Similarități între Hidrogen și Istoria chimiei
Hidrogen și Istoria chimiei au 46 lucruri în comun (în Uniunpedie): Acid, Acid clorhidric, Aluminiu, Antoine Lavoisier, Apă, Atom, Azot, Carbon, Celulă, Chimie anorganică, Chimie organică, Clor, Compus chimic, Compus organic, Cristalizare, Densitate, Dioxid de carbon, Electricitate, Electroliză, Electron, Element chimic, Enzimă, Fier, Fizică, Foc, Fosfor, Galiu, Genă, Gravitație, Henry Cavendish, ..., Joseph Priestley, Laborator, Lumină, Masă atomică, Mecanică cuantică, Mercur (element), Metal, Minereu, Moleculă, Oxigen, Pământ, Pilă de combustie, Siliciu, Tabelul periodic al elementelor, Univers, Uraniu. Extinde indicele (16 Mai Mult) »
Acid
acid organic. Acidul este o substanță chimică mai mult sau mai puțin solubilă în apă, care odată dizolvată, formează o soluție al cărei pH este mai mic decât 7.
Acid și Hidrogen · Acid și Istoria chimiei ·
Acid clorhidric
Acidul clorhidric este o soluție apoasă a hidrogenului clorurat sau a clorurii de hidrogen (HCl).
Acid clorhidric și Hidrogen · Acid clorhidric și Istoria chimiei ·
Aluminiu
Modelul atomic Aluminiul este un element chimic, notat cu simbolul Al.
Aluminiu și Hidrogen · Aluminiu și Istoria chimiei ·
Antoine Lavoisier
Antoine Laurent de Lavoisier a fost un chimist, filozof și economist francez.
Antoine Lavoisier și Hidrogen · Antoine Lavoisier și Istoria chimiei ·
Apă
*Acest articol se concentrează asupra apei așa cum este percepută în viața de zi cu zi.
Apă și Hidrogen · Apă și Istoria chimiei ·
Atom
Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.
Atom și Hidrogen · Atom și Istoria chimiei ·
Azot
Liniile Spectrale de Azot Azotul (sau nitrogenul) este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul N și numărul atomic 7.
Azot și Hidrogen · Azot și Istoria chimiei ·
Carbon
Carbonul (din latină: carbo, „cărbune”) este un element chimic cu simbolul C și numărul atomic 6.
Carbon și Hidrogen · Carbon și Istoria chimiei ·
Celulă
Termenul celulă poate avea următoarele sensuri.
Celulă și Hidrogen · Celulă și Istoria chimiei ·
Chimie anorganică
Molecula de acid sulfuric, unul dintre cei mai cunoscuți și importanți compuși anorganici Chimia anorganică este o ramură a chimiei care studiază proprietățile elementelor chimice și a compușilor anorganici (toți compușii chimici formați din aceste elemente, cu excepția celor organici, care sunt subiectul chimiei organice).
Chimie anorganică și Hidrogen · Chimie anorganică și Istoria chimiei ·
Chimie organică
Metanul, CH4, este cel mai simplu compus organic; aparține clasei hidrocarburilor și este un alcan cu geometrie tetraedrică. Chimia organică este ramura chimiei care se ocupă cu studiul structurii, proprietăților, reacțiilor (de sinteză, de descompunere, etc) a compușilor organici.
Chimie organică și Hidrogen · Chimie organică și Istoria chimiei ·
Clor
Clorul este un element chimic cu numărul atomic 17 și cu simbolul Cl.
Clor și Hidrogen · Clor și Istoria chimiei ·
Compus chimic
Compusul chimic este o substanță chimică pură, formată din două sau mai multe elemente chimice ce au între ele un raport de atomi și de mase bine stabilit (spre deosebire de amestecuri), și care pot fi separate prin reacții chimice.
Compus chimic și Hidrogen · Compus chimic și Istoria chimiei ·
Compus organic
Metanul este cel mai simplu compus organic Un compus organic este un compus chimic a cărui moleculă conține legături chimice hidrogen-carbon.
Compus organic și Hidrogen · Compus organic și Istoria chimiei ·
Cristalizare
Formarea de gheață datorită umidității ridicate și a temperaturii scăzute. Cristalizarea este procesul (poate fi natural sau artificial) de formare a unor cristale solide dintr-o soluție, topitură sau mai rar dintr-un gaz.
Cristalizare și Hidrogen · Cristalizare și Istoria chimiei ·
Densitate
Densitatea (sau mai exact densitatea de masă, numită și masă specifică) este o mărime fizică folosită pentru descrierea materialelor și definită ca masa unității de volum.
Densitate și Hidrogen · Densitate și Istoria chimiei ·
Dioxid de carbon
Structura 3D a cristalului de „gheață uscată” Dioxidul de carbon, format dintr-un atom de carbon și doi atomi de oxigen, este o anhidridă labilă a acidului carbonic (CO2.H2O ~ H2CO3), un compus chimic rezultat din oxidarea carbonului, în majoritate de origine organică.
Dioxid de carbon și Hidrogen · Dioxid de carbon și Istoria chimiei ·
Electricitate
Fulgerul este unul din cele mai spectaculoase efecte ale electricității. Electricitatea este totalitatea fenomenelor fizice asociate cu prezența și deplasarea sarcinilor electrice.
Electricitate și Hidrogen · Electricitate și Istoria chimiei ·
Electroliză
Aparat pentru electroliza apei (5) Electroliza este procesul de separare și orientare a ionilor unui electrolit (substanță ale cărei molecule prin dizolvare sau topire se disociază în ioni, permițând trecerea curentului electric continuu) cu ajutorul curentului electric continuu.
Electroliză și Hidrogen · Electroliză și Istoria chimiei ·
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Electron și Hidrogen · Electron și Istoria chimiei ·
Element chimic
Tabelul periodic al elementelor chimice Prin noțiunea de element chimic se înțelege o specie de atomi identici, adică de atomi având același număr de protoni în nucleul atomului, respectiv un număr identic de electroni în învelișul electronic al atomului.
Element chimic și Hidrogen · Element chimic și Istoria chimiei ·
Enzimă
Imagine de tip panglică a enzimei TIM (triozo-fosfat-izomeraza), care catalizează conversia reversibilă a izomerilor dihidroxiaceton-fosfat și D-gliceraldehid-3-fosfat Enzimele (din limba greacă - zymosis - ferment) sunt macromolecule de origine proteică cu rol de biocatalizatori, cu ajutorul cărora celulele vii pot înfăptui reacții complexe într-un timp scurt, la temperatura mediului înconjurător.
Enzimă și Hidrogen · Enzimă și Istoria chimiei ·
Fier
Fierul este un element chimic metalic, notat cu simbolul Fe (din limba latină: ferrum), ce are numărul atomic 26 și masa atomică 56.
Fier și Hidrogen · Fier și Istoria chimiei ·
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Fizică și Hidrogen · Fizică și Istoria chimiei ·
Foc
300px Focul reprezintă oxidarea unui material combustibil, în urma căreia rezultă căldură, lumină, dar și diferiți produși de reacție, precum dioxidul de carbon și apă.
Foc și Hidrogen · Foc și Istoria chimiei ·
Fosfor
Fosforul (din cuvintele grecești „phos”.
Fosfor și Hidrogen · Fosfor și Istoria chimiei ·
Galiu
Galiul este elementul chimic care are simbol chimic Ga și numărul atomic 31.
Galiu și Hidrogen · Galiu și Istoria chimiei ·
Genă
matisare (după ce ADN-ul este transcris în ARN). Doar exonii codifică proteinele. Această diagramă evidențiază aproximativ 50 de baze pentru o genă. În realitate, genele sunt de sute de ori mai mari. Gena este o unitate moleculară a eredității în organismele vii.
Genă și Hidrogen · Genă și Istoria chimiei ·
Gravitație
Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.
Gravitație și Hidrogen · Gravitație și Istoria chimiei ·
Henry Cavendish
Henry Cavendish a fost un fizician și chimist englez.
Henry Cavendish și Hidrogen · Henry Cavendish și Istoria chimiei ·
Joseph Priestley
Joseph Priestley, FRS a fost un teolog, chimist, pastor dizident, educator și filozof natural și filozof al politicii englez, care a scris peste 150 de lucrări.
Hidrogen și Joseph Priestley · Istoria chimiei și Joseph Priestley ·
Laborator
Laborator de chimie Laboratorul este o încăpere dotată cu utilaj și aparate speciale pentru cercetări științifice, experiențe didactice, lucrări de control etc., utilizat mai ales în domenii ca fizica, chimia sau biologia.
Hidrogen și Laborator · Istoria chimiei și Laborator ·
Lumină
Lumina (din) sau lumina vizibilă este radiația electromagnetică din porțiunea spectrului electromagnetic care poate fi percepută de ochiul uman.
Hidrogen și Lumină · Istoria chimiei și Lumină ·
Masă atomică
Masa atomică (notată ma) a unui element chimic din tabelul periodic este masa unui atom din acel element.
Hidrogen și Masă atomică · Istoria chimiei și Masă atomică ·
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.
Hidrogen și Mecanică cuantică · Istoria chimiei și Mecanică cuantică ·
Mercur (element)
Mercurul (υδράργυρος,,, „vif argent”, „argento vivo” sau argint viu) este un element chimic reprezentat prin simbolul Hg și care are numărul atomic 80.
Hidrogen și Mercur (element) · Istoria chimiei și Mercur (element) ·
Metal
Metalele sunt elemente chimice cu proprietăți fizice specifice, precum: luciu caracteristic, bun conductor de căldură și electricitate, ductil și maleabil, și solid la temperatură obișnuită (cu excepția mercurului).
Hidrogen și Metal · Istoria chimiei și Metal ·
Minereu
Minereu de fier stratificat Minereu de mangan Minereu de plumb Minereu de aur Un minereu reprezintă o acumulare de unul sau mai multe minerale din care se pot extrage, pe scară industrială, unul sau mai multe elemente (metale sau metaloizi) sau combinații ale acestora.
Hidrogen și Minereu · Istoria chimiei și Minereu ·
Moleculă
Aceeași moleculă reprezentată în 3D și 2D Molecula e cea mai mică parte dintr-o substanță care păstrează compoziția procentuală și toate proprietățile chimice ale acelei substanțe.
Hidrogen și Moleculă · Istoria chimiei și Moleculă ·
Oxigen
Oxigenul este un element chimic cu simbolul O și numărul atomic 8.
Hidrogen și Oxigen · Istoria chimiei și Oxigen ·
Pământ
Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.
Hidrogen și Pământ · Istoria chimiei și Pământ ·
Pilă de combustie
pile de combustie cu alimentare directă cu metanol (cubul negru) împreună cu anexele sale O pilă de combustie este o celulă electrochimică care convertește energia chimică a unui combustibil (adesea hidrogen) și un agent oxidant (adesea oxigen) în electricitate printr-o pereche de reacții redox.
Hidrogen și Pilă de combustie · Istoria chimiei și Pilă de combustie ·
Siliciu
Siliciul este un element chimic cu simbolul chimic Si și numărul atomic 14.
Hidrogen și Siliciu · Istoria chimiei și Siliciu ·
Tabelul periodic al elementelor
Tabelul periodic al elementelor, numit și tabelul periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice cunoscute până în prezent, aranjate în funcție de numărul lor atomic adică, după numărul de protoni dintr-un atom și, în funcție de configurația electronică și proprietăți chimice recurente.
Hidrogen și Tabelul periodic al elementelor · Istoria chimiei și Tabelul periodic al elementelor ·
Univers
Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.
Hidrogen și Univers · Istoria chimiei și Univers ·
Uraniu
Uraniu, în latină uranium, este un element chimic, un metal, din seria actinidelor a sistemului periodic al elementelor care are simbolul chimic U și numărul atomic 92.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Hidrogen și Istoria chimiei
- Ceea ce au în comun cu Hidrogen și Istoria chimiei
- Similarități între Hidrogen și Istoria chimiei
Comparație între Hidrogen și Istoria chimiei
Hidrogen are 200 de relații, în timp ce Istoria chimiei are 312. Așa cum au în comun 46, indicele Jaccard este 8.98% = 46 / (200 + 312).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Hidrogen și Istoria chimiei. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: