acces mai rapid decât browser-ul!
126 relaţii: Agronomie, Alexandru cel Bun, Amfilohie Hotiniul, Aristotel, Aritmetică, Astronom, Astronomie, Biblioteca Batthyaneum, Biospeologie, Blaj, Brașov, București, Burebista, Burgundia, Carl Friedrich Gauss, Cenad, Timiș, Cluj-Napoca, Colegiul Național „Sfântul Sava” din București, Cometă, Constantin Brâncoveanu, Constantin Cantacuzino (stolnic), Constantin I. Istrati, Coordonate geografice, Cracovia, Dacia, Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir, Eclipsă, Emil Racoviță, Empirism, Enciclopedism, Erasmus din Rotterdam, Etnologie, Europa, Filosofie, Fitoterapie, Fizică, Foc, Geografie, Geometrie, Geometrii neeuclidiene, George Constantinescu, Gheorghe Șincai, Gramatică, Grigore Țamblac, Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino, Harta Transilvaniei - Johannes Honterus, Iași, Igriș, Timiș, Ioan Piuariu-Molnar, ..., Ion Neculce, Istoria tehnologiei în România, Istorie, Istoriografie, Jan Baptista van Helmont, János Apáczai Csere, János Bolyai, Johannes Honterus, Limba greacă, Limba greacă veche, Limba latină, Limba română, Limba rusă, Logică, Longitudine, Matematică, Mecanică, Medicină, Metafizică, Miron Costin, Moldova, Nicolae Milescu, Nicolaus Olahus, Nikolai Ivanovici Lobacevski, Observator astronomic, Oradea, Ordinul cistercian, Orientul Îndepărtat, Padova, Paleolitic, Paris, Pestă, Piatră, Politician, Pontigny, Principatele Române, Retorică, Români, România, Sânge, Sibiu, Suceava, Superstiție, Teoria sonicității, Transilvania, Trigonometrie, Umanism, William Harvey, 1020, 12 septembrie, 1431, 1530, 1532, 1541, 1551, 1613, 1620, 1681, 1700, 1714, 1716, 1725, 1730, 1737, 1758, 1764, 1771, 1784, 1785, 1795, 1796, 1826, 1890, 1902, 1904, 1918. Extinde indicele (76 Mai Mult) »
Agronomie
Agronomia este un complex de științe care cuprinde totalitatea cunoștințelor teoretice și practice referitoare la cultivarea sistematică a pământului și producția agricolă.
Nou!!: Istoria științei în România și Agronomie · Vezi mai mult »
Alexandru cel Bun
Alexandru cel Bun a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432.
Nou!!: Istoria științei în România și Alexandru cel Bun · Vezi mai mult »
Amfilohie Hotiniul
Amfilohie Hotiniul (n. circa 1730; d. circa 1800, Schitul Zagavia, comuna Scobinți, județul Iași) a fost un călugăr moldovean, care a îndeplinit între 1767-1770 funcția de episcop al Episcopiei Hotinului (de unde i se trage și numele) din cadrul Mitropoliei Proilaviei, aflată în jurisdicția canonică a Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol.
Nou!!: Istoria științei în România și Amfilohie Hotiniul · Vezi mai mult »
Aristotel
Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) a fost un filosof al Greciei Antice, discipol al lui Platon și fondator al școlii peripatetice.
Nou!!: Istoria științei în România și Aristotel · Vezi mai mult »
Aritmetică
Aritmetica este o ramură a matematicii care se ocupă cu relațiile dintre numere.
Nou!!: Istoria științei în România și Aritmetică · Vezi mai mult »
Astronom
Galileo Galilei este adesea considerat ca fiind părintele astronomiei moderne Un astronom sau astrofizician este o persoană care se ocupă cu astronomia sau astrofizica.
Nou!!: Istoria științei în România și Astronom · Vezi mai mult »
Astronomie
Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.
Nou!!: Istoria științei în România și Astronomie · Vezi mai mult »
Biblioteca Batthyaneum
Biblioteca Batthyaneum (în) fost înființată în 31 iulie 1798 în Alba Iulia, din inițiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Ignațiu Batthyány (1741-1798).
Nou!!: Istoria științei în România și Biblioteca Batthyaneum · Vezi mai mult »
Biospeologie
peșteri Biospeologia este un domeniu interdisciplinar, aflat la confluența dintre biologie și speologie și care are drept obiect studiul organismelor care trăiesc în peșteri.
Nou!!: Istoria științei în România și Biospeologie · Vezi mai mult »
Blaj
Blaj (în, în, Bluesendref, în dialectul săsesc din zonă) este un municipiu în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Blaj (reședința), Deleni-Obârșie, Flitești, Izvoarele, Petrisat, Tiur și Veza, și din satele Mănărade și Spătac.
Nou!!: Istoria științei în România și Blaj · Vezi mai mult »
Brașov
Brașov (în, în dialectul săsesc Kruhnen, în, în, Brassovia) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov.
Nou!!: Istoria științei în România și Brașov · Vezi mai mult »
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
Nou!!: Istoria științei în România și București · Vezi mai mult »
Burebista
Burebista (82 î.Hr. - 44 î.Hr.) a fost rege al geto-dacilor și întemeietorul statului dac.
Nou!!: Istoria științei în România și Burebista · Vezi mai mult »
Burgundia
Burgundia (în) a fost una dintre cele 26 regiuni ale Franței de până la reforma administrativ-teritorială din 2014.
Nou!!: Istoria științei în România și Burgundia · Vezi mai mult »
Carl Friedrich Gauss
Karl Friedrich Gauß (transcris în mod tradițional Gauss, latinizat Carolo Friderico Gauss) a fost un matematician, fizician și astronom german, celebru pentru lucrările despre integralele multiple, magnetism și sistemul de unități care îi poartă numele.
Nou!!: Istoria științei în România și Carl Friedrich Gauss · Vezi mai mult »
Cenad, Timiș
Cenad (în, de la Chanadin, în, în, în) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Timiș, Banat, România.
Nou!!: Istoria științei în România și Cenad, Timiș · Vezi mai mult »
Cluj-Napoca
Cluj-Napoca, numit doar Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian, (în, în, în) este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România.
Nou!!: Istoria științei în România și Cluj-Napoca · Vezi mai mult »
Colegiul Național „Sfântul Sava” din București
Colegiul Național „Sfântul Sava” (CNSS) este o instituție de învățământ preuniversitar din București, România.
Nou!!: Istoria științei în România și Colegiul Național „Sfântul Sava” din București · Vezi mai mult »
Cometă
Cometa Hale-Bopp în 1997. Cometele (latină: stella cometa, greacă: komē, „steaua cu păr”) sunt corpuri cerești mici, de aparență nebuloasă, care se rotesc în jurul Soarelui.
Nou!!: Istoria științei în România și Cometă · Vezi mai mult »
Constantin Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu (n. 1654 – d. 15/26 august 1714) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române.
Nou!!: Istoria științei în România și Constantin Brâncoveanu · Vezi mai mult »
Constantin Cantacuzino (stolnic)
Constantin Cantacuzino stolnicul (n. 1639 – d. 7 iunie 1716) a fost un boier din Țara Românească, recunoscut drept un reprezentant de seamă al umanismului în spațiul cultural român, cu aplecare spre domenii precum istoria și geografia.
Nou!!: Istoria științei în România și Constantin Cantacuzino (stolnic) · Vezi mai mult »
Constantin I. Istrati
Statuia doctorului Constantin I. Istrati în Parcul Carol din București. Sculptor: Oscar Späthecod LMI B-III-m-B-20007 Constantin I. Istrati (n. 7 septembrie 1850, Roman – d. 17 ianuarie 1918, Paris) a fost un academician român, chimist, medic, membru titular (1899) și președinte al Academiei Române în perioada 1913 - 1916.
Nou!!: Istoria științei în România și Constantin I. Istrati · Vezi mai mult »
Coordonate geografice
Sistemul de coordonate geografice este un sistem de referință care utilizează coordonatele unghiulare, latitudine (nordică sau sudică) și longitudine (estică și vestică) și servește la determinarea unghiurilor laterale ale suprafeței terestre (sau mai general ale unui sferoid).
Nou!!: Istoria științei în România și Coordonate geografice · Vezi mai mult »
Cracovia
Cracovia este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia.
Nou!!: Istoria științei în România și Cracovia · Vezi mai mult »
Dacia
Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare de state, iar ei ocupau un teritoriu cuprins între: râul Tisa (vest), râul Nistru și Marea Neagră (est), Dunărea (sud) și Carpații Păduroși (nord).
Nou!!: Istoria științei în România și Dacia · Vezi mai mult »
Descriptio Moldaviae
Descriptio Moldaviae (sau Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae, în română Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei) este una din cele mai importante opere ale lui Dimitrie Cantemir, scrisă în latină între 1714 și 1716, pe când fostul domn al Moldovei trăia în Rusia.
Nou!!: Istoria științei în România și Descriptio Moldaviae · Vezi mai mult »
Dimitrie Cantemir
Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc.
Nou!!: Istoria științei în România și Dimitrie Cantemir · Vezi mai mult »
Eclipsă
Eclipsa solară din 1999, fotografiată din Franța. O eclipsă (din greaca veche εκλειψης ékleipsis: dispariție, abandon) este un eveniment astronomic care are loc atunci când un corp ceresc trece prin fața altuia.
Nou!!: Istoria științei în România și Eclipsă · Vezi mai mult »
Emil Racoviță
Emil Racoviță a fost un savant, explorator, speolog și biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran - peșteri și pânze freatice de apă).
Nou!!: Istoria științei în România și Emil Racoviță · Vezi mai mult »
Empirism
Empirismul (gr. εμπειρισμός, "test", "încercare") este doctrina filozofică a testării, a experimentării, și a luat înțelesul mai specific conform căruia toată cunoașterea umană provine din senzații asupra realității.
Nou!!: Istoria științei în România și Empirism · Vezi mai mult »
Enciclopedism
Enciclopedismul este mișcarea filozofică și pedagogică exprimată prin intermediul Enciclopediei publicate în secolul al XVIII-lea în Franța de către Diderot și D'Alembert.
Nou!!: Istoria științei în România și Enciclopedism · Vezi mai mult »
Erasmus din Rotterdam
''Erasmus din Rotterdam'' - portret de Hans Holbein (Tânărul) Erasmus (Desiderius) din Rotterdam a fost un teolog și erudit neerlandez, unul din cei mai însemnați umaniști din perioada Renașterii și Reformei din secolele al XV-lea și al XVI-lea, numit de Stefan Zweig drept „primul european conștient”.
Nou!!: Istoria științei în România și Erasmus din Rotterdam · Vezi mai mult »
Etnologie
Etnologie este un termen care provine din: cuvântul grec ethnos (grup uman cu trăsături comune, tagmă, societate de indivizi asemănători), tradus în epoca modernă drept etnie, grup lingvistic sau rasial, comunitate, popor, națiune.
Nou!!: Istoria științei în România și Etnologie · Vezi mai mult »
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Nou!!: Istoria științei în România și Europa · Vezi mai mult »
Filosofie
Filosofia (din greaca antică: φιλοσοφία, philosophia, „iubire de înțelepciune”), sau filozofia, este studiul întrebărilor generale și fundamentale, precum cele despre existență, cunoaștere, valori, rațiune, minte și limbaj.
Nou!!: Istoria științei în România și Filosofie · Vezi mai mult »
Fitoterapie
Fitoterapia este terapia experimentată în mii de ani, bazată pe plante și nu se confundă cu terapiile naturiste care au principii și interpretări materialiste, dar și fundament "spiritual" contrar (holistic).
Nou!!: Istoria științei în România și Fitoterapie · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Istoria științei în România și Fizică · Vezi mai mult »
Foc
300px Focul reprezintă oxidarea unui material combustibil, în urma căreia rezultă căldură, lumină, dar și diferiți produși de reacție, precum dioxidul de carbon și apă.
Nou!!: Istoria științei în România și Foc · Vezi mai mult »
Geografie
Harta Pământului Geografia (din grecescul γεωγραφία—geographia, însemnând „a descrie pământul”) este știința care studiază relieful, terenurile, trăsăturile, locuitorii și fenomenele Pământului.
Nou!!: Istoria științei în România și Geografie · Vezi mai mult »
Geometrie
Geometria (din γεωμετρία; geo.
Nou!!: Istoria științei în România și Geometrie · Vezi mai mult »
Geometrii neeuclidiene
Cele trei tipuri de geometrii Geometria neeuclidiană este o ramură a geometriei care diferă de geometria euclidiană printr-o altă axiomă de paralelism.
Nou!!: Istoria științei în România și Geometrii neeuclidiene · Vezi mai mult »
George Constantinescu
George (Gogu) Constantinescu (n. 4 octombrie 1881, Craiova – d. 11 decembrie 1965, Coniston, Cumbria, Marea Britanie) a fost un inovator, inventator, om de știință complex, specialist în teoria vibrațiilor, aerodinamică, mecanica fluidelor și inginer român, care a trăit cea mai mare parte a vieții sale în Regatul Unit.
Nou!!: Istoria științei în România și George Constantinescu · Vezi mai mult »
Gheorghe Șincai
George sau Gheorghe Șincai a fost un istoric, filolog, traducător și scriitor român, reprezentant al Școlii Ardelene.
Nou!!: Istoria științei în România și Gheorghe Șincai · Vezi mai mult »
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Nou!!: Istoria științei în România și Gramatică · Vezi mai mult »
Grigore Țamblac
Grigore Țamblac a fost un cleric creștin ortodox, personalitate importantă al Evului Mediu răsăritean, adept al reunirii Bisericii Ortodoxe cu Biserica Catolică, participant la Conciliul de la Konstanz.
Nou!!: Istoria științei în România și Grigore Țamblac · Vezi mai mult »
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino
Harta Țării Românești întocmită de stolnicul Constantin Cantacuzino, 1700 Harta Țării Românești întocmită de stolnicul Constantin Cantacuzino, copia austriacă, 1707 Harta Țării Românești întocmită de Anton Maria Del Chiaro, 1718 Harta Țării Românești (în Index geographicus celsissimi principatus Wallachiae) a stolnicului Constantin Cantacuzino a fost întocmită în intervalul martie 1694 - decembrie 1699.
Nou!!: Istoria științei în România și Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino · Vezi mai mult »
Harta Transilvaniei - Johannes Honterus
Harta Transilvaniei (în Chorographia Transylvaniae Sybembürgen) a fost publicată de Johannes Honterus în anul 1532 în Basel.
Nou!!: Istoria științei în România și Harta Transilvaniei - Johannes Honterus · Vezi mai mult »
Iași
Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.
Nou!!: Istoria științei în România și Iași · Vezi mai mult »
Igriș, Timiș
Igriș (Egresch, Egres, Hégerieux) este un sat în comuna Sânpetru Mare din județul Timiș, Banat, România.
Nou!!: Istoria științei în România și Igriș, Timiș · Vezi mai mult »
Ioan Piuariu-Molnar
Ioan Piuariu-Molnar (n. 1749, Sadu, Sibiu – d. 16 martie 1815, Cluj) este primul medic titrat român, filolog și traducător.
Nou!!: Istoria științei în România și Ioan Piuariu-Molnar · Vezi mai mult »
Ion Neculce
Ion Neculce a fost un cronicar moldovean, mare boier, care a ocupat diferite funcții importante în perioada domniei lui Dimitrie Cantemir.
Nou!!: Istoria științei în România și Ion Neculce · Vezi mai mult »
Istoria tehnologiei în România
Istoria tehnologiei în România se referă la evoluția în timp a uneltelor, dispozitivelor și metodelor de fabricație din România, precum și a invențiilor care au contribuit la progresul în aceste domeniu.
Nou!!: Istoria științei în România și Istoria tehnologiei în România · Vezi mai mult »
Istorie
Istoria este știința care studiază evoluția societății umane de la apariția omului până în prezent.
Nou!!: Istoria științei în România și Istorie · Vezi mai mult »
Istoriografie
Istoriografia este știința auxiliară a istoriei care se ocupă cu: 1.
Nou!!: Istoria științei în România și Istoriografie · Vezi mai mult »
Jan Baptista van Helmont
Jan Baptista van Helmont Jan Baptista van Helmont (n. 12 ianuarie 1580 - d. 30 decembrie 1644) a fost un alchimist, chimist, medic și fiziolog din Țările de Jos de sud.
Nou!!: Istoria științei în România și Jan Baptista van Helmont · Vezi mai mult »
János Apáczai Csere
Mormântul lui Apáczai, aflat în Cimitirul Hajongard János Apáczai Csere (n. 1625, Apața, Transilvania – d. 31 decembrie 1659, Cluj) a fost un cărturar umanist ardelean, care a avut preocupări multiple, în domenii ca: filozofie, matematică, fizică.
Nou!!: Istoria științei în România și János Apáczai Csere · Vezi mai mult »
János Bolyai
János Bolyai a fost un matematician maghiar din Transilvania, fiul matematicianului Farkas Bolyai.
Nou!!: Istoria științei în România și János Bolyai · Vezi mai mult »
Johannes Honterus
Johannes Honterus, născut Austen a fost un învățat umanist sas, reformator religios al sașilor din Transilvania, fondatorul gimnaziului săsesc din Brașov, din curtea Bisericii Negre, actualul Liceu Johannes Honterus.
Nou!!: Istoria științei în România și Johannes Honterus · Vezi mai mult »
Limba greacă
Greaca (Ελληνικά, citit simplificat /elini'ka/) este o limbă indo-europeană, vorbită în Grecia începând cel puțin cu secolul XVII î.Hr..
Nou!!: Istoria științei în România și Limba greacă · Vezi mai mult »
Limba greacă veche
Limba greacă veche (numită și limba greacă antică sau elină) este a doua etapă a limbii grecești (după limba proto-greacă și dialectul micenian) și cuprinde două perioade ale istoriei grecești: arhaică (secolele IX-VI î.Hr.) și clasică (secolele V-IV).
Nou!!: Istoria științei în România și Limba greacă veche · Vezi mai mult »
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Nou!!: Istoria științei în România și Limba latină · Vezi mai mult »
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Nou!!: Istoria științei în România și Limba română · Vezi mai mult »
Limba rusă
Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.
Nou!!: Istoria științei în România și Limba rusă · Vezi mai mult »
Logică
Prin logică (din greaca veche λογική, logike) se înțelege folosirea rațiunii în realizarea anumitor activități.
Nou!!: Istoria științei în România și Logică · Vezi mai mult »
Longitudine
Harta Pământului arătând liniile verticale de longitudine. Longitudinea este una dintre cele două coordonate geografice care definesc poziția unui punct de pe suprafața Pământului.
Nou!!: Istoria științei în România și Longitudine · Vezi mai mult »
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Nou!!: Istoria științei în România și Matematică · Vezi mai mult »
Mecanică
Mecanica este o ramură a fizicii care studiază modul în care se schimbă poziția corpurilor, schimbare numită mișcare mecanică.
Nou!!: Istoria științei în România și Mecanică · Vezi mai mult »
Medicină
Statuie de marmură care il înfățișează pe Asklepos, zeul grec al medicinei Medicina (latinescul: ars medicina medicina.
Nou!!: Istoria științei în România și Medicină · Vezi mai mult »
Metafizică
Rafael Sanzio mult mai târziu Platon și Aristotel, de Rafael (Stanza della Segnatura, Roma). Aristotel este privit ca "părintele" metafizicii. Metafizica (greacă μετά (meta).
Nou!!: Istoria științei în România și Metafizică · Vezi mai mult »
Miron Costin
Miron Costin (n. 30 martie 1633 – d. decembrie 1691) a fost un boier, diplomat, dregător și important cronicar moldovean.
Nou!!: Istoria științei în România și Miron Costin · Vezi mai mult »
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Nou!!: Istoria științei în România și Moldova · Vezi mai mult »
Nicolae Milescu
Nicolae Milescu sau Neculai Milescu Spătarul (în) (n. 1636, Vaslui – d. 1708, Moscova) a fost un autor de literatură de călătorie și istorie, cărturar, traducător, călător, geograf și diplomat moldovean, activ atât în Moldova, cât și în Țaratul Rusiei.
Nou!!: Istoria științei în România și Nicolae Milescu · Vezi mai mult »
Nicolaus Olahus
Nicolaus Olahus (n. 10 ianuarie 1493, Sibiu – d. 15 ianuarie 1568, Pojon) a fost un cleric catolic, umanist, istoriograf și om politic de origine română care a activat în Regatul Ungariei, ocupând demnitatea de arhiepiscop de Esztergom (în) și primat al Bisericii Catolice din Ungaria, regent al Ungariei și apoi guvernator al țării.
Nou!!: Istoria științei în România și Nicolaus Olahus · Vezi mai mult »
Nikolai Ivanovici Lobacevski
Nikolai Ivanovici Lobacevski a fost un matematician rus, profesor și rector al Universității de Stat din Kazan, Tatarstan, membru al mai multor societăți științifice.
Nou!!: Istoria științei în România și Nikolai Ivanovici Lobacevski · Vezi mai mult »
Observator astronomic
Hubble Exemplu de radiotelescop: Very Large Array Exemplu de telescop solar: telescopul solar McMarth-Pierce de la Observatorul Național Kitt Peak H.E.S.S. (în Namibia) Observatorul astronomic este un centru științific profesionist sau de amatori, pentru observații astronomice.
Nou!!: Istoria științei în România și Observator astronomic · Vezi mai mult »
Oradea
Oradea, situată în nord-vestul României, este un oraș cu o istorie bogată și o moștenire culturală variată.
Nou!!: Istoria științei în România și Oradea · Vezi mai mult »
Ordinul cistercian
Ordinul cistercian (în, acronim Ocist) este un ordin călugăresc catolic.
Nou!!: Istoria științei în România și Ordinul cistercian · Vezi mai mult »
Orientul Îndepărtat
Din perspectivă geopolitică europeană, Orientul Îndepărtat este constituit din Asia Răsăriteană și de Sud-Est, uneori incluzând și teritoriile extrem răsăritene ale Rusiei (așa-numitul Orientul Îndepărtat Rus) și cele ale regiunii apusene ale Oceanului Pacific.
Nou!!: Istoria științei în România și Orientul Îndepărtat · Vezi mai mult »
Padova
Padova este unul din cele mai vechi orașe ale Italiei.
Nou!!: Istoria științei în România și Padova · Vezi mai mult »
Paleolitic
Paleoliticul, cunoscut și ca Epoca de Piatră (din limba greacă palaios - vechi, lithos - piatră), este era preistorică în care au apărut primele forme de viață inteligentă - Hominidae.
Nou!!: Istoria științei în România și Paleolitic · Vezi mai mult »
Paris
Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.
Nou!!: Istoria științei în România și Paris · Vezi mai mult »
Pestă
„Doctor mascat din timpul pestei (1656)“ tablou în cupru Paulus Fürst Răspândirea pestei între 1970 și 1998 Ciuma sau pesta (lat. pestis.
Nou!!: Istoria științei în România și Pestă · Vezi mai mult »
Piatră
Bazalt Pietre pe malul apei Piatra este un material format dintr-un agregat natural de substanțe minerale.
Nou!!: Istoria științei în România și Piatră · Vezi mai mult »
Politician
G20 Politician sau om politic este o persoană cu un rol important în activitatea politică; reprezintă ocupația celui care își desfășoară activitatea principală în acest domeniu.
Nou!!: Istoria științei în România și Politician · Vezi mai mult »
Pontigny
Pontigny este o comună din centrul Franței, situată în departamentul Yonne, în regiunea Bourgogne.
Nou!!: Istoria științei în România și Pontigny · Vezi mai mult »
Principatele Române
Sintagma Principatele Române descrie.
Nou!!: Istoria științei în România și Principatele Române · Vezi mai mult »
Retorică
Retorica (gr., rhêtôr, orator, învățător, lat. retorica, oratoria) este arta de a vorbi bine cu scopul de a convinge.
Nou!!: Istoria științei în România și Retorică · Vezi mai mult »
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Nou!!: Istoria științei în România și Români · Vezi mai mult »
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Nou!!: Istoria științei în România și România · Vezi mai mult »
Sânge
De la stânga la dreapta: globulă roșie de sânge, trombocită, limfocită (globulă albă de sânge) Foto pe fond întunecat sânge omenesc, mărit de x1000 de ori Circulația sângelui (Aparatul circulator) Sângele (pronunție: /sɨndʒe/; din, greaca veche: αἷμα, ema) este o substanță lichidă de culoare roșie, compusă din plasmă și din globule (albe și roșii), care circulă prin vene și artere, capilare (cele mai mici vase de sânge care participă la procesul de respirație) asigurând nutriția și oxigenarea organismului la animalele superioare.
Nou!!: Istoria științei în România și Sânge · Vezi mai mult »
Sibiu
Sibiu (în, în dialectul săsesc: Härmeschtat sau Hermestatt, în, în) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Păltiniș și Sibiu (reședința).
Nou!!: Istoria științei în România și Sibiu · Vezi mai mult »
Suceava
Suceava (în, în germana veche sau medievală: Sedschopff) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Bucovina, România.
Nou!!: Istoria științei în România și Suceava · Vezi mai mult »
Superstiție
Pisica neagră preia toată energia negativă din casă; dacă traversează prin fața cuiva îi va aduce noroc în acea zi sau noapte Superstiția este o credință în care un determinat fapt are o explicație mistică sau magică sau doar asumată cultural, social sau religios fără niciun temei științific, credința în spirite, farmece, vrăji, semne prevestitoare, obiecte care poartă noroc, forțe supranaturale.
Nou!!: Istoria științei în România și Superstiție · Vezi mai mult »
Teoria sonicității
en (De Haviland 4) — primele avioane din serviciul activ echipate cu sincronizatorul Constantinescu–Colley — vin în Franța la 6 martie 1917 Teoria sonicității este o ramură a mecanicii mediilor continue care se ocupă de transmiterea energiei mecanice prin intermediul vibrațiilor.
Nou!!: Istoria științei în România și Teoria sonicității · Vezi mai mult »
Transilvania
Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.
Nou!!: Istoria științei în România și Transilvania · Vezi mai mult »
Trigonometrie
Trigonometria (din limba greacă τρίγωνος trígonos.
Nou!!: Istoria științei în România și Trigonometrie · Vezi mai mult »
Umanism
''Francesco Petrarca'' Termenul de umanism (din latină: humanitas.
Nou!!: Istoria științei în România și Umanism · Vezi mai mult »
William Harvey
William Harvey (n.1 aprilie 1578 – d. 3 iunie 1657) a fost medic englez, celebru pentru faptul că a elaborat teoria exactă a circulației sanguine.
Nou!!: Istoria științei în România și William Harvey · Vezi mai mult »
1020
Fără descriere.
Nou!!: Istoria științei în România și 1020 · Vezi mai mult »
12 septembrie
---- 12 septembrie este a 255-a zi a calendarului gregorian și a 256-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Istoria științei în România și 12 septembrie · Vezi mai mult »
1431
1431 (MCDXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Istoria științei în România și 1431 · Vezi mai mult »
1530
1530 (MDXXX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Istoria științei în România și 1530 · Vezi mai mult »
1532
1532 (MDXXXII) a fost un an bisect al calendarului iulian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Istoria științei în România și 1532 · Vezi mai mult »
1541
1541 (MDXLI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Istoria științei în România și 1541 · Vezi mai mult »
1551
1551 (MDLI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Istoria științei în România și 1551 · Vezi mai mult »
1613
1613 (MDCXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Istoria științei în România și 1613 · Vezi mai mult »
1620
1620 (MDCXX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Istoria științei în România și 1620 · Vezi mai mult »
1681
1681 (MDCLXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Istoria științei în România și 1681 · Vezi mai mult »
1700
----1700 (MDCC) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Istoria științei în România și 1700 · Vezi mai mult »
1714
1714 (MDCCXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Istoria științei în România și 1714 · Vezi mai mult »
1716
1716 (MDCCXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Istoria științei în România și 1716 · Vezi mai mult »
1725
1725 (MDCCXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Istoria științei în România și 1725 · Vezi mai mult »
1730
1730 (MDCCXXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Istoria științei în România și 1730 · Vezi mai mult »
1737
1737 (MDCCXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Istoria științei în România și 1737 · Vezi mai mult »
1758
1758 (MDCCLVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Istoria științei în România și 1758 · Vezi mai mult »
1764
1764 (MDCCLXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Istoria științei în România și 1764 · Vezi mai mult »
1771
1771 (MDCCLXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Istoria științei în România și 1771 · Vezi mai mult »
1784
1784 (MDCCLXXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Istoria științei în România și 1784 · Vezi mai mult »
1785
1785 (MDCCLXXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Istoria științei în România și 1785 · Vezi mai mult »
1795
1795 (MDCCXCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Istoria științei în România și 1795 · Vezi mai mult »
1796
1796 (MDCCXCVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Istoria științei în România și 1796 · Vezi mai mult »
1826
1826 (MDCCCXXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Istoria științei în România și 1826 · Vezi mai mult »
1890
---- 1890 (MDCCCXC) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Istoria științei în România și 1890 · Vezi mai mult »
1902
1902 (MCMII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Istoria științei în România și 1902 · Vezi mai mult »
1904
1904 (MCMIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Istoria științei în România și 1904 · Vezi mai mult »
1918
1918 (MCMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Istoria științei în România și 1918 · Vezi mai mult »
