acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Iosif Vissarionovici Stalin și NKVD
Iosif Vissarionovici Stalin și NKVD au 28 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Birou politic, Bolșevic, Cecenia, Complotul doctorilor, Culac, Germani de pe Volga, Gulag, Inamic al poporului, Istoria Uniunii Sovietice, Lagăr de muncă, Lavrenti Pavlovici Beria, Lev Davidovici Troțki, Limba rusă, Marea Epurare, Moscova, Nikita Sergheevici Hrușciov, Nikolai Ejov, Plan cincinal, Prizonier de război, Războiul Rece, Revoluția din Octombrie, Richard Sorge, Siberia, SMERȘ, Spionaj, Troica NKVD, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Iosif Vissarionovici Stalin · Al Doilea Război Mondial și NKVD ·
Birou politic
Un Birou politic este organizația executivă conducătoare pentru un număr de partide politice, cele mai multe dintre ele fiind partide comuniste.
Birou politic și Iosif Vissarionovici Stalin · Birou politic și NKVD ·
Bolșevic
Întâlnire a membrilor Partidului Bolșevic Bolșevic ("большеви́к", derivat din rusă ce înseamnă, în traducere liberă, "membru al majorității") este denumirea care a fost dată unei persoane membre a facțiunii bolșevicilor din Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), partidul marxist condus de Vladimir Ilici Lenin, care a preluat puterea în Rusia în 1917, pe timpul Revoluției din Octombrie.
Bolșevic și Iosif Vissarionovici Stalin · Bolșevic și NKVD ·
Cecenia
Republica Cecenă (în rusă Чече́нская Респу́блика; în cecenă: Нохчийн Республика sau Noxçiyn Respublika) este o regiune a Federației Ruse cu statut de republică.
Cecenia și Iosif Vissarionovici Stalin · Cecenia și NKVD ·
Complotul doctorilor
Complotul doctorilor (în, врачи-вредители (doctorii-sabotori) ori врачи-убийцы (doctorii-ucigași)) a fost o așa-zisă conspirație care ar fi urmărit eliminarea fizică a conducătorilor Uniunii Sovietice prin otrăvire, complotiștii fiind în majoritate doctori evrei.
Complotul doctorilor și Iosif Vissarionovici Stalin · Complotul doctorilor și NKVD ·
Culac
Culac (din rusă кулак "pumn") este un termen peiorativ folosit pe scară largă în limbajul politic sovietic, prin care erau numiți țaranii relativ bogați din Imperiul Rus, care stăpâneau ferme mai întinse și care foloseau mâna de lucru angajată, ca rezultat al reformei lui Stolîpin începută în 1906.
Culac și Iosif Vissarionovici Stalin · Culac și NKVD ·
Germani de pe Volga
Germanii de pe Volga sunt etnici germani care au trăit în apropierea râului Volga și a Mării Negre, menținându-și cultura germană, limba germană, tradițiile germane și religia: evanghelică luterană sau romano-catolică.
Germani de pe Volga și Iosif Vissarionovici Stalin · Germani de pe Volga și NKVD ·
Gulag
(din rusă ГУЛаг: Главное управление исправительно-трудовыхлагерей, transliterat „Glavnoe upravlenie ispravitelno-trudovîh lagherei”, „Administrația Generală a Lagărelor de muncă forțată”) a fost o ramură a poliției interne și serviciilor de securitate sovietice care controla sistemul penal al lagărelor de muncă forțată și a închisorilor și lagărelor de detenție și de tranzit asociate.
Gulag și Iosif Vissarionovici Stalin · Gulag și NKVD ·
Inamic al poporului
"Inamic al statului" se leagă aici.
Inamic al poporului și Iosif Vissarionovici Stalin · Inamic al poporului și NKVD ·
Istoria Uniunii Sovietice
Istoria Uniunii Sovietice începe cu Revoluția rusă din 1917.
Iosif Vissarionovici Stalin și Istoria Uniunii Sovietice · Istoria Uniunii Sovietice și NKVD ·
Lagăr de muncă
Un lagăr de muncă este un tip de penitenciar, unde condamnații își ispășesc pedepsele prin muncă corecțională.
Iosif Vissarionovici Stalin și Lagăr de muncă · Lagăr de muncă și NKVD ·
Lavrenti Pavlovici Beria
Lavrenti Pavlovici Beria (în limbile georgiană: ლავრენტი ბერია, Lavrenti Pavles dze Beria) a fost un politician și mareșal, ministrul afacerilor interne (din 1938 -NKVD, apoi din 1941 al NKVD și NKGB unificate), însărcinat cu serviciile de securitate și represiune în regimul sovietic, unul din principalii responsabili ai epurărilor staliniste din deceniul al patrulea, deși el a fost implicat doar în fazele sale finale.
Iosif Vissarionovici Stalin și Lavrenti Pavlovici Beria · Lavrenti Pavlovici Beria și NKVD ·
Lev Davidovici Troțki
Fotografie de pe pașaportul lui Lev Troțki, 1915 Lev Davidovici Troțki (în), născut Léiba sau Leib Bronștéin (Лейба Бронштейн), a fost un revoluționar bolșevic și intelectual marxist rus născut într-o familie de evrei așkenazi din Ucraina.
Iosif Vissarionovici Stalin și Lev Davidovici Troțki · Lev Davidovici Troțki și NKVD ·
Limba rusă
Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.
Iosif Vissarionovici Stalin și Limba rusă · Limba rusă și NKVD ·
Marea Epurare
Marea Epurare (- Marea Teroare) este numele dat campaniilor de represiune din Uniunea Sovietică de la sfârșitul celui de-al patrulea deceniu al secolului XX, care a inclus și epurarea partidului comunist.Termenul de represiune a fost în mod oficial folosit pentru a indica urmărirea oamenilor recunoscuți drept dușmani ai poporului și contrarevoluționari.
Iosif Vissarionovici Stalin și Marea Epurare · Marea Epurare și NKVD ·
Moscova
Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².
Iosif Vissarionovici Stalin și Moscova · Moscova și NKVD ·
Nikita Sergheevici Hrușciov
Nikita Sergheevici Hrușciov (în) a fost un om politic rus care a condus Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.
Iosif Vissarionovici Stalin și Nikita Sergheevici Hrușciov · NKVD și Nikita Sergheevici Hrușciov ·
Nikolai Ejov
Nikolai Ivanovici Ejov (Николай́ Ива́нович Ежов́) (1 mai 1895 – 4 februarie? 1940) a fost șeful Comisariatului Poporului pentru Afacerile Interne – NKVD – între 1936–1938, în timpul Marii Epurări.
Iosif Vissarionovici Stalin și Nikolai Ejov · NKVD și Nikolai Ejov ·
Plan cincinal
Planul cincinal (în limba rusă пятилетка) cuprinde un număr de obiective ce trebuiesc îndeplinite în termen de cinci ani.
Iosif Vissarionovici Stalin și Plan cincinal · NKVD și Plan cincinal ·
Prizonier de război
Prokudin-Gorskii Un prizonier de război este un soldat (infanterist, marinar, aviator sau din infanteria marină) care este închis de o putere inamică în timpul sau imediat după un conflict armat.
Iosif Vissarionovici Stalin și Prizonier de război · NKVD și Prizonier de război ·
Războiul Rece
Războiul Rece a fost o perioadă de tensiuni geopolitice dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică, respectiv dintre aliații lor din Blocul Vestic și Blocul Estic.
Iosif Vissarionovici Stalin și Războiul Rece · NKVD și Războiul Rece ·
Revoluția din Octombrie
Evenimentul istoric cunoscut ca Revoluția din Octombrie sau Revoluția bolșevică, din 25 octombrie 1917 (stil vechi), care a devenit 7 noiembrie (stil nou), a fost lovitura de stat prin care bolșevicii au preluat puterea cu forța de la guvernul lui Kerenski, și care a inaugurat a doua fază a Revoluției Ruse din 1917.
Iosif Vissarionovici Stalin și Revoluția din Octombrie · NKVD și Revoluția din Octombrie ·
Richard Sorge
Dr Sorge alias „Ramsay” Richard Sorge (în) a fost un revoluționar, jurnalist care a lucrat în Germania și Japonia și spion al Uniunii Sovietice în Japonia înaintea și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Iosif Vissarionovici Stalin și Richard Sorge · NKVD și Richard Sorge ·
Siberia
Siberia (ca regiune istorică în roșu deschis și închis) și Subiectele federale ale Rusiei (doar roșu închis) Siberia (rusă: Сиби́рь, Sibir, probabil din limba mongolă, „ținutul liniștit”, sau din limba tătară — seberü „a broda”) este o zonă vastă a Rusiei și a nordului Kazahstanului, fiind compusă din toată Asia de Nord.
Iosif Vissarionovici Stalin și Siberia · NKVD și Siberia ·
SMERȘ
SMERȘ (Смерть шпионам de la Smert' șpionam - Moarte spionilor), a fost numele departamentelor sovietice de contraspionaj formate în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, care aveau ca sarcină securizarea spatelui Armatei Roșii și arestarea "trădătorilor, dezertorilor, spionilor și elementelor criminale".
Iosif Vissarionovici Stalin și SMERȘ · NKVD și SMERȘ ·
Spionaj
Spionajul este o activitate de strângere de informații desfășurată de una sau mai multe persoane numite spioni; scopul aceste activități este de urmărirea unei sau mai multor persoane sau instituții sau țări pentru a afla intențiile sau activitățile acestora, pentru a afla ce intenționează să facă sau să spună, și aceasta cu scopul de a informa o terță parte.
Iosif Vissarionovici Stalin și Spionaj · NKVD și Spionaj ·
Troica NKVD
Troicile NKVD au fost, în istoria sovietică, comisii formate din trei persoane însărcinate cu ceeea ce se numește astăzi pedeapsa extrajudiciară (внесудебная расправа, внесудебное преследование).
Iosif Vissarionovici Stalin și Troica NKVD · NKVD și Troica NKVD ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Iosif Vissarionovici Stalin și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · NKVD și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Iosif Vissarionovici Stalin și NKVD
- Ceea ce au în comun cu Iosif Vissarionovici Stalin și NKVD
- Similarități între Iosif Vissarionovici Stalin și NKVD
Comparație între Iosif Vissarionovici Stalin și NKVD
Iosif Vissarionovici Stalin are 327 de relații, în timp ce NKVD are 78. Așa cum au în comun 28, indicele Jaccard este 6.91% = 28 / (327 + 78).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Iosif Vissarionovici Stalin și NKVD. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
