Similarități între Gulag și Războiul Rece
Gulag și Războiul Rece au 36 lucruri în comun (în Uniunpedie): Acordurile de la Helsinki, Al Doilea Război Mondial, Aleksandr Soljenițîn, Armă nucleară, Belarus, Cambodgia, Cehoslovacia, Comunism, Coreea de Nord, Cuba, Despre cultul personalității și consecințele sale, Germani, Imperiul Rus, Katorga, Kazahstan, KGB, Lagăr de muncă, Lavrenti Pavlovici Beria, Marea Epurare, Nazist, Nikita Sergheevici Hrușciov, NKVD, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, Poligonul Semipalatinsk, Polonia, Primul Război Mondial, Războiul Civil Rus, Republica Populară Chineză, Republica Populară Română, Republica Socialistă România, ..., Revoluția din Octombrie, Rusia, Ucraina, Ungaria, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Vladimir Ilici Lenin. Extinde indicele (6 Mai Mult) »
Acordurile de la Helsinki
Acordurile de la Helsinki (Actul Final de la Helsinki sau Declarația de la Helsinki) au fost semnate la 1 august 1975 la Helsinki (Finlanda) de 35 de state, între care cele două mari puteri (Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii), Canada și toate celelalte state europene, cu excepția Albaniei și Andorrei.
Acordurile de la Helsinki și Gulag · Acordurile de la Helsinki și Războiul Rece ·
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Gulag · Al Doilea Război Mondial și Războiul Rece ·
Aleksandr Soljenițîn
Aleksandr Isaievici Soljenițîn (în) a fost un romancier rus, activist și dizident anticomunist, care a făcut cunoscută lumii întregi problema gulagurilor și a lagărelor de muncă forțată din Uniunea Sovietică.
Aleksandr Soljenițîn și Gulag · Aleksandr Soljenițîn și Războiul Rece ·
Armă nucleară
hipocentrului bombei. Arma nucleară (sau Bomba nucleară) este un dispozitiv ce eliberează într-o manieră explozivă energia nucleară produsă de o reacție în lanț de fisiune sau fuziune.
Armă nucleară și Gulag · Armă nucleară și Războiul Rece ·
Belarus
Belarus (în; în sau Белоруссия, transliterat Belorussia), denumită oficial Republica Belarus, este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa de Est, vecină cu Rusia către nord-est, Ucraina către sud, Polonia către vest, și Lituania și Letonia către nord-vest.
Belarus și Gulag · Belarus și Războiul Rece ·
Cambodgia
Cambodgia („Cambógi-a”; în កម្ពុជា, Kampuchea), oficial Regatul Cambodgia(în ព្រះរាជាណាចក្រកម្ពុជា, Preăh Réachéanachâk Kâmpŭchéa) este un regat din sud-estul Asiei, cu o populație de peste 13 milioane de locuitori, având capitala la Phnom Penh.
Cambodgia și Gulag · Cambodgia și Războiul Rece ·
Cehoslovacia
Cehoslovacia (Československo în cehă, Česko-Slovensko în slovacă) a fost o țară în Europa Centrală care a existat din 1918 până la 31 decembrie 1992.
Cehoslovacia și Gulag · Cehoslovacia și Războiul Rece ·
Comunism
Comunismul este un termen care se poate referi la mai multe noțiuni legate între ele, dar diferite și istoric, foarte contrastate, sau chiar, după comentatori precum istoricul Stephane Courtois, contradictorii.
Comunism și Gulag · Comunism și Războiul Rece ·
Coreea de Nord
Coreea de Nord, oficial denumită Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC), este o țară din Asia de Est, situată în partea de nord a peninsulei Coreea.
Coreea de Nord și Gulag · Coreea de Nord și Războiul Rece ·
Cuba
Cuba (Republica Cuba, în) este o țară insulară din nordul Americii Centrale, situată pe cea mai mare insulă din Antile (Cuba), Isla de la Juventud și câteva arhipelaguri.
Cuba și Gulag · Cuba și Războiul Rece ·
Despre cultul personalității și consecințele sale
Despre cultul personalității și consecințele sale (în), cunoscut și ca discursul secret sau raportul Hrușciov, a fost un raport prezentat la al XX-lea congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pe 25 februarie 1956 de liderul sovietic Nikita Hrușciov, în care a criticat acțiunile regimului lui Iosif Stalin, în particular epurările din cadrul armatei și din cadrul eșaloanelor superioare ale partidului, și a reafirmat susținerea idealurilor comunismului, invocându-l pe Vladimir Lenin.
Despre cultul personalității și consecințele sale și Gulag · Despre cultul personalității și consecințele sale și Războiul Rece ·
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Germani și Gulag · Germani și Războiul Rece ·
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Gulag și Imperiul Rus · Imperiul Rus și Războiul Rece ·
Katorga
Katorga (în limba rusă: ка́торга, din limba greacă: κάτεργον – katergon.
Gulag și Katorga · Katorga și Războiul Rece ·
Kazahstan
Kazahstan (în, Qazaqstan, IPA;, Kazakhstán, IPA), oficial Republica Kazahstan, este o țară transcontinentală care se află în Asia Centrală, având doar un petic de teritoriu la vest de râul Ural, în Europa.
Gulag și Kazahstan · Kazahstan și Războiul Rece ·
KGB
Emblema KGB formată dintr-o sabie și un scut KGB („КГБ”) este abrevierea în limba rusă a: Komitet gosudarstvennoj bezopasnosti (Comitetul Securității Statului).
Gulag și KGB · KGB și Războiul Rece ·
Lagăr de muncă
Un lagăr de muncă este un tip de penitenciar, unde condamnații își ispășesc pedepsele prin muncă corecțională.
Gulag și Lagăr de muncă · Lagăr de muncă și Războiul Rece ·
Lavrenti Pavlovici Beria
Lavrenti Pavlovici Beria (în limbile georgiană: ლავრენტი ბერია, Lavrenti Pavles dze Beria) a fost un politician și mareșal, ministrul afacerilor interne (din 1938 -NKVD, apoi din 1941 al NKVD și NKGB unificate), însărcinat cu serviciile de securitate și represiune în regimul sovietic, unul din principalii responsabili ai epurărilor staliniste din deceniul al patrulea, deși el a fost implicat doar în fazele sale finale.
Gulag și Lavrenti Pavlovici Beria · Lavrenti Pavlovici Beria și Războiul Rece ·
Marea Epurare
Marea Epurare (- Marea Teroare) este numele dat campaniilor de represiune din Uniunea Sovietică de la sfârșitul celui de-al patrulea deceniu al secolului XX, care a inclus și epurarea partidului comunist.Termenul de represiune a fost în mod oficial folosit pentru a indica urmărirea oamenilor recunoscuți drept dușmani ai poporului și contrarevoluționari.
Gulag și Marea Epurare · Marea Epurare și Războiul Rece ·
Nazist
Nazist (în) este denumirea dată adepților așa-numitului „socialism național” (Nationalsozialismus) din Germania de dintre războaie.
Gulag și Nazist · Nazist și Războiul Rece ·
Nikita Sergheevici Hrușciov
Nikita Sergheevici Hrușciov (în) a fost un om politic rus care a condus Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.
Gulag și Nikita Sergheevici Hrușciov · Nikita Sergheevici Hrușciov și Războiul Rece ·
NKVD
Narodnîi komissariat vnutrennih del (NKVD) (în limba rusă: НКВД, Наро́дный комиссариа́т вну́треннихдел; Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne) a fost Ministerul de Interne al Uniunii Sovietice.
Gulag și NKVD · NKVD și Războiul Rece ·
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (în rusă: Коммунисти́ческая па́ртия Сове́тского Сою́за.
Gulag și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice · Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și Războiul Rece ·
Poligonul Semipalatinsk
Poligonul de teste nucleare Semipalatinsk (în rusă: Семипала́тинский я́дерный полиго́н, cunoscut și sub denumirea de Semipalatinsk–21 sau – pur și simplu – Poligonul) a fost principala zonă de testare a armelor nucleare ale Uniunii Sovietice.
Gulag și Poligonul Semipalatinsk · Poligonul Semipalatinsk și Războiul Rece ·
Polonia
Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.
Gulag și Polonia · Polonia și Războiul Rece ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Gulag și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și Războiul Rece ·
Războiul Civil Rus
Războiul Civil Rus (în; 7 noiembrie 1917 — 16 iunie 1923) a fost un război civil multipartit în fostul Imperiu Rus, declanșat de răsturnarea monarhiei și de eșecul noului guvern republican în a menține stabilitatea, deoarece multe facțiuni se întreceau pentru a determina viitorul politic al Rusiei.
Gulag și Războiul Civil Rus · Războiul Civil Rus și Războiul Rece ·
Republica Populară Chineză
China (scris cu caractere chineze tradiționale: 中國; scris cu caractere chineze simplificate: 中国; Pinyin Zhōnghuá Rénmín Gònghéguó), denumită oficial Republica Populară Chineză, este un stat independent situat în Asia de Est.
Gulag și Republica Populară Chineză · Republica Populară Chineză și Războiul Rece ·
Republica Populară Română
Republica Populară Română (prescurtat: R.P.R.) a fost numele oficial purtat de statul român de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea constituției din 1965 care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965.
Gulag și Republica Populară Română · Republica Populară Română și Războiul Rece ·
Republica Socialistă România
Republica Socialistă România (RSR) a fost denumirea oficială purtată de statul român în a doua parte a perioadei comuniste (în perioada național-comunistă) a țării (1965-1989), după ce inițial se numise Republica Populară Română (în perioada stalinistă).
Gulag și Republica Socialistă România · Republica Socialistă România și Războiul Rece ·
Revoluția din Octombrie
Evenimentul istoric cunoscut ca Revoluția din Octombrie sau Revoluția bolșevică, din 25 octombrie 1917 (stil vechi), care a devenit 7 noiembrie (stil nou), a fost lovitura de stat prin care bolșevicii au preluat puterea cu forța de la guvernul lui Kerenski, și care a inaugurat a doua fază a Revoluției Ruse din 1917.
Gulag și Revoluția din Octombrie · Revoluția din Octombrie și Războiul Rece ·
Rusia
Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.
Gulag și Rusia · Rusia și Războiul Rece ·
Ucraina
Fără descriere.
Gulag și Ucraina · Războiul Rece și Ucraina ·
Ungaria
Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Gulag și Ungaria · Războiul Rece și Ungaria ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Gulag și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Războiul Rece și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
Vladimir Ilici Lenin
(), numele de familie originar: Ulianov (Улья́нов), a fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism.
Gulag și Vladimir Ilici Lenin · Războiul Rece și Vladimir Ilici Lenin ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Gulag și Războiul Rece
- Ceea ce au în comun cu Gulag și Războiul Rece
- Similarități între Gulag și Războiul Rece
Comparație între Gulag și Războiul Rece
Gulag are 115 de relații, în timp ce Războiul Rece are 508. Așa cum au în comun 36, indicele Jaccard este 5.78% = 36 / (115 + 508).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Gulag și Războiul Rece. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: