Similarități între Hohenzollern și Johann Sigismund, Elector de Brandenburg
Hohenzollern și Johann Sigismund, Elector de Brandenburg au 4 lucruri în comun (în Uniunpedie): Frederic I al Prusiei, Georg Wilhelm, Elector de Brandenburg, Joachim al III-lea Frederic, Elector de Brandenburg, Principe elector.
Frederic I al Prusiei
Frederic I al Prusiei (n. 11 iulie 1657 – d. 25 februarie 1713) a fost „burggraf” (conte) de Nürnberg, ca Frederic al III-lea prinț elector de Brandenburg, duce de Prusia și, între anii 1701–1713 rege în Prusia sub numele de Friedrich I. Prin alegerea sa ca rege, statul cu tendințe de scindare Prusia-Brandenburg a devenit monarhie unitară, cu denumirea oficială Prusia (Preussen), stat devenit ulterior mare putere militară în Europa.
Frederic I al Prusiei și Hohenzollern · Frederic I al Prusiei și Johann Sigismund, Elector de Brandenburg ·
Georg Wilhelm, Elector de Brandenburg
Georg Wilhelm (13 noiembrie 1595 – 1 decembrie 1640), din dinastia de Hohenzollern a fost Elector de Brandenburg și duce al Prusiei din 1619 până la moartea sa.
Georg Wilhelm, Elector de Brandenburg și Hohenzollern · Georg Wilhelm, Elector de Brandenburg și Johann Sigismund, Elector de Brandenburg ·
Joachim al III-lea Frederic, Elector de Brandenburg
Joachim al III-lea Frederic (27 ianuarie 1546 – 18 iulie 1608), a fost membru al Casei de Hohenzollern și Prinț-elector de Brandenburg din 1598 până la moartea.
Hohenzollern și Joachim al III-lea Frederic, Elector de Brandenburg · Joachim al III-lea Frederic, Elector de Brandenburg și Johann Sigismund, Elector de Brandenburg ·
Principe elector
Principi electori aflați în deliberare (de la stânga la dreapta: Arhiepiscopul de Köln, Arhiepiscopul de Mainz, Arhiepiscopul de Trier, Contele Palatinatului, Ducele Saxoniei, Margravul de Brandenburg și Regele Boemiei). Principii electori ai Sfântului Imperiu Roman (în; în, (la plural Kurfürsten) au fost cei șapte membri ai colegiului electoral al Sfântului Imperiu Roman: trei arhiepiscopi (de Mainz, Köln și Trier) și patru principi laici. Începând din secolul al XIII-lea principii electori aveau competența de alegere a regelui Romanilor, care urma să fie încoronat de către papă ca Sfânt Împărat Roman. Carol Quintul a fost ultimul monarh încoronat ca împărat (ales rege romano-german în 1519, încoronat în 1530). Succesorii săi au fost aleși ca împărați în mod direct de colegiul electoral, purtând titlul de „Împărat Ales al Romanilor” (în; în). Începând cu 1440 toți împărații cu excepția unuia singur (Carol al VII-lea din Casa de Wittelsbach) au provenit din Casa de Habsburg a Arhiducatului Austriei, iar principii electori doar ratificau succesiunea Habsburgilor. Principele elector avea un mare prestigiu și se considera că pe scară ierarhică se afla, ca demnitate, imediat după rege sau împărat. Principii electori aveau privilegii speciale care nu erau împărțite cu ceilalți principi ai imperiului. Ei continuau să-și păstreze titlurile originale alături de titlul de principe elector. Urmașul la tron al unui principe elector laic era cunoscut sub titlul de prinț elector (Kurprinz).
Hohenzollern și Principe elector · Johann Sigismund, Elector de Brandenburg și Principe elector ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Hohenzollern și Johann Sigismund, Elector de Brandenburg
- Ceea ce au în comun cu Hohenzollern și Johann Sigismund, Elector de Brandenburg
- Similarități între Hohenzollern și Johann Sigismund, Elector de Brandenburg
Comparație între Hohenzollern și Johann Sigismund, Elector de Brandenburg
Hohenzollern are 68 de relații, în timp ce Johann Sigismund, Elector de Brandenburg are 21. Așa cum au în comun 4, indicele Jaccard este 4.49% = 4 / (68 + 21).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Hohenzollern și Johann Sigismund, Elector de Brandenburg. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: