acces mai rapid decât browser-ul!
155 relaţii: Academia Sârbă de Științe și Arte, Adolf Hitler, Al Doilea Război Mondial, Albanezi, Aleksandar Ranković, Alexandru I al Iugoslaviei, Alfabetul chirilic, Aliații din Al Doilea Război Mondial, Armata Populară Iugoslavă, Armata Roșie, Austro-Ungaria, Belgrad, Bihać, Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă, Blocul răsăritean, Bosnia (regiune), Bosnia și Herțegovina, Bosniaci, Bulgaria, Capitală, Carintia, Catolicism, Cetnici, Ciocnirea civilizațiilor, Comunism, Conferința de la Teheran, Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei, Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Croați, Croația, Demografia provinciei Kosovo, Drapel, Drapelul Iugoslaviei, Europa, Evrei, Fascism, Fondul Monetar Internațional, Franța, Germania, Germania Nazistă, Grecia, Herțegovina, Iosif Vissarionovici Stalin, Iosip Broz Tito, Islam, Italia, Italia fascistă, Iudaism, Kosovo, ..., Liga Comuniștilor din Iugoslavia, Limba albaneză, Limba bosniacă, Limba croată, Limba macedoneană, Limba maghiară, Limba muntenegreană, Limba română, Limba sârbă, Limba sârbocroată, Limba slovenă, Lista statelor lumii, Ljubljana, Lovitura de stat din Iugoslavia (1941), Luftwaffe, Macedonia, Macedonia de Nord, Marsilia, Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte, Mișcarea de Nealiniere, Muntenegru, Musulman, Novi Sad, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, Ortodoxism, Pactul Tripartit, Paris, Partizanii iugoslavi, Peninsula Balcanică, Peninsula Istria, Petru al II-lea al Iugoslaviei, Podgorița, Președinte pe viață, Priștina, Prim-ministru, Primul Război Mondial, Protestantism, Provincia Socialistă Autonomă Kosovo, Provincia Socialistă Autonomă Voivodina, Puterile Axei, Războaiele Iugoslave, Război de gherilă, Regatul Iugoslaviei, Regatul Muntenegrului, Regatul Serbiei, Republica Federală Iugoslavia, Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina, Republica Socialistă Croația, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, Republica Socialistă Macedonia, Republica Socialistă Muntenegru, Republica Socialistă Serbia, Republica Socialistă Slovenia, Rijeka, Romi, Sarajevo, Sârbi, Secolul al XX-lea, Serbia, Serbia Centrală, Serbia și Muntenegru, Skopje, Slavi sudici, Slobodan Milošević, Slovenia, Socialism, Statul Independent al Croației, Statul slovenilor, croaților și sârbilor, Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stemă, Stiria, Totalitarism, Triest, Ungaria, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Ustașa, Viena, Voivodina, Zagreb, 1 decembrie, 13 iulie, 13 noiembrie, 17 aprilie, 17 februarie, 1918, 1922, 1929, 1941, 1942, 1943, 1945, 1946, 1963, 1991, 1992, 25 martie, 25 noiembrie, 27 martie, 3 iunie, 3 octombrie, 31 ianuarie, 4 martie, 5 iunie, 6 aprilie, 7 aprilie. Extinde indicele (105 Mai Mult) »
Academia Sârbă de Științe și Arte
Academia Sârbă de Științe și Arte (în, abreviere САНУ/SANU) a fost încă de la început cea mai mare instituție științifică și educațională din Serbia.
Nou!!: Iugoslavia și Academia Sârbă de Științe și Arte · Vezi mai mult »
Adolf Hitler
Adolf Hitler a fost un politician german de origine austriacă, lider al Partidului Muncitoresc German Național-Socialist (NSDAP), cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut (Führer) al Germaniei.
Nou!!: Iugoslavia și Adolf Hitler · Vezi mai mult »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Iugoslavia și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Albanezi
Albanezii (în) din sud-estul Europei, locuiesc în Albania și țările vecine iar limba lor națională este albaneza. Aproximativ jumătate din albanezi locuiesc în Albania, cu numeroase grupuri așezate în Kosovo, Republica Macedonia, Serbia și Muntenegru. De asemenea, există numeroase minorități albaneze și comunități imigrante în alte țări precum Turcia, Grecia și Italia.
Nou!!: Iugoslavia și Albanezi · Vezi mai mult »
Aleksandar Ranković
Alexandru Rankovici sau Aleksandar Ranković (nume de război Leka; în sârbă chirilică: Александар Ранковић Лека; 28 noiembrie 1909 – 20 august 1983) a fost un lider comunist iugoslav de origine sârbă, considerat a fi al treilea cel mai puternic om din Iugoslavia după Iosip Broz Tito și Edvard Kardelj.
Nou!!: Iugoslavia și Aleksandar Ranković · Vezi mai mult »
Alexandru I al Iugoslaviei
Alexandru I, numit și Alexandru I Karađorđević sau Alexandru Unificatorul (n. 16 decembrie 1888, Cetinje - d. 9 octombrie 1934, Marsilia) a fost întâiul rege al Regatului Iugoslaviei, fiind înainte, între anii 1921–1929, suveran al Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor.
Nou!!: Iugoslavia și Alexandru I al Iugoslaviei · Vezi mai mult »
Alfabetul chirilic
Fără descriere.
Nou!!: Iugoslavia și Alfabetul chirilic · Vezi mai mult »
Aliații din Al Doilea Război Mondial
Liderii aliați la conferința de la Cairo: Chiang Kai-shek, Franklin D. Roosevelt și Winston Churchill, 1943. întâlnirii de la Ialta din 1945. Aliații din al Doilea Război Mondial reprezintă grupul de țări care s-au opus Puterilor Axei în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale.
Nou!!: Iugoslavia și Aliații din Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Armata Populară Iugoslavă
Soldați iugoslavi în Sinai, parte a UNEF, 1957 Armata Populară Iugoslavă (în – JNA) a fost principala forță armată a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia.
Nou!!: Iugoslavia și Armata Populară Iugoslavă · Vezi mai mult »
Armata Roșie
Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.
Nou!!: Iugoslavia și Armata Roșie · Vezi mai mult »
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Nou!!: Iugoslavia și Austro-Ungaria · Vezi mai mult »
Belgrad
Belgrad (în) este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei.
Nou!!: Iugoslavia și Belgrad · Vezi mai mult »
Bihać
Sigilii ale orașului Bihać din secolul al XIV-lea. Bihać (în varianta chirilică: Бихаћ) este un oraș și centrul administrativ al Cantonului Una-Sana din Federația Bosniei și Herțegovinei, o entitate autonomă din statul modern Bosnia și Herțegovina.
Nou!!: Iugoslavia și Bihać · Vezi mai mult »
Biserica Catolică
Biserica Catolică (din, în traducere „universal”, derivat din κατ'όλον, „care formează un întreg”) este totalitatea credincioșilor uniți prin crezul apostolic și sfintele taine sub autoritatea papei și a episcopilor aflați în comuniune cu el.
Nou!!: Iugoslavia și Biserica Catolică · Vezi mai mult »
Biserica Ortodoxă
Reprezentarea răsăriteană a botezului lui Iisus Hristos. Preoți ortodocși în Rusia. Catapeteasma dintr-o biserică ortodoxă. Biserica Ortodoxă (cunoscută și ca Biserica Ortodoxă Răsăriteană) este o comunitate de credință creștină.
Nou!!: Iugoslavia și Biserica Ortodoxă · Vezi mai mult »
Blocul răsăritean
În timpul Războiului Rece, termenul blocul răsăritean (numit și blocul sovietic sau blocul de Est) era folosit pentru a defini Uniunea Sovietică și tările aflate sub dominația sa din Europa Centrală și Răsăriteană (Bulgaria, Cehoslovacia, Germania Răsăriteană, Ungaria, Polonia, România și – până la începutul anilor 1960 – Albania).
Nou!!: Iugoslavia și Blocul răsăritean · Vezi mai mult »
Bosnia (regiune)
Din punct de vedere istoric și geografic, regiunea Bosnia (alfabetul chirilic: Босна) cuprinde partea de nord a Bosniei și Herțegovinei de astăzi.
Nou!!: Iugoslavia și Bosnia (regiune) · Vezi mai mult »
Bosnia și Herțegovina
Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина,, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori.
Nou!!: Iugoslavia și Bosnia și Herțegovina · Vezi mai mult »
Bosniaci
Bosniacii (în) sunt un grup etnic din ramura slavilor de sud, care locuiesc în principal în Bosnia și Herțegovina, cu o populație autohtonă redusă în Sandžak, Kosovo, Croația și Macedonia de Nord.
Nou!!: Iugoslavia și Bosniaci · Vezi mai mult »
Bulgaria
Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.
Nou!!: Iugoslavia și Bulgaria · Vezi mai mult »
Capitală
Capitala sau capitala politică a unei țări sau a unei alte entități politice este orașul ce conține sediul guvernului.
Nou!!: Iugoslavia și Capitală · Vezi mai mult »
Carintia
Carintia (în, în Koroška) este un stat federal sau Bundesland, situat în sudul Austriei.
Nou!!: Iugoslavia și Carintia · Vezi mai mult »
Catolicism
Catolicismul (din, katholikos, „atoatecuprinzător”) este un sistem doctrinar exprimat în teologia latină și tradiția Bisericii Catolice.
Nou!!: Iugoslavia și Catolicism · Vezi mai mult »
Cetnici
Cetnicii (în limba sârbă: Четници, Četnici), oficial „Armata iugoslavă din patrie” (Jugoslovenska vojska u otadžbini, JVUO), au fost o mișcare paramilitară regalistă.
Nou!!: Iugoslavia și Cetnici · Vezi mai mult »
Ciocnirea civilizațiilor
Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale (The Clash of Civilizations and the Remaking of World Order) este o carte scrisă de Samuel P. Huntington în 1996.
Nou!!: Iugoslavia și Ciocnirea civilizațiilor · Vezi mai mult »
Comunism
Comunismul este un termen care se poate referi la mai multe noțiuni legate între ele, dar diferite și istoric, foarte contrastate, sau chiar, după comentatori precum istoricul Stephane Courtois, contradictorii.
Nou!!: Iugoslavia și Comunism · Vezi mai mult »
Conferința de la Teheran
Roosevelt, Stalin și Churchill în fața ambasadei sovietice din Teheran Conferința de la Teheran (28 noiembrie - 1 decembrie 1943, Teheran, Iran) a fost organizată pentru punerea la punct a unor probleme de importanță vitală pentru mersul celui de-Al Doilea Război Mondial și organizarea lumii postbelice, ca urmare a marilor victorii aliate din cursul anului 1943.
Nou!!: Iugoslavia și Conferința de la Teheran · Vezi mai mult »
Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei
Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei, cunoscut cu abrevierea iugoslavă AVNOJÎn Antifašističko vijeće/veće narodnog oslobođenja Jugoslavije, Антифашистичко веће народног ослобођења Југославије; Antifašistični svet narodne osvoboditve Jugoslavije; Антифашистичко собрание за народно ослободување на Југославија a fost organul deliberativ și legislativ înființat în orașul bosniac Bihać din fosta Iugoslavie în noiembrie 1942.
Nou!!: Iugoslavia și Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei · Vezi mai mult »
Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia
Prima constituţie a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia (RSFI) a reprezentat legea supremă a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, și a predecesorului acesteia Republica Populară Federativă Iugoslavă (RPFI).
Nou!!: Iugoslavia și Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia · Vezi mai mult »
Croați
regelui Tomislav (pictură modernă de Oton Iveković) Croații (în) sunt grup etnic din ramura slavilor de sud majoritatea locuind în Croația, Bosnia și Herțegovina și țările vecine.
Nou!!: Iugoslavia și Croați · Vezi mai mult »
Croația
Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.
Nou!!: Iugoslavia și Croația · Vezi mai mult »
Demografia provinciei Kosovo
Acest articol se referă la caracteristicile demografice ale populației provinciei Kosovo, inclusiv densitatea populației, grupurile etnice, nivelul de educație, sănătatea populației, situația economică, afilierea religioasă și alte aspecte ale populației. Provincia Kosovo are o populație estimată de 2,1 milioane (din 2007).
Nou!!: Iugoslavia și Demografia provinciei Kosovo · Vezi mai mult »
Drapel
Un drapel sau steag este o bucată de material textil colorată mono- sau multi-cromatic, având un anumit model și o anumită formă geometrică (de obicei un dreptunghi).
Nou!!: Iugoslavia și Drapel · Vezi mai mult »
Drapelul Iugoslaviei
Drapelul Iugoslaviei descrie steagurile Regatului Iugoslaviei și al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia.
Nou!!: Iugoslavia și Drapelul Iugoslaviei · Vezi mai mult »
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Nou!!: Iugoslavia și Europa · Vezi mai mult »
Evrei
Conform tradiției iudaice, Iacob este tatăl poporului Israel Evreii (în ebraică - יהודים yehudim, uneori עברים.
Nou!!: Iugoslavia și Evrei · Vezi mai mult »
Fascism
Fascismul este o ideologie politică radicală și autoritară de aripă dreaptă definită, în primul rând, de un naționalism radical (numit și "ultranaționalism").
Nou!!: Iugoslavia și Fascism · Vezi mai mult »
Fondul Monetar Internațional
Fondul Monetar Internațional (FMI) este o organizație internațională cu 188 de state membre.
Nou!!: Iugoslavia și Fondul Monetar Internațional · Vezi mai mult »
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Nou!!: Iugoslavia și Franța · Vezi mai mult »
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Nou!!: Iugoslavia și Germania · Vezi mai mult »
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Nou!!: Iugoslavia și Germania Nazistă · Vezi mai mult »
Grecia
Grecia (în), oficial, Republica Elenă (în) și cunoscută încă din antichitate și sub denumirea de Elada, este o țară din Europa de Sud.
Nou!!: Iugoslavia și Grecia · Vezi mai mult »
Herțegovina
300 px Herțegovina este o regiune a Bosniei și Herțegovinei.
Nou!!: Iugoslavia și Herțegovina · Vezi mai mult »
Iosif Vissarionovici Stalin
Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.
Nou!!: Iugoslavia și Iosif Vissarionovici Stalin · Vezi mai mult »
Iosip Broz Tito
Iosip Broz Tito (nume la naștere Josip Broz; în chirilica sârbo-croată: Јосип Броз Тито) a fost un revoluționar comunist iugoslav și om de stat.
Nou!!: Iugoslavia și Iosip Broz Tito · Vezi mai mult »
Islam
Kaaba, în Mecca (Arabia Saudită), este centrul islamului. Musulmanii din toată lumea vin aici pentru rugăciune în unitate. Islamul (pronunție în limba română: /ˈislɑːm/; în arabă: إسلام) este o religie avraamică, monoteistă, fiind a doua religie în lume în ceea ce privește numărul de adepți, după creștinism.
Nou!!: Iugoslavia și Islam · Vezi mai mult »
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Nou!!: Iugoslavia și Italia · Vezi mai mult »
Italia fascistă
Imperiul colonial italian: Italia fascistă în perioada de maximă întindere Istoria Italiei fasciste (perioadă pentru care se folosește uneori expresia cei douăzeci de ani fasciști sau mai simplu cei douăzeci de ani) se referă la perioada din istoria Italiei cuprinsă între momentul cuceririi puterii de către Benito Mussolini până la sfârșitul dictaturii sale (26 iulie 1943).
Nou!!: Iugoslavia și Italia fascistă · Vezi mai mult »
Iudaism
Obiecte de cult ale iudaismului. Iudaismul (din grecescul Ioudaïsmos, derivat din limba ebraică: יהודה, Yehudah, „Iuda”; în ebraică: יַהֲדוּת, Yahadut, caracterele distinctive a iudaicului eáqnov), cunoscut și sub numele de religie mozaică (după principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu.
Nou!!: Iugoslavia și Iudaism · Vezi mai mult »
Kosovo
Kosovo (în Kosova; în scriere chirilică sârbă: Косово), oficial Republica Kosovo (în; în sârbă: Република Косово / Republika Kosovo) este un stat parțial recunoscut și teritoriu disputat, situat în Peninsula Balcanică, în sud-estul Europei, care și-a autodeclarat independența față de Serbia în februarie 2008.
Nou!!: Iugoslavia și Kosovo · Vezi mai mult »
Liga Comuniștilor din Iugoslavia
Liga Comuniștilor din Iugoslavia (în), inițial Partidul Comunist din Iugoslavia (în) (înainte de 1952) a fost un partid comunist major în Iugoslavia.
Nou!!: Iugoslavia și Liga Comuniștilor din Iugoslavia · Vezi mai mult »
Limba albaneză
Limba albaneză (în) este o limbă vorbită de șase milioane de locuitori ai vestului peninsulei Balcanice, în sud-estul Europei (Albanezi).
Nou!!: Iugoslavia și Limba albaneză · Vezi mai mult »
Limba bosniacă
Limba bosniacă (bosanski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de bosniaci.
Nou!!: Iugoslavia și Limba bosniacă · Vezi mai mult »
Limba croată
Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.
Nou!!: Iugoslavia și Limba croată · Vezi mai mult »
Limba macedoneană
Limba macedoneană (македонски) este o limbă indo-europeană, membră a grupului sudic al limbilor slave, înrudită îndeaproape cu limba bulgară.
Nou!!: Iugoslavia și Limba macedoneană · Vezi mai mult »
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Nou!!: Iugoslavia și Limba maghiară · Vezi mai mult »
Limba muntenegreană
Limba muntenegreană (crnogorski jezik, црногорски језик) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de muntenegreni.
Nou!!: Iugoslavia și Limba muntenegreană · Vezi mai mult »
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Nou!!: Iugoslavia și Limba română · Vezi mai mult »
Limba sârbă
limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.
Nou!!: Iugoslavia și Limba sârbă · Vezi mai mult »
Limba sârbocroată
Limba sârbocroată este un termen de specialitate creat de lingviști sârbi și croați pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni.
Nou!!: Iugoslavia și Limba sârbocroată · Vezi mai mult »
Limba slovenă
Limba slovenă (slovenščina sau slovenski jezik) este o limba indo-europeană din ramura limbilor slave sudice.
Nou!!: Iugoslavia și Limba slovenă · Vezi mai mult »
Lista statelor lumii
La ora actuală în lume există 195 de state suverane și independente – 193 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite plus Vatican și Palestina care sunt observatori permanenți la Națiunile Unite.
Nou!!: Iugoslavia și Lista statelor lumii · Vezi mai mult »
Ljubljana
Ljubljana (în, în) este capitala Sloveniei și în același timp, cel mai mare oraș din țară.
Nou!!: Iugoslavia și Ljubljana · Vezi mai mult »
Lovitura de stat din Iugoslavia (1941)
Lovitura de stat a avut loc la 27 martie 1941 în Belgrad, Regatul Iugoslaviei.
Nou!!: Iugoslavia și Lovitura de stat din Iugoslavia (1941) · Vezi mai mult »
Luftwaffe
Deutsche Luftwaffe (traducere literală: „Arma aerului germană” cu sensul „Armata aeriană germană”) este numele folosit în mod obișnuit pentru forțele aeriene militare ale Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial, ca parte integrantă al Wehrmacht-ului.
Nou!!: Iugoslavia și Luftwaffe · Vezi mai mult »
Macedonia
Termenul Macedonia se poate referi la.
Nou!!: Iugoslavia și Macedonia · Vezi mai mult »
Macedonia de Nord
Macedonia de Nord (în), oficial Republica Macedonia de Nord (în;; denumită până în 2019 Macedonia sau Republica Macedonia), este o țară din peninsula Balcanică în Europa de Sud-Est.
Nou!!: Iugoslavia și Macedonia de Nord · Vezi mai mult »
Marsilia
Marsilia (în) este al doilea cel mai mare oraș din Franța.
Nou!!: Iugoslavia și Marsilia · Vezi mai mult »
Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte
Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte (adesea menționat de sârbi ca SANU Memorandum) a fost un document redactat de o comisie a Academiei Sârbe din 1985 până în 1986.
Nou!!: Iugoslavia și Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte · Vezi mai mult »
Mișcarea de Nealiniere
Statele membre Mișcării de Nealiniere (2009). Statele cu albastru deschis au statut de observatori. Mișcarea de Nealiniere (MNA) este o organizație interguvernamentală de state care se consideră aliniate neoficial cu sau împotriva unui bloc de putere majoră.
Nou!!: Iugoslavia și Mișcarea de Nealiniere · Vezi mai mult »
Muntenegru
Muntenegru (în sârbă/muntenegreană: Crna Gora / Црна Гора;, care înseamnă "Munte Negru") este un stat suveran din Europa de Sud-Est, pe coasta Mării Adriatice, și care se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la nord-vest, cu Serbia la nord-est, cu Kosovo la est și cu Albania la sud-est.
Nou!!: Iugoslavia și Muntenegru · Vezi mai mult »
Musulman
Musulmanul (în arabă مسلم, feminin مسلمة) este o persoană adeptă a religiei Islam, o religie monoteistă și avraamică bazată pe Coran.
Nou!!: Iugoslavia și Musulman · Vezi mai mult »
Novi Sad
Novi Sad (în sârbă și ruteană: Нови Сад, în maghiară: Ujvidék, în slovacă: Nový Sad, în germană: Neusatz) este un oraș din Serbia.
Nou!!: Iugoslavia și Novi Sad · Vezi mai mult »
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (în engleză: North Atlantic Treaty Organization, NATO; în franceză: Organisation du traité de l'Atlantique nord, OTAN), cunoscută și ca Alianța Atlanticului de Nord, este o alianță politico-militară ce reunește 31 de țări din Europa și America de Nord.
Nou!!: Iugoslavia și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord · Vezi mai mult »
Ortodoxism
În contextul religiilor, ortodoxism, sau ortodoxie, se poate referi la.
Nou!!: Iugoslavia și Ortodoxism · Vezi mai mult »
Pactul Tripartit
Pactul Tripartit, Pactul celor trei puteri, Pactul Axei, Pactul celor trei căi sau Tratatul Tripartit a fost semnat la Berlin pe 27 septembrie 1940 de Saburo Kurusu (pentru Imperiul Japonez), Adolf Hitler (pentru Germania Nazistă), și Galeazzo Ciano (pentru Italia Fascistă), care a pus bazele unei alianțe militaro-politice și a fost actul oficial de constituire al Axei Berlin-Roma-Tokyo, care s-a opus Aliaților.
Nou!!: Iugoslavia și Pactul Tripartit · Vezi mai mult »
Paris
Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.
Nou!!: Iugoslavia și Paris · Vezi mai mult »
Partizanii iugoslavi
Steagul partizanlor iugoslavi Partizanii (alfabetul chirilic: Партизани) a fost o mișcare socialistă de rezistență armată împotriva forțelor Axei și a colaboratorilor lor din Balcani în timpul Războiului de eliberare națională a Iugoslaviei, parte a celui de-al Doilea Război Mondial.
Nou!!: Iugoslavia și Partizanii iugoslavi · Vezi mai mult »
Peninsula Balcanică
Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.
Nou!!: Iugoslavia și Peninsula Balcanică · Vezi mai mult »
Peninsula Istria
Peninsula Istria se află în nordul Mării Adriatice, între golful Trieste la vest și golful Kvarner la est.
Nou!!: Iugoslavia și Peninsula Istria · Vezi mai mult »
Petru al II-lea al Iugoslaviei
Petru al II-lea (cunoscut și sub numele de Petru al II-lea Karađorđević; n. 6 septembrie 1923, Belgrad – d. 3 noiembrie 1970, Denver, Colorado) a fost ultimul rege al Iugoslaviei, părinții săi fiind Alexandru I și Maria a Iugoslaviei.
Nou!!: Iugoslavia și Petru al II-lea al Iugoslaviei · Vezi mai mult »
Podgorița
Podgorița, (cu caractere chirilice Подгорица, care înseamnă: "sub delușor" sau "sub movilă"), scris și Podgorica, este capitala și cel mai mare oraș al Muntenegrului.
Nou!!: Iugoslavia și Podgorița · Vezi mai mult »
Președinte pe viață
Un președinte pe viață este un titlu pe care unii dictatori îl preiau pentru a revoca termenul limită, urmărind ca autoritatea și legitimitatea lor să nu fie disputată.
Nou!!: Iugoslavia și Președinte pe viață · Vezi mai mult »
Priștina
Priștina (AFI) (în, în) este capitala statului parțial recunoscut Kosovo.
Nou!!: Iugoslavia și Priștina · Vezi mai mult »
Prim-ministru
Un prim-ministru, numit și premier (sau în unele țări și cancelar), este un șef de guvern.
Nou!!: Iugoslavia și Prim-ministru · Vezi mai mult »
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Nou!!: Iugoslavia și Primul Război Mondial · Vezi mai mult »
Protestantism
Protestantismul este unul dintre cele trei mari curente existente, în prezent, în creștinism.
Nou!!: Iugoslavia și Protestantism · Vezi mai mult »
Provincia Socialistă Autonomă Kosovo
Provincia Socialistă Autonomă Kosovo (croată, sârbă, sârbo-croată: Socijalistička Autonomna Pokrajina Kosovo; chirilica sârbă: Социјалистичка Аутономна Покрајина Косово) a fost una din cele două regiuni socialiste autonome a Republicii Socialiste Serbia și a făcut parte din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia din 1974 până în 1990.
Nou!!: Iugoslavia și Provincia Socialistă Autonomă Kosovo · Vezi mai mult »
Provincia Socialistă Autonomă Voivodina
Provincia Socialistă Autonomă Voivodina (sârbo-croată:Socijalistička Autonomna Pokrajina Vojvodina, Социјалистичка Аутономна Покрајина Војводина), cunoscută și cu numele P.S.A. Voivodina (Chirilice: САП Војводина) a fost una din cele două regiuni socialiste autonome ale Republicii Socialiste Serbia din 1963 până în 1990 și a făcut parte din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia din 1974 până în 1990.
Nou!!: Iugoslavia și Provincia Socialistă Autonomă Voivodina · Vezi mai mult »
Puterile Axei
Puterile Axei au fost națiunile care au luptat contra Aliaților în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Nou!!: Iugoslavia și Puterile Axei · Vezi mai mult »
Războaiele Iugoslave
Războaiele Iugoslave au fost o serie de conflicte violente desfășurate pe teritoriul fostei Republicii Socialiste Federative a Iugoslaviei (RSFI), care a avut loc între 1991 și 2001.
Nou!!: Iugoslavia și Războaiele Iugoslave · Vezi mai mult »
Război de gherilă
Război de gherilă este un nume dat unui stil neconvențional de luptă practicat de un număr mic de combatanți (de regulă civili), care utilizează tactici bazate pe mobilitate pentru a lupta contra unei armate mai mari și mai puțin mobile.
Nou!!: Iugoslavia și Război de gherilă · Vezi mai mult »
Regatul Iugoslaviei
Regatul Iugoslaviei a fost regatul slavilor de sud din nord-vestul Balcanilor, care a existat începând cu sfârșitul Primului Război Mondial, până la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial.
Nou!!: Iugoslavia și Regatul Iugoslaviei · Vezi mai mult »
Regatul Muntenegrului
Proclamarea Regatului Muntenegrului, Cetinje, 28 august 1910 Regatul Muntenegrului a fost un regat situat în sud-estul Europei.
Nou!!: Iugoslavia și Regatul Muntenegrului · Vezi mai mult »
Regatul Serbiei
Regatul Serbiei a fost înființat când prințul Milan Obrenovici, guvernatorul Principatului Serbiei a fost încoronat rege în 1882.
Nou!!: Iugoslavia și Regatul Serbiei · Vezi mai mult »
Republica Federală Iugoslavia
Coperta unui vechi paşaport al Republicii Federale Iugoslavia, care va fi folosit până la o anumită dată în 2009 în Serbia Republica Federală Iugoslavia sau RFI a fost un stat federal constituit din republicile Serbia și Muntenegru din fosta Republică Socialistă Federativă Iugoslavia (RSFI), creată când celelalte patru republici s-au „despărțit” din cadrul federației datorită tensiunilor etnice.
Nou!!: Iugoslavia și Republica Federală Iugoslavia · Vezi mai mult »
Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina
Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina (sârbo-croată: Socijalistička Republika Bosna i Hercegovina, Социјалистичка Pепублика Босна и Херцеговина) a fost un stat socialist, și o țară constituțională a fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia.
Nou!!: Iugoslavia și Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina · Vezi mai mult »
Republica Socialistă Croația
Republica Socialistă Croația (deseori abreviat R.S. Croația; croată: Socijalistička Republika Hrvatska, SR Hrvatska) a fost un stat socialist și țară constituțională suverană în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.
Nou!!: Iugoslavia și Republica Socialistă Croația · Vezi mai mult »
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave.
Nou!!: Iugoslavia și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia · Vezi mai mult »
Republica Socialistă Macedonia
Republica Socialistă Macedonia a fost un stat socialist și o țară constituțională din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.
Nou!!: Iugoslavia și Republica Socialistă Macedonia · Vezi mai mult »
Republica Socialistă Muntenegru
Republica Socialistă Muntenegru (în) sau RS Muntenegru a fost un stat socialist și o țară constituțională în fosta Republică Socialistă Federativă Iugoslavia.
Nou!!: Iugoslavia și Republica Socialistă Muntenegru · Vezi mai mult »
Republica Socialistă Serbia
Republica Socialistă Serbia (în) a fost un stat socialist, și o țară constituțională în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acesta a fost un predecesor al actualei Serbii moderne, care a reprezentat cea mai mare republică în federația iugoslavă, deținea numărul cel mai mare al populației dintre toate republicile iugoslave și a găzduit dezvoltarea economică și politică cea mai mare din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, iar capitala acestuia Belgrad, a fost de asemenea și capitala Iugoslaviei.
Nou!!: Iugoslavia și Republica Socialistă Serbia · Vezi mai mult »
Republica Socialistă Slovenia
Republica Socialistă Slovenia (în) a fost un stat socialist, o țară constituentă a Republicii Socialiste Federative Iugoslave din 1963 până în 1990 când Slovenia a părăsit infrastructura comunistă și a devenit o republică democratică constituentă în cadrul Iugoslaviei.
Nou!!: Iugoslavia și Republica Socialistă Slovenia · Vezi mai mult »
Rijeka
Rijeka (în) este un oraș în cantonul Primorje-Gorski kotar, Croația, cu o populație de de locuitori (2011).
Nou!!: Iugoslavia și Rijeka · Vezi mai mult »
Romi
Romii (uneori scris rromi, cunoscuți și ca țigani) reprezintă un grup etnic originar din India medievală.
Nou!!: Iugoslavia și Romi · Vezi mai mult »
Sarajevo
Sarajevo („Saraiévo”; alfabetul chirilic: Сарајево) este capitala și cel mai mare centru urban din Bosnia și Herțegovina, cu o populație estimată la 275,524 de locuitori (în decembrie 2013).
Nou!!: Iugoslavia și Sarajevo · Vezi mai mult »
Sârbi
Sârbii sunt un popor din ramura slavilor de sud care locuiesc în Europa Centrală și în Balcani (Europa de Sud-Est) între Munții Balcani și Munții Carpați în est și Marea Adriatică în vest.
Nou!!: Iugoslavia și Sârbi · Vezi mai mult »
Secolul al XX-lea
Conform calendarului gregorian, secolul al XX-lea a început la 1 ianuarie 1901 și s-a sfârșit la 31 decembrie 2000.
Nou!!: Iugoslavia și Secolul al XX-lea · Vezi mai mult »
Serbia
Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.
Nou!!: Iugoslavia și Serbia · Vezi mai mult »
Serbia Centrală
thumb Serbia Centrală (sau Centralna Srbija), cunoscută și ca Serbia Strânsă (Ужа Србија sau Uža Srbija) a fost o regiune sârbă, formată din teritorii neincluse în cele două provincii autonome ale acestui stat (Voivodina și Kosovo) între anii 1945 și 2009.
Nou!!: Iugoslavia și Serbia Centrală · Vezi mai mult »
Serbia și Muntenegru
Serbia și Muntenegru a fost o uniune statală care a existat în sud-estul Europei, pe o parte a teritoriului fostei Republici Federative Iugoslavia, între 4 februarie 2003 și 3 iunie 2006.
Nou!!: Iugoslavia și Serbia și Muntenegru · Vezi mai mult »
Skopje
Skopje („Scó-pie”; arhaic în, iar în) este capitala Macedoniei de Nord.
Nou!!: Iugoslavia și Skopje · Vezi mai mult »
Slavi sudici
Ţările în care o limbă slavă de sud este o limbă naţională. 'Limbile slave de Sud. Slavii de sud reprezintă o ramură sudică din popoarele slave, care locuiesc în Balcani, în special zonele fostei federații Iugoslavia (însemnând "Țara slavilor de sud") și în Bulgaria.
Nou!!: Iugoslavia și Slavi sudici · Vezi mai mult »
Slobodan Milošević
Slobodan Miloșevici sau Slobodan Milošević (în grafia sârbă chirilică: Слободан Милошевић) a fost președinte al Serbiei și al Republicii Federale Iugoslavia și de asemenea al Partidului Socialist Sârb.
Nou!!: Iugoslavia și Slobodan Milošević · Vezi mai mult »
Slovenia
Slovenia (în), oficial Republica Slovenia (în abr.: RS), este un stat suveran situat în sudul Europei Centrale, la o răscruce de drumuri culturale și comerciale europene importante.
Nou!!: Iugoslavia și Slovenia · Vezi mai mult »
Socialism
Socialismul este o gamă de sisteme economice și sociale caracterizate prin proprietatea socială a lucrătorilor și controlul asupra mijloacelor de producție; precum și ideologiile politice, teoriile și mișcările care au ca scop să le implementeze.
Nou!!: Iugoslavia și Socialism · Vezi mai mult »
Statul Independent al Croației
Statul Independent al Croației (în, chirilic: Независна Држава Хрватска, NDH; în Unabhängiger Staat Kroatien; în) a fost un stat marionetă fascist în Europa.
Nou!!: Iugoslavia și Statul Independent al Croației · Vezi mai mult »
Statul slovenilor, croaților și sârbilor
''"Distribuția popoarelor din Austro-Ungaria"'' din atlasul istoric a lui William R. Shepherd, 1911, prezentând locurile cele mai des populate de sloveni, croați și sârbi. Cele mai multe din aceste teritorii au fost incluse în Statul slovenilor, croaților și sârbilor. Statul slovenilor, croaților și sârbilor a fost un stat de scurtă durată format din cea mai mare parte din părțile sudice ale monarhiei austro-ungare după dizolvarea acesteia, la sfârșitul Primului Război Mondial de către sloveni, croați și sârbi.
Nou!!: Iugoslavia și Statul slovenilor, croaților și sârbilor · Vezi mai mult »
Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia
Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia era alcătuită din șase torțe în flăcări și înconjurate de grâu; aceasta reprezenta frăția și unitatea celor șase republici ale foste Iugoslavii: Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Macedonia, Muntenegru, Serbia și Slovenia.
Nou!!: Iugoslavia și Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia · Vezi mai mult »
Stemă
Regatului României, varianta mare Uniunii Europene Stemă (sin. blazon, herb, scut (rar folosit; sens impropriu)) reprezintă ansamblul semnelor distinctive și simbolice care alcătuiesc blazonul unei persoane, instituții, localități, provincii sau unui stat exprimând atributele și/sau elementele ce privesc istoria sau originea.
Nou!!: Iugoslavia și Stemă · Vezi mai mult »
Stiria
Stiria (în) este un stat federat, situat în sud-estul Austriei.
Nou!!: Iugoslavia și Stiria · Vezi mai mult »
Totalitarism
Totalitarismul este un sistem politic în care societatea este „total” controlată.
Nou!!: Iugoslavia și Totalitarism · Vezi mai mult »
Triest
Triest (în, latină Tergeste, slovenă și croată Trst, germană Triest) este un oraș în nord-estul Italiei, capitală a regiunii Friuli-Venezia Giulia și a provinciei Trieste.
Nou!!: Iugoslavia și Triest · Vezi mai mult »
Ungaria
Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Nou!!: Iugoslavia și Ungaria · Vezi mai mult »
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Nou!!: Iugoslavia și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »
Ustașa
Ustașa (în croată ustaša înseamnă răsculat, insurgent) a fost mișcare fascistă, ultranaționalistă, teroristă și separatistă croată înființată în 1929 de avocatul Ante Pavelić, cu puțin timp înainte de instaurarea de către regele Alexandru I în Iugoslavia a unui regim forte, ce accentua dominația sârbă.
Nou!!: Iugoslavia și Ustașa · Vezi mai mult »
Viena
Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.
Nou!!: Iugoslavia și Viena · Vezi mai mult »
Voivodina
Provincia Autonomă Voivodina (în) este o provincie din Serbia.
Nou!!: Iugoslavia și Voivodina · Vezi mai mult »
Zagreb
Zagreb (în, în) este capitala Croației.
Nou!!: Iugoslavia și Zagreb · Vezi mai mult »
1 decembrie
---- 1 decembrie este a 335-a zi a calendarului gregorian și a 336-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Iugoslavia și 1 decembrie · Vezi mai mult »
13 iulie
---- 13 iulie este a 194-a zi a calendarului gregorian și a 195-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Iugoslavia și 13 iulie · Vezi mai mult »
13 noiembrie
---- 13 noiembrie este a 317-a zi a calendarului gregorian și a 318-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Iugoslavia și 13 noiembrie · Vezi mai mult »
17 aprilie
---- 17 aprilie este a 107-a zi a calendarului gregorian și ziua a 108-a în anii bisecți.
Nou!!: Iugoslavia și 17 aprilie · Vezi mai mult »
17 februarie
---- 17 februarie este a 48-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: Iugoslavia și 17 februarie · Vezi mai mult »
1918
1918 (MCMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Iugoslavia și 1918 · Vezi mai mult »
1922
1922 (MCMXXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Iugoslavia și 1922 · Vezi mai mult »
1929
1929 (MCMXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Iugoslavia și 1929 · Vezi mai mult »
1941
1941 (MCMXLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Iugoslavia și 1941 · Vezi mai mult »
1942
1942 (MCMXLII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Iugoslavia și 1942 · Vezi mai mult »
1943
1943 (MCMXLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Iugoslavia și 1943 · Vezi mai mult »
1945
1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Iugoslavia și 1945 · Vezi mai mult »
1946
1946 (MCMXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Iugoslavia și 1946 · Vezi mai mult »
1963
1963 (MCMLXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Iugoslavia și 1963 · Vezi mai mult »
1991
1991 (MCMXCI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Iugoslavia și 1991 · Vezi mai mult »
1992
1992 (MCMXCII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Iugoslavia și 1992 · Vezi mai mult »
25 martie
---- 25 martie este a 84-a zi a calendarului gregorian și ziua a 85-a în anii bisecți.
Nou!!: Iugoslavia și 25 martie · Vezi mai mult »
25 noiembrie
---- 25 noiembrie este a 329-a zi a calendarului gregorian și a 330-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Iugoslavia și 25 noiembrie · Vezi mai mult »
27 martie
---- 27 martie este a 86-a zi a calendarului gregorian și ziua a 87-a în anii bisecți.
Nou!!: Iugoslavia și 27 martie · Vezi mai mult »
3 iunie
---- 3 iunie este a 154-a zi a calendarului gregorian și ziua a 155-a în anii bisecți.
Nou!!: Iugoslavia și 3 iunie · Vezi mai mult »
3 octombrie
---- 3 octombrie este a 276-a zi a calendarului gregorian și a 277-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Iugoslavia și 3 octombrie · Vezi mai mult »
31 ianuarie
---- 31 ianuarie este a 31-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: Iugoslavia și 31 ianuarie · Vezi mai mult »
4 martie
---- 4 martie este a 63-a zi a calendarului gregorian și ziua a 64-a în anii bisecți.
Nou!!: Iugoslavia și 4 martie · Vezi mai mult »
5 iunie
---- 5 iunie este a 156-a zi a calendarului gregorian și ziua a 157-a în anii bisecți.
Nou!!: Iugoslavia și 5 iunie · Vezi mai mult »
6 aprilie
---- 6 aprilie este a 96-a zi a calendarului gregorian și ziua a 97-a în anii bisecți.
Nou!!: Iugoslavia și 6 aprilie · Vezi mai mult »
7 aprilie
---- 7 aprilie este a 97-a zi a calendarului gregorian și ziua a 98-a în anii bisecți.
Nou!!: Iugoslavia și 7 aprilie · Vezi mai mult »
