \ În matematică, o funcție este o relație care asociază fiecărui element dintr-o mulțime (domeniul) un singur element dintr-o altă (posibil din aceeași) mulțime (codomeniul).
Funcție și Grup (matematică) · Funcție și Matematică ·
Funcție continuă
În analiza matematică, o funcție se numește continuă într-un punct dacă o modificare mică a argumentului în jurul punctului dat produce o modificare mică a imaginii funcției și, mai mult, se poate limita oricât de mult variația valorii funcției prin limitarea variației argumentului.
Funcție continuă și Grup (matematică) · Funcție continuă și Matematică ·
Geometrie
Geometria (din γεωμετρία; geo.
Geometrie și Grup (matematică) · Geometrie și Matematică ·
Geometrie algebrică
bidimensional. Geometria algebrică este o ramură a matematicii, care, așa cum numele o sugerează, combină algebra, în special algebra comutativă cu geometria.
Geometrie algebrică și Grup (matematică) · Geometrie algebrică și Matematică ·
Inel (matematică)
Un inel I.
Grup (matematică) și Inel (matematică) · Inel (matematică) și Matematică ·
Informatică
Termenul informatică desemnează știința procesării sistematice a informației, în special a procesării cu ajutorul calculatoarelor.
Grup (matematică) și Informatică · Informatică și Matematică ·
Integrală
În analiza matematică, integrala unei funcții este o generalizare a noțiunilor de arie, masă, volum și sumă.
Grup (matematică) și Integrală · Integrală și Matematică ·
Izomorfism
În matematică, prin izomorfism (din limba greacă: ἴσος (isos) „egal”, și μορφή (morphe) „formă”) se înțelege o funcție între două mulțimi peste care s-au definit câte o structură algebrică, funcție care satisface două condiții.
Grup (matematică) și Izomorfism · Izomorfism și Matematică ·
Mecanică
Mecanica este o ramură a fizicii care studiază modul în care se schimbă poziția corpurilor, schimbare numită mișcare mecanică.
Grup (matematică) și Mecanică · Matematică și Mecanică ·
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.
Grup (matematică) și Mecanică cuantică · Matematică și Mecanică cuantică ·
Medalia Fields
Medalia Fields este cel mai prestigios premiu internațional pentru excelență în cercetarea matematică, echivalentul Premiului Nobel, care nu se acordă decât matematicienilor.
Grup (matematică) și Medalia Fields · Matematică și Medalia Fields ·
Mulțime
Mulțimea este unul dintre cele mai importante concepte ale matematicii moderne.
Grup (matematică) și Mulțime · Matematică și Mulțime ·
Număr întreg
Numerele întregi sunt o mulțime compusă din numerele naturale, împreună cu negativele acestora și cu numărul zero.
Grup (matematică) și Număr întreg · Matematică și Număr întreg ·
Număr complex
În matematică, numerele complexe sunt numere introduse ca soluții ale ecuațiilor de forma x^2 + p.
Grup (matematică) și Număr complex · Matematică și Număr complex ·
Număr natural
Câteva numere naturale. În matematică, numerele naturale sunt numerele folosite pentru numărarea și ordonarea obiectelor.
Grup (matematică) și Număr natural · Matematică și Număr natural ·
Număr prim
Un număr prim este un număr natural, mai mare decât 1, care are exact doi divizori pozitivi: numărul 1 și numărul în sine.
Grup (matematică) și Număr prim · Matematică și Număr prim ·
Număr rațional
În matematică, un număr rațional este un număr real care se poate exprima prin raportul a două numere întregi, de obicei scris sub formă de fracție ordinară: a/b, unde b este nenul.
Grup (matematică) și Număr rațional · Matematică și Număr rațional ·
Număr real
Mulțimea numerelor reale este alcătuită din mulțimea numerelor pozitive și negative, cu oricâte zecimale (inclusiv cu un număr infinit de zecimale neperiodice).
Grup (matematică) și Număr real · Matematică și Număr real ·
Obiect matematic
Diagramă Schlegel a unui tesseract Un obiect matematic este un concept abstract care apare în matematică.
Grup (matematică) și Obiect matematic · Matematică și Obiect matematic ·
Spațiu topologic
Un spațiu topologic este o mulțime pe care s-a definit o structură pe baza căreia se definesc noțiunile de vecinătate, convergență și limită.
Grup (matematică) și Spațiu topologic · Matematică și Spațiu topologic ·
Spațiu vectorial
'''v''' + 2'''w'''. Un spațiu vectorial (numit și spațiu liniar) este o colecție de obiecte numite vectori, care pot fi adunați între ei și înmulțiți („scalați”) cu numere, denumite în acest context scalari.
Grup (matematică) și Spațiu vectorial · Matematică și Spațiu vectorial ·
Structură algebrică
În matematică o structură algebrică constă dintr-o mulțime nevidă, o colecție de operații pe (de obicei operații binare, cum ar fi adunarea și înmulțirea), și un set finit de identități, cunoscut sub numele de axiome, pe care aceste operații trebuie să le satisfacă.
Grup (matematică) și Structură algebrică · Matematică și Structură algebrică ·
Teoria coardelor
Spațiul Calabi-Yau - O reprezentare grafică ipotetică a aranjării extradimensiunilor Teoria coardelor este un concept ipotetic din fizică.
Grup (matematică) și Teoria coardelor · Matematică și Teoria coardelor ·
Teoria grupurilor
3.
Grup (matematică) și Teoria grupurilor · Matematică și Teoria grupurilor ·
Teoria numerelor
Distribuția numerelor prime este un obiect de studiu în teoria numerelor. Dacă se aranjează numerele naturale în spirală și se evidențiază cele prime, apare un șablon numit Spirală Ulam. Teoria numerelor (sau aritmetică / aritmetică superioară în uz mai vechi) este o ramură a matematicii pure dedicată în principal studiului numerelor întregi.
Grup (matematică) și Teoria numerelor · Matematică și Teoria numerelor ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Grup (matematică) și Matematică
- Ceea ce au în comun cu Grup (matematică) și Matematică
- Similarități între Grup (matematică) și Matematică
Comparație între Grup (matematică) și Matematică
Grup (matematică) are 148 de relații, în timp ce Matematică are 183. Așa cum au în comun 34, indicele Jaccard este 10.27% = 34 / (148 + 183).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Grup (matematică) și Matematică. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
