Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și Memorialul Durerii

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și Memorialul Durerii

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc vs. Memorialul Durerii

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, prescurtat IICCMER, este o instituție publică având personalitate juridică, aflată în subordinea Guvernului și în coordonarea primului-ministru. Memorialul Durerii este un serial documentar de televiziune din 1991 care prezintă persecuția, închisorile, lagărele de muncă forțată, acțiunile represive ale Securității din România comunistă, realizat de TVR, al cărui principal producător este Lucia Hossu-Longin.

Similarități între Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și Memorialul Durerii

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și Memorialul Durerii au 8 lucruri în comun (în Uniunpedie): Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Deportările în Bărăgan, Experimentul Pitești, Memorialul Sighet, Republica Populară Română, Republica Socialistă România, Rezistența anticomunistă din România, România comunistă.

Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România

Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (pe scurt: Comisia Tismăneanu) a fost o comisie creată de președinția României în aprilie 2006 pentru a studia și a redacta un raport, de care șeful statului avea nevoie pentru a condamna în mod oficial regimul comunist din România (1948-1989).

Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc · Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România și Memorialul Durerii · Vezi mai mult »

Deportările în Bărăgan

Deportările în Bărăgan au fost o acțiune întreprinsă în anii 1950 de regimul comunist din România, care a început prin relocarea forțată în Câmpia Bărăganului a populației dintr-o rază de aproximativ 25 km de granița cu Iugoslavia, din județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți, în urma conflictului izbucnit între Stalin și liderul comunist de la Belgrad, Iosip Broz Tito, 29 septembrie 2010, William Totok, Europa Liberă și, odată efectuat acest „transfer de amploare de dislocare”, a continuat prin condamnarea la muncă silnică a cetățenilor socotiți de regim ca fiind „nesiguri” sau „dușmani”.

Deportările în Bărăgan și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc · Deportările în Bărăgan și Memorialul Durerii · Vezi mai mult »

Experimentul Pitești

Experimentul Pitești (sau Fenomenul Pitești) a fost pus în practică la Penitenciarul Pitești, în scopul „reeducării” deținuților politici, un eufemism pentru spălarea pe creier.

Experimentul Pitești și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc · Experimentul Pitești și Memorialul Durerii · Vezi mai mult »

Memorialul Sighet

Intrarea în Memorialul Sighet Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței este format din muzeul situat în fosta închisoare politică din Sighetu Marmației și centrul internațional de studii asupra comunismului cu sediul în București.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și Memorialul Sighet · Memorialul Durerii și Memorialul Sighet · Vezi mai mult »

Republica Populară Română

Republica Populară Română (prescurtat: R.P.R.) a fost numele oficial purtat de statul român de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea constituției din 1965 care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și Republica Populară Română · Memorialul Durerii și Republica Populară Română · Vezi mai mult »

Republica Socialistă România

Republica Socialistă România (RSR) a fost denumirea oficială purtată de statul român în a doua parte a perioadei comuniste (în perioada național-comunistă) a țării (1965-1989), după ce inițial se numise Republica Populară Română (în perioada stalinistă).

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și Republica Socialistă România · Memorialul Durerii și Republica Socialistă România · Vezi mai mult »

Rezistența anticomunistă din România

Rezistența anticomunistă românească este o mișcare populară de luptă împotriva dictaturii Partidului Comunist Român (6 martie 1945-22 decembrie 1989).

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și Rezistența anticomunistă din România · Memorialul Durerii și Rezistența anticomunistă din România · Vezi mai mult »

România comunistă

România comunistă este denumirea perioadei de dictatură comunistă în România între anii 1947-1989, respectiv Republica Populară Română între 1947 și 1965 și Republica Socialistă România între 1965 și 1989.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și România comunistă · Memorialul Durerii și România comunistă · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și Memorialul Durerii

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc are 39 de relații, în timp ce Memorialul Durerii are 16. Așa cum au în comun 8, indicele Jaccard este 14.55% = 8 / (39 + 16).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și Memorialul Durerii. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »