Lucrăm pentru a restaura aplicația Unionpedia în Google Play Store
🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!
Instagram Facebook X LinkedIn

Iosif Vissarionovici Stalin și Patriarhul Alexei I al Moscovei

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Iosif Vissarionovici Stalin și Patriarhul Alexei I al Moscovei

Iosif Vissarionovici Stalin vs. Patriarhul Alexei I al Moscovei

Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878. Patriarhul Alexei I (uneori Alexie I, în), născut Serghei Vladimirovici Simanski (în), a fost cel de-al 13-lea patriarh al Moscovei și al întregii Rusii și primat al Bisericii Ortodoxe Ruse de la 4 februarie 1945 până la 17 aprilie 1970, când a murit.

Similarități între Iosif Vissarionovici Stalin și Patriarhul Alexei I al Moscovei

Iosif Vissarionovici Stalin și Patriarhul Alexei I al Moscovei au 9 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Aleksandr Soljenițîn, Armata Roșie, Ateism, Biserica Ortodoxă Rusă, Moscova, Nikita Sergheevici Hrușciov, Operațiunea Barbarossa, Revoluția din Octombrie.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Iosif Vissarionovici Stalin · Al Doilea Război Mondial și Patriarhul Alexei I al Moscovei · Vezi mai mult »

Aleksandr Soljenițîn

Aleksandr Isaievici Soljenițîn (în) a fost un romancier rus, activist și dizident anticomunist, care a făcut cunoscută lumii întregi problema gulagurilor și a lagărelor de muncă forțată din Uniunea Sovietică.

Aleksandr Soljenițîn și Iosif Vissarionovici Stalin · Aleksandr Soljenițîn și Patriarhul Alexei I al Moscovei · Vezi mai mult »

Armata Roșie

Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.

Armata Roșie și Iosif Vissarionovici Stalin · Armata Roșie și Patriarhul Alexei I al Moscovei · Vezi mai mult »

Ateism

Baronul d'Holbach Ateismul reprezintă, într-un sens larg, respingerea credinței în existența unor zeități.

Ateism și Iosif Vissarionovici Stalin · Ateism și Patriarhul Alexei I al Moscovei · Vezi mai mult »

Biserica Ortodoxă Rusă

Catedrala "Sfântul Vasile", una dintre cele mai cunoscute biserici ortodoxe ruse din Moscova. Biserica Ortodoxă Rusă (Русская православная церковь) este corpul creștinilor aflați sub autoritatea Patriarhiei Moscovei, care este în comuniune cu ceilalți patriarhi ai bisericilor ortodoxe.

Biserica Ortodoxă Rusă și Iosif Vissarionovici Stalin · Biserica Ortodoxă Rusă și Patriarhul Alexei I al Moscovei · Vezi mai mult »

Moscova

Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².

Iosif Vissarionovici Stalin și Moscova · Moscova și Patriarhul Alexei I al Moscovei · Vezi mai mult »

Nikita Sergheevici Hrușciov

Nikita Sergheevici Hrușciov (în) a fost un om politic rus care a condus Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.

Iosif Vissarionovici Stalin și Nikita Sergheevici Hrușciov · Nikita Sergheevici Hrușciov și Patriarhul Alexei I al Moscovei · Vezi mai mult »

Operațiunea Barbarossa

Operațiunea Barbarossa (în germană Unternehmen Barbarossa) a fost numele de cod secret acoperitor folosit de conducerea Germaniei naziste pentru operația militară de invadare a Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acțiune începută la 22 iunie 1941.

Iosif Vissarionovici Stalin și Operațiunea Barbarossa · Operațiunea Barbarossa și Patriarhul Alexei I al Moscovei · Vezi mai mult »

Revoluția din Octombrie

Evenimentul istoric cunoscut ca Revoluția din Octombrie sau Revoluția bolșevică, din 25 octombrie 1917 (stil vechi), care a devenit 7 noiembrie (stil nou), a fost lovitura de stat prin care bolșevicii au preluat puterea cu forța de la guvernul lui Kerenski, și care a inaugurat a doua fază a Revoluției Ruse din 1917.

Iosif Vissarionovici Stalin și Revoluția din Octombrie · Patriarhul Alexei I al Moscovei și Revoluția din Octombrie · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Iosif Vissarionovici Stalin și Patriarhul Alexei I al Moscovei

Iosif Vissarionovici Stalin are 327 de relații, în timp ce Patriarhul Alexei I al Moscovei are 34. Așa cum au în comun 9, indicele Jaccard este 2.49% = 9 / (327 + 34).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Iosif Vissarionovici Stalin și Patriarhul Alexei I al Moscovei. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: