Similarități între Indicativ și Limba maghiară
Indicativ și Limba maghiară au 28 lucruri în comun (în Uniunpedie): Accent, Afix, Aspect și mod de acțiune, Conjugare, Conjunctiv, Consoană, Context (lingvistică), Desinență, Gen gramatical, Imperativ, Infinitiv, Lexic, Limba engleză, Limba franceză, Limba română, Mod (gramatică), Modalitate (lingvistică), Morfem, Număr (gramatică), Participiu, Predicat, Pronume personal, Propoziție gramaticală, Silabă, Timp (gramatică), Verb, Verb auxiliar, Vocală.
Accent
În domeniul limbii, termenul accent este folosit în mai multe accepțiuni.
Accent și Indicativ · Accent și Limba maghiară ·
Afix
În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.
Afix și Indicativ · Afix și Limba maghiară ·
Aspect și mod de acțiune
În lingvistică, aspectul și modul de acțiune, pentru cel din urmă termen fiind folosit și termenul german Aktionsart, indeferent de limba lucrării de specialitate, sunt categorii gramaticale ale verbului despre care nu există unitate de vederi în gramaticile diferitelor limbi și uneori nici printre lingviștii care se ocupă de aceeași limbă.
Aspect și mod de acțiune și Indicativ · Aspect și mod de acțiune și Limba maghiară ·
Conjugare
viitor simplu În morfologie, conjugarea este, într-una din accepțiunile termenului, flexiunea verbului, adică modificarea formei sale în funcție de anumite categorii gramaticale specifice.
Conjugare și Indicativ · Conjugare și Limba maghiară ·
Conjunctiv
În gramatică, conjunctivul, numit și subjonctiv, este un mod verbal personal și predicativ.
Conjunctiv și Indicativ · Conjunctiv și Limba maghiară ·
Consoană
O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.
Consoană și Indicativ · Consoană și Limba maghiară ·
Context (lingvistică)
Termenul context se referă la origine la textul scris.
Context (lingvistică) și Indicativ · Context (lingvistică) și Limba maghiară ·
Desinență
În morfologie, desinența (de la cuvântul din latina medievală desinentia „ceea ce cade la sfârșit”) este un sufix prezent la sfârșitul unui cuvânt, după care nu mai pot fi adăugate alte sufixe.
Desinență și Indicativ · Desinență și Limba maghiară ·
Gen gramatical
În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.
Gen gramatical și Indicativ · Gen gramatical și Limba maghiară ·
Imperativ
În gramatica unor limbi, imperativul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în sensul cel mai general posibilitatea unei acțiuni ca voită de către vorbitor.
Imperativ și Indicativ · Imperativ și Limba maghiară ·
Infinitiv
În numeroase limbi, modul infinitiv este o formă a verbelor prin care se denumește acțiunea exprimată de acestea într-o manieră generală, în general fără a preciza timpul, numărul sau persoana.
Indicativ și Infinitiv · Infinitiv și Limba maghiară ·
Lexic
Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.
Indicativ și Lexic · Lexic și Limba maghiară ·
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Indicativ și Limba engleză · Limba engleză și Limba maghiară ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Indicativ și Limba franceză · Limba franceză și Limba maghiară ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Indicativ și Limba română · Limba maghiară și Limba română ·
Mod (gramatică)
În unele limbi, cum sunt cele flexionare și cele aglutinante, modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care este un mijloc gramaticalizat de exprimare a modalității, adică a atitudinii subiective a vorbitorului față de conținutul faptic al propriei sale propoziții, implicând aprecierea acțiunii, întâmplării, stării, existenței exprimate de verb ca reală, sigură, posibilă, realizabilă, dorită, incertă, ireală etc.
Indicativ și Mod (gramatică) · Limba maghiară și Mod (gramatică) ·
Modalitate (lingvistică)
În semantică, modalitatea este o categorie care exprimă atitudinea vorbitorului față de cele exprimate în propozițieBussmann 1998, p. 754.
Indicativ și Modalitate (lingvistică) · Limba maghiară și Modalitate (lingvistică) ·
Morfem
În lingvistică, morfemul este cel mai mic element purtător de sens din limbă.
Indicativ și Morfem · Limba maghiară și Morfem ·
Număr (gramatică)
În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.
Indicativ și Număr (gramatică) · Limba maghiară și Număr (gramatică) ·
Participiu
În gramatica tradițională, participiul este o formă derivată din rădăcina verbului, existentă în mai multe limbi, care are trăsături atât verbale, cât și adjectivale.
Indicativ și Participiu · Limba maghiară și Participiu ·
Predicat
În gramatica tradițională, predicatul este una din cele două părți de propoziție principale, cealaltă fiind subiectul, altfel spus, este unul din constituenții propoziției minimale, celălalt fiind subiectulGrevisse și Goosse 2007, p. 259.
Indicativ și Predicat · Limba maghiară și Predicat ·
Pronume personal
În gramatică, pronumele personal este un pronume care se referă la diferitele persoane gramaticale.
Indicativ și Pronume personal · Limba maghiară și Pronume personal ·
Propoziție gramaticală
Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.
Indicativ și Propoziție gramaticală · Limba maghiară și Propoziție gramaticală ·
Silabă
În fonetică, silaba (din cuvântul grecesc συλλαβή syllabḗ „ceea ce este ținut împreună, ansamblu”) este o unitate de pronunțare fundamentală a cuvântului sau a lanțului vorbirii constituită dintr-un sunet sau dintr-o serie de sunete, pe care vorbitorii o identifică în mod intuitiv, și care nu are o definiție lingvistică unitarăCrystal 2008, p. 467.
Indicativ și Silabă · Limba maghiară și Silabă ·
Timp (gramatică)
În gramatică, termenul „timp” este folosit cu mai multe accepțiuni.
Indicativ și Timp (gramatică) · Limba maghiară și Timp (gramatică) ·
Verb
În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.
Indicativ și Verb · Limba maghiară și Verb ·
Verb auxiliar
În gramatică, un verb auxiliar (de la cuvântul latinesc auxilium „ajutor”) este un verb care la origine are sens lexical, dar în anumite contexte devine cuvânt gramatical, pierzându-și acest sens, și îndeplinește funcția de a exprima, în asociație cu un verb având sens lexical, categorii gramaticale ale acestuia, precum diateza, modul, timpul, numărul și persoana.
Indicativ și Verb auxiliar · Limba maghiară și Verb auxiliar ·
Vocală
Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Indicativ și Limba maghiară
- Ceea ce au în comun cu Indicativ și Limba maghiară
- Similarități între Indicativ și Limba maghiară
Comparație între Indicativ și Limba maghiară
Indicativ are 62 de relații, în timp ce Limba maghiară are 187. Așa cum au în comun 28, indicele Jaccard este 11.24% = 28 / (62 + 187).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Indicativ și Limba maghiară. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: