acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Iosip Broz Tito și Lista șefilor de stat din Iugoslavia
Iosip Broz Tito și Lista șefilor de stat din Iugoslavia au 11 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Belgrad, Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei, Croația, Ivan Ribar, Liga Comuniștilor din Iugoslavia, Partizanii iugoslavi, Petru al II-lea al Iugoslaviei, Regatul Iugoslaviei, Republica Socialistă Croația, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Iosip Broz Tito · Al Doilea Război Mondial și Lista șefilor de stat din Iugoslavia ·
Belgrad
Belgrad (în) este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei.
Belgrad și Iosip Broz Tito · Belgrad și Lista șefilor de stat din Iugoslavia ·
Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei
Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei, cunoscut cu abrevierea iugoslavă AVNOJÎn Antifašističko vijeće/veće narodnog oslobođenja Jugoslavije, Антифашистичко веће народног ослобођења Југославије; Antifašistični svet narodne osvoboditve Jugoslavije; Антифашистичко собрание за народно ослободување на Југославија a fost organul deliberativ și legislativ înființat în orașul bosniac Bihać din fosta Iugoslavie în noiembrie 1942.
Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Iosip Broz Tito · Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei și Lista șefilor de stat din Iugoslavia ·
Croația
Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.
Croația și Iosip Broz Tito · Croația și Lista șefilor de stat din Iugoslavia ·
Ivan Ribar
Ivan Ribar (n. 21 ianuarie 1881, Vukmanić - d. 2 februarie 1968, Zagreb) a fost un politician iugoslav de origine croată.
Iosip Broz Tito și Ivan Ribar · Ivan Ribar și Lista șefilor de stat din Iugoslavia ·
Liga Comuniștilor din Iugoslavia
Liga Comuniștilor din Iugoslavia (în), inițial Partidul Comunist din Iugoslavia (în) (înainte de 1952) a fost un partid comunist major în Iugoslavia.
Iosip Broz Tito și Liga Comuniștilor din Iugoslavia · Liga Comuniștilor din Iugoslavia și Lista șefilor de stat din Iugoslavia ·
Partizanii iugoslavi
Steagul partizanlor iugoslavi Partizanii (alfabetul chirilic: Партизани) a fost o mișcare socialistă de rezistență armată împotriva forțelor Axei și a colaboratorilor lor din Balcani în timpul Războiului de eliberare națională a Iugoslaviei, parte a celui de-al Doilea Război Mondial.
Iosip Broz Tito și Partizanii iugoslavi · Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Partizanii iugoslavi ·
Petru al II-lea al Iugoslaviei
Petru al II-lea (cunoscut și sub numele de Petru al II-lea Karađorđević; n. 6 septembrie 1923, Belgrad – d. 3 noiembrie 1970, Denver, Colorado) a fost ultimul rege al Iugoslaviei, părinții săi fiind Alexandru I și Maria a Iugoslaviei.
Iosip Broz Tito și Petru al II-lea al Iugoslaviei · Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Petru al II-lea al Iugoslaviei ·
Regatul Iugoslaviei
Regatul Iugoslaviei a fost regatul slavilor de sud din nord-vestul Balcanilor, care a existat începând cu sfârșitul Primului Război Mondial, până la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial.
Iosip Broz Tito și Regatul Iugoslaviei · Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Regatul Iugoslaviei ·
Republica Socialistă Croația
Republica Socialistă Croația (deseori abreviat R.S. Croația; croată: Socijalistička Republika Hrvatska, SR Hrvatska) a fost un stat socialist și țară constituțională suverană în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.
Iosip Broz Tito și Republica Socialistă Croația · Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Republica Socialistă Croația ·
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave.
Iosip Broz Tito și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia · Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Iosip Broz Tito și Lista șefilor de stat din Iugoslavia
- Ceea ce au în comun cu Iosip Broz Tito și Lista șefilor de stat din Iugoslavia
- Similarități între Iosip Broz Tito și Lista șefilor de stat din Iugoslavia
Comparație între Iosip Broz Tito și Lista șefilor de stat din Iugoslavia
Iosip Broz Tito are 107 de relații, în timp ce Lista șefilor de stat din Iugoslavia are 34. Așa cum au în comun 11, indicele Jaccard este 7.80% = 11 / (107 + 34).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Iosip Broz Tito și Lista șefilor de stat din Iugoslavia. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
