acces mai rapid decât browser-ul!
25 relaţii: Carol cel Mare, Carol cel Pleșuv, Dinastia Carolingiană, Filologie, Franci, Francia Occidentală, Francia Răsăriteană, Jurământ, Latina vulgară, Limba franceză, Limba germană, Limba latină, Limba occitană, Limbi galoromanice, Limbi romanice, Lothar I, împărat carolingian, Ludovic cel Pios, Ludovic Germanul, Munții Vosgi, Rin, Speyer, Strasbourg, Wissembourg, Worms, 842.
Carol cel Mare
Carol cel Mare (în germană Karl I, der Große, latină Carolus Magnus, franceză/engleză Charlemagne), a fost rege al francilor din 768 până la moarte, și fondator al Imperiului Carolingian.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Carol cel Mare · Vezi mai mult »
Carol cel Pleșuv
Carol cel Pleșuv, ilustrat pe o monedă, după 848 Carol al II-lea cel Pleșuv, a fost rege al Franciei Occidentale (astăzi Franța) (843-877) și împărat al Occidentului (875-877).
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Carol cel Pleșuv · Vezi mai mult »
Dinastia Carolingiană
Dinastia Carolingiană (cunoscută și sub numele de Carlovingieni sau Karlingi) a fost o dinastie de conducători, care au pornit de la stadiul de prefecți și au ajuns în cele din urmă regi ai francilor (751).
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Dinastia Carolingiană · Vezi mai mult »
Filologie
Filologia (cuvânt provenit din greaca veche, φιλολογία, compus din philos „prieten, iubitor de” și logos „cuvânt, vorbă”) a fost considerată, într-o accepțiune largă, știința care se ocupă cu studiul culturii scrise a popoarelor, în special cu studiul textelor arhaice (Paleografie și Epigrafie) și al operelor literare (care conține și aspecte culturale, istorice, etnolingvistice, religioase, politice, economice etc.), din punctul de vedere al limbii, al influențelor suferite, al modului în care ni s-au transmis etc., precum și cu editarea acestora.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Filologie · Vezi mai mult »
Franci
Harta Europei, Migrarea popoarelor fiind indicate cu săgeți, se pot vedea și așezarea germanilor în cadrul Imperiului Roman Francii erau un popor germanic din vest (în traducere cei liberi sau cei curajoși).
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Franci · Vezi mai mult »
Francia Occidentală
Francia Occidentală era teritoriul aflat sub controlul lui Carol cel Pleșuv după Tratatul de la Verdun din 843, care împărțea Imperiul Carolingian al francilor în trei părți, Francia Occidentală, Francia de Mijloc și Francia Răsăriteană.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Francia Occidentală · Vezi mai mult »
Francia Răsăriteană
Francia Răsăriteană a fost dată lui Ludovic Germanul după Tratatul de la Verdun din 843, care diviza Imperiul carolingian al francilor în trei secțiuni, Francia Occidentală, Francia Orientală și Francia de Mijloc.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Francia Răsăriteană · Vezi mai mult »
Jurământ
Jurământul (din) este o promisiune solemnă făcută de cineva, de regulă în public, printr-o formulă fixă, cu invocarea divinității sau a unei valori morale recunoscute.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Jurământ · Vezi mai mult »
Latina vulgară
Imperiului Roman, era diferită de latina clasică cunoscută din literatura latină. Latina vulgară, uneori numită și Latina Vorbită, a fost o limbă italică folosită în Europa, în teritorii ale țărilor actuale: Franța, Belgia, Italia, Spania, România, Portugalia, Croația și altele.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Latina vulgară · Vezi mai mult »
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Limba franceză · Vezi mai mult »
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Limba germană · Vezi mai mult »
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Limba latină · Vezi mai mult »
Limba occitană
Occitana sau limba òc (occitan, lenga d'òc, cuvântul òc însemnând „da”) este o limbă romanică vorbită în partea de sud a Franței, în Italia de nord-vest (Văile Occitane și Guardia Piemontese) în Spania de nord (Vall d'Aran) și în Monaco.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Limba occitană · Vezi mai mult »
Limbi galoromanice
Limbi romanice retice Limbile galoromanice sunt un grup de limbi romanice de vest dezvoltate din limba latină populară vorbită pe teritoriul Galliei după cucerirea ei de către romani și romanizarea populației sale.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Limbi galoromanice · Vezi mai mult »
Limbi romanice
Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Limbi romanice · Vezi mai mult »
Lothar I, împărat carolingian
Lothar I (în latina medievală: Lotharius) (795 - 855) a fost rege al Italiei (818–855) și împărat carolingian (840–855).
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Lothar I, împărat carolingian · Vezi mai mult »
Ludovic cel Pios
Ludovic I cel Pios (în, uneori Louis le Débonnaire, în), (n. 778, la Cassinogilum (localizare nesigură, fie Casseuil aproape de BordeauxAlbert Dauzat et Charles Rostaing, Dictionnaire étymologique des noms de lieux en France, Paris, Librairie Guénégaud, 1989, (Première édition, Paris, 1963), 738 de pagini, ISBN 2-85023-076-6, p. 152., Chasseneuil-du-Poitou în Vienne sau Casseneuil. în Lot-et-Garonne, Franța - d. 20 iunie 840, Ingelheim, în apropiere de Mainz, Germania) a fost rege al Aquitaniei din 781. A fost fiul lui Carol cel Mare și al soției acestuia, Hildegard de Vintzgau. A domnit ca împărat al francilor împreună cu tatăl său din 813, iar singur din 814, după moartea lui Carol cel Mare. A condus imperiul până la moarte, cu excepția perioadei 833-34, când a fost înlăturat de fiii săi, și surghiunit la mănăstirea Soissons. Domnia sa a fost marcată de numeroase amenințări la adresa Imperiului Carolingian: el nu a trebuit doar să țină piept raidurilor vikingilor și presiunii bretonilor, dar și revoltei propriilor săi fii care l-au amenințat deseori. Ambițiile marilor familii aristocratice se manifestau tot mai pregnant, punând în pericol puterea imperială. Ca și majoritatea bărbaților franci, Ludovic, cel de-al doilea fiu al lui Carol cel Mare, se aștepta să-și împartă moștenirea cu frații săi, Carol cel Tânăr și Pepin. Cei doi au murit însă înaintea sa. Ludovic a realizat planuri de a-și împărți imperiul între cei trei fii ai săi din prima căsătorie cu Ermengarde: Lothar I (care a primit titlul de co-împărat), Pepin al Aquitaniei și Ludovic Germanul. După aceea s-a recăsătorit cu Judith de Bavaria, având un al patrulea fiu, Carol cel Pleșuv. Redivizarea imperiului pentru a-l lua pe Carol în considerare i-a determinat pe fiii săi mai mari să pornească o revoltă în 822. Luptele au continuat până la moartea lui Ludovic în 840. Disputa a fost încheiată prin Tratatul de la Verdun din 843, care a împărțit imperiul franc în trei părți.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Ludovic cel Pios · Vezi mai mult »
Ludovic Germanul
Reprezentare imaginară a împăratului Ludovic cel German (''Kaiser Ludwig der Deutsche'') Ludovic Germanicul / Ludovic Germanul, cunoscut și ca Ludovic Bavarezul, (n. ca. 806 - d. 28 august 876, Frankfurt am Main) a fost fiul lui Ludovic cel Pios și rege al Bavariei din 817 și după Tratatul de la Verdun (843) rege al Franciei Răsăritene.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Ludovic Germanul · Vezi mai mult »
Munții Vosgi
Munții Vosgi (în, în), situați în estul Franței, se întind de-a lungul marginii vestice a Câmpiei Rinului Superior: de la Poarta Burgundiei (o depresiune din apropiere de Belfort) la sud, până la Pădurea Palatină la nord.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Munții Vosgi · Vezi mai mult »
Rin
Rinul (în) este un fluviu în Europa.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Rin · Vezi mai mult »
Speyer
Speyer este un oraș din landul Renania-Palatinat, Germania.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Speyer · Vezi mai mult »
Strasbourg
Strasbourg (în, uneori scris Strassburg, în dialectul german alsacian Strossburi sau Schdroosburi) este un oraș în Franța, prefectura departamentului Bas-Rhin, capitala Alsaciei și a regiunii Grand Est.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Strasbourg · Vezi mai mult »
Wissembourg
Wissembourg este un oraș în Franța, sub-prefectură a departamentului Bas-Rhin, în regiunea Alsacia.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Wissembourg · Vezi mai mult »
Worms
Worms, pronunțat, (Civitas Vangionum;, װערמײַזע) este un oraș în sud-estul landului Renania-Palatinat, Germania, situat pe malul Rinului.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și Worms · Vezi mai mult »
842
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 790 Anii 800 Anii 810 Anii 820 Anii 830 - Anii 840 - Anii 850 Anii 860 Anii 870 Anii 880 Anii 890 Ani: 837 838 839 840 841 - 842 - 843 844 845 846 847 ----.
Nou!!: Jurămintele de la Strasbourg și 842 · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Jurămintele de la strasbourg, Jurământul de la Strasbourg, Le serment de Strasbourg, Sacramenta Argentariae, Sacramenta Argentariæ, Serments de Strasbourg.
