acces mai rapid decât browser-ul!
35 relaţii: Amfibieni, Aortă, Aparatul cardiovascular, Arteră pulmonară, Artere coronare, Atriu, Bărbat, Boală arterială coronariană, Branhie, Crocodil, Cutie toracică, Endocard, Endocardită, Epicard, Femeie, Frecvență, Gram, Infarct miocardic, Insuficiență cardiacă, Mamifer, Miocard, Om, Pară, Pasăre, Pește, Plămân, Pompă, Râmă, Reptilă, Sânge, Stockholm, Tensiune arterială, Varice, Venă cavă superioară, Viață.
Amfibieni
Salamandră Amphibia (din greaca veche: ἀμφίβιος, amphíbios - „ambele moduri de viață”) este o clasă de animale ovipare și poichiloterme, de dimensiuni diferite.
Nou!!: Inimă și Amfibieni · Vezi mai mult »
Aortă
Aorta este principala și cea mai mare arteră din corpul uman, care își are originea în ventriculul stâng al inimii și se extinde până în abdomen, în unde se împarte in două artere mai mici (arterele iliace comune).
Nou!!: Inimă și Aortă · Vezi mai mult »
Aparatul cardiovascular
Aparatul cardiovascular (circulator) este un aparat care permite circulația sângelui și limfei în corp pentru a transporta nutrienți, oxigen, dioxid de carbon.
Nou!!: Inimă și Aparatul cardiovascular · Vezi mai mult »
Arteră pulmonară
Artera pulmonară este o arteră din cadrul circulației pulmonare care transportă sângele neoxigenat din partea dreaptă a inimii către plămâni.
Nou!!: Inimă și Arteră pulmonară · Vezi mai mult »
Artere coronare
Artere coronare Din porțiunea inițială a aortei ascendente, bulbul aortic, se bifurcă 2 artere coronare: stângă și dreaptă (au traiect sinuos și trec pe subepicard, sunt însoțite de vene, nervi și țesut adipos. Artera coronară stângă - originea în sinusul stâng al aortei, porțiunea inițială între trunchi pulmonar și auriculul sting, cu 3-5 cm. deasupra șanțului coronar stâng se ramifică în: ramura interventriculară dreaptă și ramura circumflexă. Ramura interventriculară se termină la nivelul vârfului inimii și poate să se ridice retrograd prin șanțul interventricular posterior. Ramura circumflexă-formează un unghi variabil cu artera interventriculară anterioară și urmează în partea stângă a șanțului coronarian unde anastomozează pe fața posterioară a cordului cu artera coronară dreaptă. Ea dă naștere la ramuri ascendente atriale și ramuri descendente ventriculare, ce irigă atriul și auriculul sting, septul intertrial, nodulul sinoatrial, ventriculul stâng și trunchiul pulmonar. Artera coronară dreaptă - apare la nivelul sinusului drept al aortei, se situează între trunchiul pulmonar și auriculul drept, înglobat de țesut adipos. Apoi urmează șanțul coronarian coborând pe șanțul interventricular-ramura interventriculară posterioară- mergând spre apexul cordului. La nivel șanțului interventricular posterior de la artera coronară dreaptă se pornește ramura marginală dreaptă ce se îndreaptă spre ramura circumflexă a arterei coronare stângi. Categorie:Aparatul cardiovascular Categorie:Artere.
Nou!!: Inimă și Artere coronare · Vezi mai mult »
Atriu
Atrium roman cu fântână și bazin. Atriu sau atrium (plural în română: atrii, respectiv atriumuriDOOM2, în latină: atrium, iar la plural în latină: atria) era, la etrusci și în Roma Antică, încăperea centrală a clădirii.
Nou!!: Inimă și Atriu · Vezi mai mult »
Bărbat
Bărbatul este adultul de sex masculin, conform sistemului genetic de determinare a sexului la nivel genetic care a împlinit 18 ani.
Nou!!: Inimă și Bărbat · Vezi mai mult »
Boală arterială coronariană
Boala arterială coronariană (BAC), cunoscută și sub numele de cardiopatie ischemică (CI), boala ateriosclerotică a inimii, boala ateriosclerotică cardiovasculară, și boala coronariană, reprezintă un grup de boli ce include: angina stabilă, angina instabilă, infarctul miocardic și decesul cardiac subit.
Nou!!: Inimă și Boală arterială coronariană · Vezi mai mult »
Branhie
thumb Branhia este o structură anatomică întâlnită la mai multe organisme acvatice.
Nou!!: Inimă și Branhie · Vezi mai mult »
Crocodil
Crocodilii (subfamilia Crocodylinae), sau crocodilii adevărați, sunt o subfamilie de reptile mari acvatice, care trăiesc la tropice în Africa, Asia, America de Nord, America de Sud și Australia.
Nou!!: Inimă și Crocodil · Vezi mai mult »
Cutie toracică
Cutia toracică (în), sau coșul pieptului, este o parte din schelet formată din coaste, stern și o parte din coloana vertebrală.
Nou!!: Inimă și Cutie toracică · Vezi mai mult »
Endocard
Endocardul este tunica internă a cordului.
Nou!!: Inimă și Endocard · Vezi mai mult »
Endocardită
Endocardita este o boală care constă în inflamarea stratului intern al inimii, numit endocard.
Nou!!: Inimă și Endocardită · Vezi mai mult »
Epicard
Epicardul este foița viscerală a pericardului seros, situandu-se la interior, spre deosebire de foița parietală care se află la exterior.
Nou!!: Inimă și Epicard · Vezi mai mult »
Femeie
Femeia (din) este individul adult din specia Homo sapiens care, conform sistemului genetic de determinare a sexului la nivel genetic este de sex femeiesc.
Nou!!: Inimă și Femeie · Vezi mai mult »
Frecvență
Frecvența este măsura numărului de repetări ale unui fenomen periodic în unitatea de timp.
Nou!!: Inimă și Frecvență · Vezi mai mult »
Gram
Un gram reprezintă a mia parte dintr-un kilogram.
Nou!!: Inimă și Gram · Vezi mai mult »
Infarct miocardic
Infarctul miocardic (IM) sau Infarctul miocardic acut (IMA), numit frecvent și atac de cord, este întreruperea fluxului sangvin la nivelul unei porțiuni a cordului, ce determină moartea celulelor miocardice.
Nou!!: Inimă și Infarct miocardic · Vezi mai mult »
Insuficiență cardiacă
Insuficiența cardiacă (IC), denumire adesea utilizată pentru a desemna insuficiența cardiacă cronică (ICC), apare atunci când inima nu mai este capabilă să mențină fluxul sangvin, astfel încât să satisfacă nevoile corpului.
Nou!!: Inimă și Insuficiență cardiacă · Vezi mai mult »
Mamifer
Mamiferele (din latinescul mamma – „sân”, „mamelă” + ferre – „a purta”) sunt un grup de animale vertebrate care constituie clasa Mammalia și se caracterizează prin prezența: glandelor mamare, care la femele produc lapte pentru hrănirea puilor; a neocortexului (o regiune a creierului); blănii sau părului și a oscioarelor urechii medii.
Nou!!: Inimă și Mamifer · Vezi mai mult »
Miocard
Miocardul (din, „a închide” + καρδία, „inima”) este peretele muscular al inimii, fiind partea cea mai groasă a peretelui cardic, format din țesut muscular.
Nou!!: Inimă și Miocard · Vezi mai mult »
Om
Oamenii (Homo sapiens) sunt o specie de primate.
Nou!!: Inimă și Om · Vezi mai mult »
Pară
Pere Para este considerată sora mărului, deoarece fac parte din aceeași familie și ambele sunt numite poame.
Nou!!: Inimă și Pară · Vezi mai mult »
Pasăre
Păsările (din latină passer „vrabie“) sunt un grup de vertebrate cu sânge cald care constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți o înaltă rată metabolică, o inimă cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar ușor.
Nou!!: Inimă și Pasăre · Vezi mai mult »
Pește
Morfologia externă a unui pește osos. 1.Opercul 2,5. Linia laterală 3.4. Înotătoare dorsale 6.Înotătoare codală 7. Înotătoare anală 8. Solzi 9. Înotătoare abdominală 10. Înotătoare pectorale Peștele este un animal vertebrat, craniat, ce trăiește în mediu acvatic.
Nou!!: Inimă și Pește · Vezi mai mult »
Plămân
Plămân uman (cu inimă) Plămânul este principalul organ respirator la numeroase animale de uscat, dar și la amfibieni.
Nou!!: Inimă și Plămân · Vezi mai mult »
Pompă
Desen, de diferite pompe Simbolul ptr. „Pompă” O pompă este o mașină sau un aparat care transformă energia, dintr-una din formele sale mecanice, în formă de energie hidraulică sau pneumatică, în scopul transportării fluidului care primește energia utilă.
Nou!!: Inimă și Pompă · Vezi mai mult »
Râmă
Râma este un nume comun pentru cele mai multe dintre componentele taxonului Oligochaeta, din încrengătura Annelida.
Nou!!: Inimă și Râmă · Vezi mai mult »
Reptilă
Reptilele sunt un grup de vertebrate tetrapode ectoterme cu piele solzoasă.
Nou!!: Inimă și Reptilă · Vezi mai mult »
Sânge
De la stânga la dreapta: globulă roșie de sânge, trombocită, limfocită (globulă albă de sânge) Foto pe fond întunecat sânge omenesc, mărit de x1000 de ori Circulația sângelui (Aparatul circulator) Sângele (pronunție: /sɨndʒe/; din, greaca veche: αἷμα, ema) este o substanță lichidă de culoare roșie, compusă din plasmă și din globule (albe și roșii), care circulă prin vene și artere, capilare (cele mai mici vase de sânge care participă la procesul de respirație) asigurând nutriția și oxigenarea organismului la animalele superioare.
Nou!!: Inimă și Sânge · Vezi mai mult »
Stockholm
Stockholmsområdet vid 3 000 f.kr. Illustration av olika historiska vattenstånd i Stockholmstrakten med hjälp av Västerbron Stockholmul este capitala și cel mai mare oraș din Suedia.
Nou!!: Inimă și Stockholm · Vezi mai mult »
Tensiune arterială
Tensiunea arterială sau presiunea arterială este forța exercitată de sânge asupra unității de suprafață a arterelor.
Nou!!: Inimă și Tensiune arterială · Vezi mai mult »
Varice
Varicele reprezintă dilatații patologice și permanente ale venelor ce aparțin sistemului venos superficial, situate în majoritatea cazurilor la nivelul membrelor inferioare.
Nou!!: Inimă și Varice · Vezi mai mult »
Venă cavă superioară
Vena cavă superioară este partea superioară a celor două vene cave, mari trunchiuri venoase care readuc sângele deoxigenat din circulația sistemică în atriul drept al inimii.
Nou!!: Inimă și Venă cavă superioară · Vezi mai mult »
Viață
Viața (latină vivitia Formele de viață cunoscute includ: plante, animale, ciuperci, alge și bacterii. Știința care se ocupă cu studiul lucrurilor vii și a fenomenelor vieții se numește biologie. Conceptul de viață cuprinde o mare varietate de semnificații. Deși au fost propuse multe definiții, nu există o descriere concludentă care să delimiteze clar distincția dintre natura vie și alte realități. Biologia modernă definește viața în principal prin caracterizarea acțiunilor efectuate de o ființă vie: menținerea mediului intern, schimbul de materie și energie cu mediul înconjurător, creștere și dezvoltare, adaptare la mediu, răspuns la stimuli și evoluție. Alte definiții includ uneori forme de viață necelulare, cum ar fi viruși și viroizi. Abiogeneza este procesul natural al vieții care rezultă din materie nevie, cum ar fi compușii organici simpli. Ipoteza științifică predominantă este că tranziția de la entitățile non-vii la entitățile vii nu a fost un eveniment unic, ci un proces gradual de complexitate în creștere. Viața pe Pământ a apărut pentru prima dată în urmă cu 4,28 miliarde de ani, la scurt timp după formarea oceanelor în urmă cu 4,41 miliarde de ani și nu cu mult timp după formarea Pământului acum 4,54 miliarde de ani. Cele mai vechi forme de viață cunoscute sunt microfosilele de bacterii. Viața pe Pământ provine probabil dintr-o lume ARN,.
Nou!!: Inimă și Viață · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Blocuri partiale (incomplete) de conducere electrica a cordului, Cord, Inima, Ritm cardiac.
