Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Jurămintele de la Strasbourg și Ludovic cel Pios

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Jurămintele de la Strasbourg și Ludovic cel Pios

Jurămintele de la Strasbourg vs. Ludovic cel Pios

Textul jurămintelor Jurămintele de la Strasbourg (franceza modernă: les serments de Strasbourg, germana modernă: die Straßburger Eide) este numele prin care sunt cunoscute promisiunile de alianță făcute în 842 la Strasbourg de către Ludovic Germanul, fiul lui Ludovic cel Pios și conducător al regatului francilor răsăriteni și de către fratele său, Carol cel Pleșuv, conducătorul regatului francilor apuseni. Ludovic I cel Pios (în, uneori Louis le Débonnaire, în), (n. 778, la Cassinogilum (localizare nesigură, fie Casseuil aproape de BordeauxAlbert Dauzat et Charles Rostaing, Dictionnaire étymologique des noms de lieux en France, Paris, Librairie Guénégaud, 1989, (Première édition, Paris, 1963), 738 de pagini, ISBN 2-85023-076-6, p. 152., Chasseneuil-du-Poitou în Vienne sau Casseneuil. în Lot-et-Garonne, Franța - d. 20 iunie 840, Ingelheim, în apropiere de Mainz, Germania) a fost rege al Aquitaniei din 781. A fost fiul lui Carol cel Mare și al soției acestuia, Hildegard de Vintzgau. A domnit ca împărat al francilor împreună cu tatăl său din 813, iar singur din 814, după moartea lui Carol cel Mare. A condus imperiul până la moarte, cu excepția perioadei 833-34, când a fost înlăturat de fiii săi, și surghiunit la mănăstirea Soissons. Domnia sa a fost marcată de numeroase amenințări la adresa Imperiului Carolingian: el nu a trebuit doar să țină piept raidurilor vikingilor și presiunii bretonilor, dar și revoltei propriilor săi fii care l-au amenințat deseori. Ambițiile marilor familii aristocratice se manifestau tot mai pregnant, punând în pericol puterea imperială. Ca și majoritatea bărbaților franci, Ludovic, cel de-al doilea fiu al lui Carol cel Mare, se aștepta să-și împartă moștenirea cu frații săi, Carol cel Tânăr și Pepin. Cei doi au murit însă înaintea sa. Ludovic a realizat planuri de a-și împărți imperiul între cei trei fii ai săi din prima căsătorie cu Ermengarde: Lothar I (care a primit titlul de co-împărat), Pepin al Aquitaniei și Ludovic Germanul. După aceea s-a recăsătorit cu Judith de Bavaria, având un al patrulea fiu, Carol cel Pleșuv. Redivizarea imperiului pentru a-l lua pe Carol în considerare i-a determinat pe fiii săi mai mari să pornească o revoltă în 822. Luptele au continuat până la moartea lui Ludovic în 840. Disputa a fost încheiată prin Tratatul de la Verdun din 843, care a împărțit imperiul franc în trei părți.

Similarități între Jurămintele de la Strasbourg și Ludovic cel Pios

Jurămintele de la Strasbourg și Ludovic cel Pios au 11 lucruri în comun (în Uniunpedie): Carol cel Mare, Carol cel Pleșuv, Dinastia Carolingiană, Franci, Francia Occidentală, Francia Răsăriteană, Limba franceză, Limba germană, Limba latină, Lothar I, împărat carolingian, Ludovic Germanul.

Carol cel Mare

Carol cel Mare (în germană Karl I, der Große, latină Carolus Magnus, franceză/engleză Charlemagne), a fost rege al francilor din 768 până la moarte, și fondator al Imperiului Carolingian.

Carol cel Mare și Jurămintele de la Strasbourg · Carol cel Mare și Ludovic cel Pios · Vezi mai mult »

Carol cel Pleșuv

Carol cel Pleșuv, ilustrat pe o monedă, după 848 Carol al II-lea cel Pleșuv, a fost rege al Franciei Occidentale (astăzi Franța) (843-877) și împărat al Occidentului (875-877).

Carol cel Pleșuv și Jurămintele de la Strasbourg · Carol cel Pleșuv și Ludovic cel Pios · Vezi mai mult »

Dinastia Carolingiană

Dinastia Carolingiană (cunoscută și sub numele de Carlovingieni sau Karlingi) a fost o dinastie de conducători, care au pornit de la stadiul de prefecți și au ajuns în cele din urmă regi ai francilor (751).

Dinastia Carolingiană și Jurămintele de la Strasbourg · Dinastia Carolingiană și Ludovic cel Pios · Vezi mai mult »

Franci

Harta Europei, Migrarea popoarelor fiind indicate cu săgeți, se pot vedea și așezarea germanilor în cadrul Imperiului Roman Francii erau un popor germanic din vest (în traducere cei liberi sau cei curajoși).

Franci și Jurămintele de la Strasbourg · Franci și Ludovic cel Pios · Vezi mai mult »

Francia Occidentală

Francia Occidentală era teritoriul aflat sub controlul lui Carol cel Pleșuv după Tratatul de la Verdun din 843, care împărțea Imperiul Carolingian al francilor în trei părți, Francia Occidentală, Francia de Mijloc și Francia Răsăriteană.

Francia Occidentală și Jurămintele de la Strasbourg · Francia Occidentală și Ludovic cel Pios · Vezi mai mult »

Francia Răsăriteană

Francia Răsăriteană a fost dată lui Ludovic Germanul după Tratatul de la Verdun din 843, care diviza Imperiul carolingian al francilor în trei secțiuni, Francia Occidentală, Francia Orientală și Francia de Mijloc.

Francia Răsăriteană și Jurămintele de la Strasbourg · Francia Răsăriteană și Ludovic cel Pios · Vezi mai mult »

Limba franceză

Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.

Jurămintele de la Strasbourg și Limba franceză · Limba franceză și Ludovic cel Pios · Vezi mai mult »

Limba germană

Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.

Jurămintele de la Strasbourg și Limba germană · Limba germană și Ludovic cel Pios · Vezi mai mult »

Limba latină

Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.

Jurămintele de la Strasbourg și Limba latină · Limba latină și Ludovic cel Pios · Vezi mai mult »

Lothar I, împărat carolingian

Lothar I (în latina medievală: Lotharius) (795 - 855) a fost rege al Italiei (818–855) și împărat carolingian (840–855).

Jurămintele de la Strasbourg și Lothar I, împărat carolingian · Lothar I, împărat carolingian și Ludovic cel Pios · Vezi mai mult »

Ludovic Germanul

Reprezentare imaginară a împăratului Ludovic cel German (''Kaiser Ludwig der Deutsche'') Ludovic Germanicul / Ludovic Germanul, cunoscut și ca Ludovic Bavarezul, (n. ca. 806 - d. 28 august 876, Frankfurt am Main) a fost fiul lui Ludovic cel Pios și rege al Bavariei din 817 și după Tratatul de la Verdun (843) rege al Franciei Răsăritene.

Jurămintele de la Strasbourg și Ludovic Germanul · Ludovic Germanul și Ludovic cel Pios · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Jurămintele de la Strasbourg și Ludovic cel Pios

Jurămintele de la Strasbourg are 25 de relații, în timp ce Ludovic cel Pios are 95. Așa cum au în comun 11, indicele Jaccard este 9.17% = 11 / (25 + 95).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Jurămintele de la Strasbourg și Ludovic cel Pios. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »