Lucrăm pentru a restaura aplicația Unionpedia în Google Play Store
🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!
Instagram Facebook X LinkedIn

Istoria științifico-fantasticului și Robert A. Heinlein

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Istoria științifico-fantasticului și Robert A. Heinlein

Istoria științifico-fantasticului vs. Robert A. Heinlein

Științifico-fantasticul este un gen - din punct de vedere literar, cinematografic și de altă natură - foarte divers. Robert A. Heinlein a fost un scriitor american de science-fiction.

Similarități între Istoria științifico-fantasticului și Robert A. Heinlein

Istoria științifico-fantasticului și Robert A. Heinlein au 27 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Arthur C. Clarke, Astounding Science Fiction, Bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, Edgar Rice Burroughs, Eseu, Științifico-fantastic, Fantezie, Fizică, H. G. Wells, Hard science fiction, Infanteria stelară, Isaac Asimov, John W. Campbell, L. Sprague de Camp, Larry Niven, Los Angeles Times, Mark Twain, Matematică, Operă spațială, Premiul Hugo, Războiul Rece, Rudyard Kipling, Science Fiction and Fantasy Writers of America, Statele Unite ale Americii, Străin în țară străină, Worldcon.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Istoria științifico-fantasticului · Al Doilea Război Mondial și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

Arthur C. Clarke

Sir Arthur Charles Clarke, CBE, a fost un scriitor de literatură științifico-fantastică, inventator și futurolog britanic.

Arthur C. Clarke și Istoria științifico-fantasticului · Arthur C. Clarke și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

Astounding Science Fiction

Primul număr al revistei - ianuarie 1930 Analog Science Fiction and Fact este o revistă de literatură științifico-fantastică americană, cea mai longevivă publicație de acest gen.

Astounding Science Fiction și Istoria științifico-fantasticului · Astounding Science Fiction și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

Bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki

bombe atomice, Little Boy, deasupra orașului Hiroshima. Norul ciupercă provocat de explozia aruncării celei de-a doua bombe atomice, Fat Man, deasupra orașului Nagasaki s-a ridicat la 18 km. Bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki au constat în două atacuri nucleare implicând aruncarea a două bombe atomice produse de Statele Unite ale Americii, asupra a două orașe din Japonia, Hiroshima și Nagasaki, la sfârșitul celui de-Al doilea război mondial.

Bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki și Istoria științifico-fantasticului · Bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

Edgar Rice Burroughs

Edgar Rice Burroughs a fost un scriitor american, cunoscut pentru crearea eroului junglei Tarzan, dar și pentru crearea aventurierul eroic de pe Marte John Carter, deși el a scris lucrări în mai multe genuri.

Edgar Rice Burroughs și Istoria științifico-fantasticului · Edgar Rice Burroughs și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

Eseu

Eseul (din fr. essayer, încercare) este un text conținând reflecții ale autorului pe diverse subiecte (filosofice, istorice, literare, politice, științifice, etc.). În sensul original în care a fost introdus de Michel de Montaigne, ce se pune la încercare într-un eseu este în primul rând judecata autorului (fr. essai de jugement), abilitatea de a genera și asocia idei, înaintea abilității de a exprima ideile astfel formate într-o formă expresiv literară.

Eseu și Istoria științifico-fantasticului · Eseu și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

Științifico-fantastic

Științifico-fantasticul (numit și știință-ficțiune, SF sau science-fiction, pronunțat sau, din engl. science fiction) este un gen artistic prezent cu precădere în literatură și cinematografie, a cărui temă principală este impactul științei și tehnologiei asupra societății și persoanelor.

Istoria științifico-fantasticului și Științifico-fantastic · Robert A. Heinlein și Științifico-fantastic · Vezi mai mult »

Fantezie

Fantezia este calitatea minții umane de a inventa forme, relații, proprietăți și acțiuni noi, deosebite de cele întâlnite în realitatea percepută și descrisă lingvistic.

Fantezie și Istoria științifico-fantasticului · Fantezie și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Fizică și Istoria științifico-fantasticului · Fizică și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

H. G. Wells

Herbert George Wells (n. 21 septembrie 1866, Bromley, Kent - d. 13 august 1946, Londra), cunoscut mai bine sub numele de H. G. Wells, a fost un scriitor englez celebru pentru cărțile sale de ficțiune precum Mașina timpului, Războiul lumilor, Omul invizibil, Primii oameni în Lună și Insula Doctorului Moreau.

H. G. Wells și Istoria științifico-fantasticului · H. G. Wells și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

Hard science fiction

Hard science-fiction (cu sensul de științifico-fantasticul dur sau științifico-fantasticul tare sau științifico-fantasticul hard) este un gen al științifico-fantastic-ului în care se pune accentul pe detaliile științifice sau tehnice, ori pe acuratețea științifică, sau pe ambele.

Hard science fiction și Istoria științifico-fantasticului · Hard science fiction și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

Infanteria stelară

Infanteria stelară (titlu original Starship Troopers) este un roman științifico-fantastic din 1959 scris de Robert A. Heinlein.

Infanteria stelară și Istoria științifico-fantasticului · Infanteria stelară și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

Isaac Asimov

Isaac Asimov (în; pronunție în original în engleză conform AFI) a fost un scriitor american, evreu născut în Rusia, biochimist, autor de mare succes și excepțional de prolific, cunoscut mai ales pentru lucrările sale științifico-fantastice și pentru cărțile de popularizare a științei.

Isaac Asimov și Istoria științifico-fantasticului · Isaac Asimov și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

John W. Campbell

John Wood Campbell, Jr. a fost o personalitate influentă în lumea americană a science fiction-ului.

Istoria științifico-fantasticului și John W. Campbell · John W. Campbell și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

L. Sprague de Camp

L. Sprague de Camp şi Catherine Crook de Camp Lyon Sprague de Camp a fost un autor american de science-fiction și fantezie, de non-ficțiune și biografii.

Istoria științifico-fantasticului și L. Sprague de Camp · L. Sprague de Camp și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

Larry Niven

Laurence van Cott Niven (n. 30 aprilie 1938 în Los Angeles, California) este un scriitor american de literatură științifico-fantastică.

Istoria științifico-fantasticului și Larry Niven · Larry Niven și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

Los Angeles Times

Los Angeles Times este un ziar publicat zilnic în Los Angeles, California și distribuit în America de Vest.

Istoria științifico-fantasticului și Los Angeles Times · Los Angeles Times și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

Mark Twain

Mark Twain (pseudonimul literar al lui Samuel Langhorne Clemens) a fost un scriitor, publicist, antreprenor, satirist și umorist american, autorul popularelor romane Aventurile lui Tom Sawyer, Prinț și cerșetor, Aventurile lui Huckleberry Finn și Un yankeu la curtea regelui Arthur.

Istoria științifico-fantasticului și Mark Twain · Mark Twain și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

Matematică

Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.

Istoria științifico-fantasticului și Matematică · Matematică și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

Operă spațială

Coperta revistei Planet Stories cu elemente de Space opera Opera spațială sau epopee spațială (termenul provine din englezescul space opera) a fost un subgen tipic de science fiction (beletristică științifico-fantastică) cu nuanțe romantice și melodramatice de aventură, apărută în SUA la sfârșitul anilor 1920, și apoi practicată în perioada 1930-1945 de foarte mulți scriitori americani, când în revistele pulp apar mai multe asemenea texte, cum ar fi Tryplanetary de E. E. Smith, The Legion of Space de Jack Williamson sau The Star Kings de Edmond Hamilton.

Istoria științifico-fantasticului și Operă spațială · Operă spațială și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

Premiul Hugo

Logo-ul Premiului Hugo Premiul Hugo este un premiu decernat anual de către The World Science Fiction Society celor mai bune lucrări de science-fiction sau fantasy de limbă engleză, precum și altor categorii, cum sunt fanzinele sau producțiile cinematografice apărute în anul precedent.

Istoria științifico-fantasticului și Premiul Hugo · Premiul Hugo și Robert A. Heinlein · Vezi mai mult »

Războiul Rece

Războiul Rece a fost o perioadă de tensiuni geopolitice dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică, respectiv dintre aliații lor din Blocul Vestic și Blocul Estic.

Istoria științifico-fantasticului și Războiul Rece · Robert A. Heinlein și Războiul Rece · Vezi mai mult »

Rudyard Kipling

Joseph Rudyard Kipling a fost un poet și prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1907.

Istoria științifico-fantasticului și Rudyard Kipling · Robert A. Heinlein și Rudyard Kipling · Vezi mai mult »

Science Fiction and Fantasy Writers of America

Science Fiction and Fantasy Writers of America sau SFWA este o organizație nord-americană a scriitorilor fondată în 1965 de către Damon Knight.

Istoria științifico-fantasticului și Science Fiction and Fantasy Writers of America · Robert A. Heinlein și Science Fiction and Fantasy Writers of America · Vezi mai mult »

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).

Istoria științifico-fantasticului și Statele Unite ale Americii · Robert A. Heinlein și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »

Străin în țară străină

Străin în țară străină (titlu original: Stranger in a Strange Land, cu sensul de Străin într-o lume stranie) este un roman științifico-fantastic din 1961 scris de Robert A. Heinlein, pentru care autorului i-a fost acordat Premiul Hugo.

Istoria științifico-fantasticului și Străin în țară străină · Robert A. Heinlein și Străin în țară străină · Vezi mai mult »

Worldcon

Worldcon este cea mai veche convenție de science-fiction, ținută încă din 1939, fiind oprită doar cu o scurtă întrerupere în timpul celui de-al doilea război mondial.

Istoria științifico-fantasticului și Worldcon · Robert A. Heinlein și Worldcon · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Istoria științifico-fantasticului și Robert A. Heinlein

Istoria științifico-fantasticului are 661 de relații, în timp ce Robert A. Heinlein are 113. Așa cum au în comun 27, indicele Jaccard este 3.49% = 27 / (661 + 113).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Istoria științifico-fantasticului și Robert A. Heinlein. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: