Comunicare

303 relaţii: Accent, Acord (gramatică), Adjectiv, Adjectiv pronominal, Adverb, Afix, Al Doilea Război Mondial, Alfabetul chirilic, Alfabetul glagolitic, Alfabetul latin, America de Nord, America de Sud, Ancona, Anii 1960, Anii 1970, Animat și inanimat (lingvistică), Aorist, Argentina, Articol (gramatică), Articol hotărât, Asimilație (lingvistică), Aspect și mod de acțiune, Atribut, Atribut pronominal, Atribut substantival, Australia, Austria, Šibenik, Baroc, Belgia, Belgrad, Biblia, Biserica Catolică, Biserica Latină, Bolivia, Bosnia și Herțegovina, Bosniaci, Brazilia, Buda, Bulgari, Burgenland, Burghezie, Calc (lingvistică), Canada, Cantonul Lika-Senj, Carașova, Caraș-Severin, Caz (gramatică), Cazul acuzativ, Cazul dativ, Cazul genitiv, ..., Cazul instrumental, Cazul locativ, Cazul nominativ, Cazul vocativ, Central Intelligence Agency, Chile, Cifră, Clitic, Complement, Complement circumstanțial de loc, Complement circumstanțial instrumental, Complement circumstanțial sociativ, Complement direct, Complement indirect, Compunere (lingvistică), Comunism, Condițional, Conjugare, Conjuncție, Conjunctiv, Consoană, Consoană alveolară, Consoană alveolopalatală, Consoană palatală, Consoană postalveolară, Consoană sonoră, Consoană surdă, Context (lingvistică), Contrareforma, Cratimă, Croați, Croația, Dalmația, Declinare, Derivare (lingvistică), Desinență, Dialect, Diasistemul slav de centru-sud, Diateză (gramatică), Dubrovnik, Ecuador, Elveția, Emigrație, Țările de Jos, Europa, Europa Centrală, Europa de Vest, Familie lexicală, Fonem, Fonetică, Fonologie, Formare de cuvinte, Franța, Frază, Gen gramatical, Germania, Gerunziu, Grad de comparație, Grai, Graiul maramureșean, Gramatică, Imperativ, Imperfect, Imperiul Otoman, Indicativ, Infinitiv, Interogație, Intonație, Istria, Italia, Italieni, Iugoslavia, Județul Caraș-Severin, Köln, Krk, Limba cehă, Limba dalmată, Limba franceză, Limba germană, Limba greacă, Limba italiană, Limba latină, Limba macedoneană, Limba maghiară, Limba maternă, Limba poloneză, Limba protoslavă, Limba română, Limba rusă, Limba sârbă, Limba sârbocroată, Limba slavă veche, Limba slavonă, Limba slovenă, Limba turcă, Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș, Limbă flexionară, Limbă liturgică, Limbă regională sau minoritară, Limbă standard, Limbi balto-slave, Limbi indo-europene, Limbi slave, Limbi slave de sud, Lista Swadesh a limbilor croată și sârbă, Locuțiune, Locuțiune adverbială, Loreto (dezambiguizare), Lupac, Caraș-Severin, Macedonia de Nord, Mai mult ca perfect, Marea Adriatică, Marea Britanie, München, Minoritate, Mod (gramatică), Modalizator, Molise, Monarhia Habsburgică, Morfologie (lingvistică), Muntenegreni, Muntenegru, Nazism, Negație (gramatică), Noua Zeelandă, Novi Sad, Număr, Număr (gramatică), Nume predicativ, Numeral, Ogulin, Ordinul Franciscan, Ordinul iezuit, Ortografie, Palatalizare, Paraguay, Parte de propoziție, Parte de vorbire, Participiu, Particulă (gramatică), Peninsula Balcanică, Perfect compus, Perfect simplu, Persoană (gramatică), Peru, Predicat, Prepoziție, Prezent (gramatică), Primul Război Mondial, Proces (lingvistică), Pronume, Pronume demonstrativ, Pronume interogativ, Pronume nehotărât, Pronume personal, Pronume posesiv, Pronume reflexiv, Pronume relativ, Propoziție circumstanțială condițională, Propoziție circumstanțială de scop, Propoziție gramaticală, Propoziție interogativă, Propoziție subordonată, Propoziție subordonată circumstanțială consecutivă, Prozodie, Rădăcină și radical (lingvistică), Recțiune, Regatul Iugoslaviei, Registru de limbă, Reims, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, Rijeka, Roma, România, Sârbi, Schimbare fonetică, Secolul al IX-lea, Secolul al XI-lea, Secolul al XII-lea, Secolul al XIV-lea, Secolul al XIX-lea, Secolul al XV-lea, Secolul al XVI-lea, Secolul al XVII-lea, Secolul al XX-lea, Semantică, Semn diacritic, Serbia, Silabă, Sinonim, Sintagmă, Slavi, Slavonia, Sloveni, Slovenia, Sociolingvistică, Split, Statele Unite ale Americii, Statul Independent al Croației, Subiect (gramatică), Substantiv, Suedia, Temă și remă, Tipologie lingvistică, Ton (lingvistică), Topică, Trecut (gramatică), Triest, Ungaria, Uniunea Europeană, Uruguay, Varietate (lingvistică), Vatican, Venezuela, Verb, Verb auxiliar, Verb copulativ, Viena, Viitor (gramatică), Vocală, Voivodina, Vuk Stefanović Karadžić, Zadar, Zagreb, 1275, 1288, 1368, 1380, 1395, 1400, 1404, 1483, 1578, 1595, 1604, 1622, 1636, 1640, 1649, 1651, 1812, 1830, 1850, 1866, 1954, 1967, 1991, 1994, 2011, 2012, 2017, 2018, 2022. Extinde indicele (253 Mai Mult) » « Shrink index

Accent

În domeniul limbii, termenul accent este folosit în mai multe accepțiuni.

Nou!!: Limba croată și Accent · Vezi mai mult »

Acord (gramatică)

În gramatică, acordul este manifestarea relației sintactice dintre două (sau mai multe) cuvinte prin modificări morfologice ale unuia din cuvintele implicate.

Nou!!: Limba croată și Acord (gramatică) · Vezi mai mult »

Adjectiv

În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.

Nou!!: Limba croată și Adjectiv · Vezi mai mult »

Adjectiv pronominal

În gramatica tradițională, prin termenul adjectiv pronominal se înțelege un determinant căruia îi corespunde de regulă un pronume.

Nou!!: Limba croată și Adjectiv pronominal · Vezi mai mult »

Adverb

În gramatică, adverbul este definit în mod tradițional ca o parte de vorbire care are funcția sintactică de complement circumstanțial în general facultativ, cel mai adesea al unui verb, mai rar al unui adjectiv sau al unui alt adverbBidu-Vrănceanu 1997, p. 27–28.

Nou!!: Limba croată și Adverb · Vezi mai mult »

Afix

În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.

Nou!!: Limba croată și Afix · Vezi mai mult »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Nou!!: Limba croată și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »

Alfabetul chirilic

Fără descriere.

Nou!!: Limba croată și Alfabetul chirilic · Vezi mai mult »

Alfabetul glagolitic

Alfabetul glagolitic, cunoscut și ca glagoliță (scris cu alfabetul glagolitic: Ⰳⰾⰰⰳⱁⰾⰻⱌⰰ Glagolitsa) este cel mai vechi alfabet cunoscut folosit pentru a reprezenta limbi slave în scris.

Nou!!: Limba croată și Alfabetul glagolitic · Vezi mai mult »

Alfabetul latin

right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.

Nou!!: Limba croată și Alfabetul latin · Vezi mai mult »

America de Nord

Harta politică a Americii de Nord America de Nord este un continent din emisfera nordică, situat aproape în exclusivitate în emisfera vestică, mărginit la est de Oceanul Atlantic, la vest de Oceanul Pacific, la nord de Oceanul Arctic și la sud de Marea Caraibelor și de America de Sud. America de Nord are o suprafață de 24.709.000 km², care reprezintă aproximativ 4,8% din suprafața Terrei, sau 16,5% din uscat. Populația continentului a fost estimată în iulie 2008 la aproape 529 de milioane de oameni. Este al treilea continent ca suprafață, după Asia și Africa și al patrulea ca populație după Asia, Africa și Europa. Dacă se consideră continentul american ca un întreg, cuprinzând atât America de Nord și Centrală (în emisfera nordică a planetei noastre), cât și America de Sud (care este situată în emisfera sudică a Terrei), atunci America are o suprafață totală de peste 42.000.000 km2, care este foarte apropiată de cea a Asiei. Ambele Americi sunt situate în emisfera vestică a planetei noastre.

Nou!!: Limba croată și America de Nord · Vezi mai mult »

America de Sud

Harta fizică a Americii de Sud America de Sud este un continent traversat de ecuator, cu majoritatea suprafeței în emisfera sudică.

Nou!!: Limba croată și America de Sud · Vezi mai mult »

Ancona

Ancona este un oraș-port și comună din provincia Ancona, regiunea Marche, Italia, la Marea Adriatică.

Nou!!: Limba croată și Ancona · Vezi mai mult »

Anii 1960

Anii 1960 au fost un deceniu care a început la 1 ianuarie 1960 și s-a încheiat la 31 decembrie 1969.

Nou!!: Limba croată și Anii 1960 · Vezi mai mult »

Anii 1970

Anii 1970 au fost un deceniu care a început la 1 ianuarie 1970 și s-a încheiat la 31 decembrie 1979.

Nou!!: Limba croată și Anii 1970 · Vezi mai mult »

Animat și inanimat (lingvistică)

În lingvistică, calificările „animat și inanimat” sau „însuflețit și neînsuflețit” se bazează în primul rând pe distincția naturală dintre, pe de o parte, ființe, adică entități ce se caracterizează prin viață din punct de vedere biologic, pe de altă parte entități care nu au această caracteristică.

Nou!!: Limba croată și Animat și inanimat (lingvistică) · Vezi mai mult »

Aorist

În morfologia verbului, aoristul este o formă temporală prezentă în unele limbi.

Nou!!: Limba croată și Aorist · Vezi mai mult »

Argentina

Argentina pe Glob Argentina, oficial Republica Argentina (în) este o republică federală din America de Sud.

Nou!!: Limba croată și Argentina · Vezi mai mult »

Articol (gramatică)

fără articole În gramatica tradițională, articolul este o „parte de vorbire flexibilă cu rol de instrument gramatical, care însoțește în unele limbi substantivul și arată în ce măsură obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor”Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba croată și Articol (gramatică) · Vezi mai mult »

Articol hotărât

În gramatică, articolul hotărât (sau definit) este un articol care însoțește un substantiv, adjectiv sau mai rar alte părți de vorbire și a cărui funcție este de a arăta că acel cuvânt denumește un obiect, concept etc.

Nou!!: Limba croată și Articol hotărât · Vezi mai mult »

Asimilație (lingvistică)

În fonetică, asimilația sau asimilarea este o schimbare fonetică foarte răspândită, prin care un sunet preia unele caracteristici articulatorii sau totalitatea acestora de la un sunet diferit, aflat în vecinătatea primului sau în apropierea acestuiaBidu-Vrănceanu 1997, pp. 71–72.

Nou!!: Limba croată și Asimilație (lingvistică) · Vezi mai mult »

Aspect și mod de acțiune

În lingvistică, aspectul și modul de acțiune, pentru cel din urmă termen fiind folosit și termenul german Aktionsart, indeferent de limba lucrării de specialitate, sunt categorii gramaticale ale verbului despre care nu există unitate de vederi în gramaticile diferitelor limbi și uneori nici printre lingviștii care se ocupă de aceeași limbă.

Nou!!: Limba croată și Aspect și mod de acțiune · Vezi mai mult »

Atribut

În gramatică, atributul este o parte secundară de propoziție care determină un substantiv sau altă parte de vorbire cu valoare de substantiv (pronume, numeral), individualizând cuvântul determinat prin calificare, identificare, clasificare sau descriere.

Nou!!: Limba croată și Atribut · Vezi mai mult »

Atribut pronominal

Atributul pronominal este o funcție sintactică a pronumelui, care se realizează prin acordul cu un substantiv.

Nou!!: Limba croată și Atribut pronominal · Vezi mai mult »

Atribut substantival

Atributul substantival este un atribut exprimat printr-un substantiv.

Nou!!: Limba croată și Atribut substantival · Vezi mai mult »

Australia

Australia, oficial Uniunea Australiei, este o țară ce ocupă în întregime continentul cu același nume, insula Tasmania și alte insule mai mici.

Nou!!: Limba croată și Australia · Vezi mai mult »

Austria

Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.

Nou!!: Limba croată și Austria · Vezi mai mult »

Šibenik

Šibenik este un oraș în cantonul Šibenik-Knin, Croația, având o populație de de locuitori (2011).

Nou!!: Limba croată și Šibenik · Vezi mai mult »

Baroc

Barocul e un stil în arhitectură, muzică, dans, pictură, sculptură și alte arte care au înflorit în Europa de la începutul secolului al XVII-lea până în anii 1740, „stingându-se” în deceniul următor.

Nou!!: Limba croată și Baroc · Vezi mai mult »

Belgia

Regatul Belgiei (în, în, în), cunoscut colocvial ca Belgia este o țară în Europa de Vest.

Nou!!: Limba croată și Belgia · Vezi mai mult »

Belgrad

Belgrad (în) este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei.

Nou!!: Limba croată și Belgrad · Vezi mai mult »

Biblia

Biblia - prima ediție tipărită (Gutenberg, 1455) Biblia din anul 1866 Biblia (din limba greacă βιβλίον, plural βιβλία - cărți) se referă la Scripturile sacre din iudaism și creștinism.

Nou!!: Limba croată și Biblia · Vezi mai mult »

Biserica Catolică

Biserica Catolică (din, în traducere „universal”, derivat din κατ'όλον, „care formează un întreg”) este totalitatea credincioșilor uniți prin crezul apostolic și sfintele taine sub autoritatea papei și a episcopilor aflați în comuniune cu el.

Nou!!: Limba croată și Biserica Catolică · Vezi mai mult »

Biserica Latină

Biserica Latină sau Biserica Romei (în sau Ecclesia Latina) este partea Bisericii Catolice care folosește ritul latin.

Nou!!: Limba croată și Biserica Latină · Vezi mai mult »

Bolivia

Bolivia (în, în), oficial denumită Statul Plurinațional al Boliviei (în), este o țară din America de Sud, mărginită cu Brazilia în nord și est, Paraguay și Argentina la sud, Chile în sud-vest și Peru la vest.

Nou!!: Limba croată și Bolivia · Vezi mai mult »

Bosnia și Herțegovina

Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина,, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori.

Nou!!: Limba croată și Bosnia și Herțegovina · Vezi mai mult »

Bosniaci

Bosniacii (în) sunt un grup etnic din ramura slavilor de sud, care locuiesc în principal în Bosnia și Herțegovina, cu o populație autohtonă redusă în Sandžak, Kosovo, Croația și Macedonia de Nord.

Nou!!: Limba croată și Bosniaci · Vezi mai mult »

Brazilia

Brazilia (Brasil), oficial Republica Federativă a Braziliei, este o republică federativă formată din 27 de unități federative — Districtul Federal și 26 de state.

Nou!!: Limba croată și Brazilia · Vezi mai mult »

Buda

Reprezentarea oraşului Buda în cronica lui Hartmann Schedel Buda (în) a fost un oraș de sine stătător situat pe malul vestic al Dunării, în Regatul Ungariei.

Nou!!: Limba croată și Buda · Vezi mai mult »

Bulgari

Spațiul etnic bulgar și zonele adiacente în 1912. La vremea respectivă macedonenii slavi se considerau ca fiind bulgari. Popoare migratoare pe teritoriul României și al Republicii Moldova Bulgarii sunt un popor sud slav care trăiește preponderent în Bulgaria, dar și în Macedonia de Nord (existența unei etnii macedonene slave este negată de către unii oameni de știință, mai ales bulgari, care consideră că aceștia ar fi de fapt tot bulgari), Ucraina (în sud), Republica Moldova (în sud), Serbia (în nord și în est), Grecia (în est), Turcia (în partea europeană) și în România.

Nou!!: Limba croată și Bulgari · Vezi mai mult »

Burgenland

Burgenland (în, Felsőőrvidék, în) este unul din cele nouă landuri federale ale Austriei, situat în estul țării, de-a lungul frontierei cu Ungaria.

Nou!!: Limba croată și Burgenland · Vezi mai mult »

Burghezie

Burghezia (din franceză Bourgeoisie) este un termen francez polisemantic care poate însemna.

Nou!!: Limba croată și Burghezie · Vezi mai mult »

Calc (lingvistică)

În practica traducerii, cuvântul „calc” se referă la traducerea literală (cuvânt cu cuvânt) al cărei rezultat nu este totdeauna corect conform normelor varietății standard a limbii țintă.

Nou!!: Limba croată și Calc (lingvistică) · Vezi mai mult »

Canada

Canada este un stat situat în extremitatea nordică a continentului America de Nord.

Nou!!: Limba croată și Canada · Vezi mai mult »

Cantonul Lika-Senj

Cantonul Lika-Senj este una dintre cele 21 unități administrativ-teritoriale de gradul I ale Croației.

Nou!!: Limba croată și Cantonul Lika-Senj · Vezi mai mult »

Carașova, Caraș-Severin

Carașova este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Caraș-Severin, Banat, România.

Nou!!: Limba croată și Carașova, Caraș-Severin · Vezi mai mult »

Caz (gramatică)

În unele limbi flexionare și în cele aglutinante, cazul este o categorie gramaticală caracteristică părților de vorbire nominale (substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul), unul din mijloacele morfologice prin care se exprimă funcțiile sintactice ale acestora în cadrul propozițieiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba croată și Caz (gramatică) · Vezi mai mult »

Cazul acuzativ

În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba croată și Cazul acuzativ · Vezi mai mult »

Cazul dativ

În morfologia unor limbi flexionare și aglutinante, dativul (cf. termenul latinesc dativus, traducere a termenului grecesc cu sensul „caz referitor la actul de a da”Bussmann 1998, p. 273.) este un caz gramatical (ex. I-am dat colegei tale cărțile de spaniolă).

Nou!!: Limba croată și Cazul dativ · Vezi mai mult »

Cazul genitiv

În gramatică, genitivul este un caz care exprimă, în sensul cel mai larg, faptul că un obiect (în sens larg) este în raport cu alt obiectČirgić 2010, p. 184 (gramatică muntenegreană).

Nou!!: Limba croată și Cazul genitiv · Vezi mai mult »

Cazul instrumental

În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, instrumentalul este un caz.

Nou!!: Limba croată și Cazul instrumental · Vezi mai mult »

Cazul locativ

Locativul este un caz al flexiunii nominale, adică al declinării în limba proto-indo-europeană, care arăta locul unde se săvârșește acțiunea verbului.

Nou!!: Limba croată și Cazul locativ · Vezi mai mult »

Cazul nominativ

În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, nominativul (cf. termenul latinesc nominativus, de la verbul nominare „a numi”) este un caz, cel în care stă în principal substantivul sau pronumele în funcția de subiect al propoziției gramaticale, și în care stau, prin acord, determinanții acestuiaBussmann 1998, p. 804.

Nou!!: Limba croată și Cazul nominativ · Vezi mai mult »

Cazul vocativ

În gramatica unor limbi flexionare, vocativul (din cuvântul latinesc vocativus, la rândul său din verbul vocare „a chema”) este cazul gramatical al adresării directe, caracterizat prin intonație specifică, marcată uneori în scris prin semnul exclamării, și prin pauze care izolează cuvântul sau grupul de cuvinte la acest caz, marcate în scris prin virgulă/virgule când este în cadrul unei propozițiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba croată și Cazul vocativ · Vezi mai mult »

Central Intelligence Agency

Agenția Centrală de Informații (în engleză Central Intelligence Agency, abreviat CIA care se pronunță si ai ei) este un serviciu secret extern al Statelor Unite ale Americii, înființat în anul 1947.

Nou!!: Limba croată și Central Intelligence Agency · Vezi mai mult »

Chile

Chile (pronunțat, oficial Republica Chile, în) este o țară din America de Sud, învecinată cu Peru la nord, Bolivia la nord-est și cu Argentina la est.

Nou!!: Limba croată și Chile · Vezi mai mult »

Cifră

Cifra este un simbol grafic folosit pentru scrierea numerelor; impropriu număr.

Nou!!: Limba croată și Cifră · Vezi mai mult »

Clitic

Cliticele sunt cuvinte care din punct de vedere sintactic sunt morfeme libere, dar care se pronunță împreună cu alte cuvinte.

Nou!!: Limba croată și Clitic · Vezi mai mult »

Complement

Termenul complement (din cuvântul latinesc complementum, cu sensul general „ceea ce se adaugă la ceva pentru a-l întregi”) folosit în sintaxă denumește o parte din părțile de propoziție subordonate altora.

Nou!!: Limba croată și Complement · Vezi mai mult »

Complement circumstanțial de loc

Complementul circumstanțial de loc este complementul circumstanțial care arată locul în care se petrece acțiunea.

Nou!!: Limba croată și Complement circumstanțial de loc · Vezi mai mult »

Complement circumstanțial instrumental

Complementul circumstanțial instrumental este o parte secundară de propoziție care face parte din categoria mai largă a complementelor și din cea mai restrânsă a complementelor circumstanțiale.

Nou!!: Limba croată și Complement circumstanțial instrumental · Vezi mai mult »

Complement circumstanțial sociativ

Complementul circumstanțial sociativ este o parte secundară de propoziție care face parte din categoria mai largă a complementelor și din cea mai restrânsă a complementelor circumstanțiale.

Nou!!: Limba croată și Complement circumstanțial sociativ · Vezi mai mult »

Complement direct

În gramatica tradițională, complementul direct este partea de propoziție care exprimă ființa sau lucrul asupra căruia se răsfrânge direct o acțiune exercitată de cele mai multe ori de un verb, sau lucrul rezultat dintr-o acțiuneConstantinescu-Dobridor 1998, articolul Dubois 2002, p. 332.

Nou!!: Limba croată și Complement direct · Vezi mai mult »

Complement indirect

În sintaxa tradițională a unor limbi, complementul indirect, numit și obiect indirect sau complement de obiect indirect, este o parte de propoziție secundară greu de definit, din cauza caracterului său eterogen din punctul de vedere al formei și al conținutuluiAvram 1997, p. 374–379.

Nou!!: Limba croată și Complement indirect · Vezi mai mult »

Compunere (lingvistică)

În lingvistică, termenul „compunere” denumește un procedeu intern de îmbogățire a lexicului, care constă în formarea de cuvinte noi din două sau mai multe cuvinte existente independent, dintr-un cuvânt și dintr-un element de cuvânt care nu există independent, sau din două asemenea elemente.

Nou!!: Limba croată și Compunere (lingvistică) · Vezi mai mult »

Comunism

Comunismul este un termen care se poate referi la mai multe noțiuni legate între ele, dar diferite și istoric, foarte contrastate, sau chiar, după comentatori precum istoricul Stephane Courtois, contradictorii.

Nou!!: Limba croată și Comunism · Vezi mai mult »

Condițional

Condiționalul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în general o acțiune, o întâmplare sau o stare ipotetică a cărei realizare în prezent sau în viitor depinde de realizarea altei acțiuni, întâmplări sau stări, ori o ipoteză nerealizată în trecutAvram 1997, pp. 207–208.

Nou!!: Limba croată și Condițional · Vezi mai mult »

Conjugare

viitor simplu În morfologie, conjugarea este, într-una din accepțiunile termenului, flexiunea verbului, adică modificarea formei sale în funcție de anumite categorii gramaticale specifice.

Nou!!: Limba croată și Conjugare · Vezi mai mult »

Conjuncție

În gramatică, conjuncția este un cuvânt sau un grup de cuvinte care leagă între ele două tipuri de entități: în cadrul propoziției – unități sintactice cu aceeași funcție și același rang sintactic, coordonate între ele, iar în cadrul frazei – propoziții cu aceeași funcție sau cu funcții diferite, în acest din urmă caz, una fiind subordonată celeilalteBidu-Vrănceanu 1997, pp. 127–128.

Nou!!: Limba croată și Conjuncție · Vezi mai mult »

Conjunctiv

În gramatică, conjunctivul, numit și subjonctiv, este un mod verbal personal și predicativ.

Nou!!: Limba croată și Conjunctiv · Vezi mai mult »

Consoană

O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.

Nou!!: Limba croată și Consoană · Vezi mai mult »

Consoană alveolară

În fonetică, se numesc consoane alveolare acele consoane pronunțate cu partea anterioară a limbii în zona alveolelor incisivilor superiori; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Nou!!: Limba croată și Consoană alveolară · Vezi mai mult »

Consoană alveolopalatală

În fonetică, se numesc consoane alveolopalatale (sau alveopalatale) acele consoane pronunțate cu partea anterioară a limbii în zona dinapoia alveolelor incisivilor superiori și cu corpul limbii ridicat spre palatul tare (vezi și Loc de articulare).

Nou!!: Limba croată și Consoană alveolopalatală · Vezi mai mult »

Consoană palatală

În fonetică, se numesc consoane palatale acele consoane pronunțate prin atingerea sau apropierea părții mijlocii a limbii de palatul tare; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Nou!!: Limba croată și Consoană palatală · Vezi mai mult »

Consoană postalveolară

În fonetică, se numesc consoane postalveolare (sau prepalatale) acele consoane pronunțate cu partea anterioară a limbii în zona dintre alveolele incisivilor superiori și palatul tare; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Nou!!: Limba croată și Consoană postalveolară · Vezi mai mult »

Consoană sonoră

Consoanele sonore sunt acele consoane la articularea cărora coardele vocale intră în vibrație prin închiderea parțială a glotei.

Nou!!: Limba croată și Consoană sonoră · Vezi mai mult »

Consoană surdă

Consoanele surde sunt consoanele care se emit fără participarea coardelor vocale.

Nou!!: Limba croată și Consoană surdă · Vezi mai mult »

Context (lingvistică)

Termenul context se referă la origine la textul scris.

Nou!!: Limba croată și Context (lingvistică) · Vezi mai mult »

Contrareforma

Contrareforma sau Reforma Catolică a fost o mișcare inițiată în anul 1545, de papa Paul al III-lea, care a avut sprijinul monarhilor catolici din Spania și Imperiul Habsburgic, împotriva răspândirii Reformei Protestante.

Nou!!: Limba croată și Contrareforma · Vezi mai mult »

Cratimă

Cratima („‑”) (din greaca modernă: κράτημα „acțiunea de a ține”) sau „liniuța de unire” este un semn ortografic utilizat pentru.

Nou!!: Limba croată și Cratimă · Vezi mai mult »

Croați

regelui Tomislav (pictură modernă de Oton Iveković) Croații (în) sunt grup etnic din ramura slavilor de sud majoritatea locuind în Croația, Bosnia și Herțegovina și țările vecine.

Nou!!: Limba croată și Croați · Vezi mai mult »

Croația

Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.

Nou!!: Limba croată și Croația · Vezi mai mult »

Dalmația

Harta Dalmației în Croația Dalmația (în croată Dalmacija, în italiană Dalmazia, in maghiară Dalmácia) este o regiune de pe coasta estică a Mării Adriatice, în Croația de astăzi și o mică parte în Muntenegru, de la insula Rab în nord-vest până la Golful Kotor în sud-est.

Nou!!: Limba croată și Dalmația · Vezi mai mult »

Declinare

În morfologie, declinarea este schimbarea formei părților de vorbire nominale (determinanți abstracți, substantiv, adjectiv, numeral și pronume) cu scopul de a exprima, în funcție de limbă, diferitele genuri, numere și cazuri.

Nou!!: Limba croată și Declinare · Vezi mai mult »

Derivare (lingvistică)

În lingvistică, derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor prin adăugarea, uneori suprimarea unui afix la/de la un cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din altaConstantinescu-Dobridor 1980, p. 149.

Nou!!: Limba croată și Derivare (lingvistică) · Vezi mai mult »

Desinență

În morfologie, desinența (de la cuvântul din latina medievală desinentia „ceea ce cade la sfârșit”) este un sufix prezent la sfârșitul unui cuvânt, după care nu mai pot fi adăugate alte sufixe.

Nou!!: Limba croată și Desinență · Vezi mai mult »

Dialect

În lingvistică, termenul dialect (Iarțeva 1990, articolul „dialect”.Crystal 2008, pp. 142–143.. Acest înțeles dat termenului este propriu mai ales lingvisticii americaneBidu-Vrănceanu 1997, p. 162.. În alte lingvistici, cum sunt cea românească, cea franceză, cea germană sau cea maghiară, în mod curent, prin dialect se înțelege o varietate regională a limbiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 307.Dubois 2002, pp. 143–144.Kálmán și Trón 2007, p. 34–35.. Pentru celelalte tipuri de varietăți, autorii care limitează termenul la sensul regional folosesc termenul „sociolect”, relativ recent introdus de sociolingvistică. Se mai întâlnește și sintagma „dialect istoric” sau „dialect temporal”, folosită pentru o limbă într-o anumită perioadă a istoriei sale, ex. „engleza elisabetană”, engleza britanică a secolului al XVII-lea” etc.. În acest articol dialectul se tratează ca varietate regională.

Nou!!: Limba croată și Dialect · Vezi mai mult »

Diasistemul slav de centru-sud

Diasistemul slav de centru-sud (în limba croată srednjojužnoslavenski dijasistem/dijasustav, centralnojužnoslavenski dijasistem/dijasustav sau centralni južnoslavenski dijasistem/dijasustav) este un termen propus de lingvistul croat Dalibor Brozović pentru a înlocui termenul „limba sârbocroată” sau „croatosârbă”, folosit de lingviști în epoca fostei Iugoslavii și de oficialitățile acestei țări pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni.

Nou!!: Limba croată și Diasistemul slav de centru-sud · Vezi mai mult »

Diateză (gramatică)

Diateza este o categorie gramaticală flexionară caracteristică verbului, care exprimă raportul sintactic dintre subiectul gramatical, procesul exprimat de verb, agentul procesului (care poate fi diferit de subiectul gramatical) și obiectul acestuia.

Nou!!: Limba croată și Diateză (gramatică) · Vezi mai mult »

Dubrovnik

Dubrovnik (în) este un oraș în cantonul Dubrovnik-Neretva, Croația, având o populație de locuitori (2011).

Nou!!: Limba croată și Dubrovnik · Vezi mai mult »

Ecuador

Republica Ecuador (în spaniolă, República del Ecuador, AFI) este o țară situată în partea de nord-vest a Americii de Sud, care se învecinează cu Columbia la nord, Peru la est și sud, respectiv cu Oceanul Pacific la vest.

Nou!!: Limba croată și Ecuador · Vezi mai mult »

Elveția

Elveția (în Numele în germana elvețiană este scris uneori și Schwyz ori Schwiiz. Schwyz este și numele în germana standard al unuia dintre cantoane.; în; în; în sau), denumită complet Confederația Elvețiană (în, de unde și abrevierea CH), este o republică federală formată din 26 de cantoane autonome.

Nou!!: Limba croată și Elveția · Vezi mai mult »

Emigrație

Emigrația este actul sau fenomenul părăsirii țării sau regiunii natale de către un individ sau grup de indivizi pentru a se stabili în alta.

Nou!!: Limba croată și Emigrație · Vezi mai mult »

Țările de Jos

Țările de Jos, informal Olanda, este o țară situată în Europa de Vest cu teritorii în Caraibe.

Nou!!: Limba croată și Țările de Jos · Vezi mai mult »

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

Nou!!: Limba croată și Europa · Vezi mai mult »

Europa Centrală

Europa Centrală așa cum este ea recunoscută în The World Factbook (2009), Encyclopædia Britannica și Brockhaus Enzyklopädie (1998) Europa Centrală constituie, prin poziție, nucleul geografic al Europei.

Nou!!: Limba croată și Europa Centrală · Vezi mai mult »

Europa de Vest

Europa de Vest Europa de Vest (sau Occidentală) se distinge de Europa de Est (sau Răsăriteană) mai degrabă prin istorie și cultură decât prin geografie.

Nou!!: Limba croată și Europa de Vest · Vezi mai mult »

Familie lexicală

În lexicologie, termenul familie lexicală sau familie de cuvinte desemnează un grup de cuvinte care constituie o sferă considerată mai mare sau mai mică în prinvința originii lor, în funcție de viziunea lingvistului care o stabilește.

Nou!!: Limba croată și Familie lexicală · Vezi mai mult »

Fonem

În fonologie, fonemul este cel mai mic segment sonor care distinge sensuri lexicale sau gramaticale în fluxul vorbirii, adică are funcție lingvistică.

Nou!!: Limba croată și Fonem · Vezi mai mult »

Fonetică

Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii ca cele mai mici segmente ale sale, din punct de vedere fizic, fiziologic, neurofiziologic și neuropsihologic, adică al producerii, transmiterii, audiției și evoluției lor în procesul comunicării umane prin limbă, folosind metode specifice pentru descrierea, clasificarea și transcrierea lorBidu-Vrănceanu 1997, p. 205–206.

Nou!!: Limba croată și Fonetică · Vezi mai mult »

Fonologie

În lingvistică, termenul fonologie denumește, conform definiției Școlii lingvistice de la Praga, un grup de lingviști structuraliști care l-a impus, acea ramură care studiază fenomenele sonore din punctul de vedere al funcției acestora de a distinge sensuri într-o limbă dată, relațiile dintre aceste elemente distinctive și regulile după care pot fi combinate în cuvinte și propozițiiVachek 2003, 128.

Nou!!: Limba croată și Fonologie · Vezi mai mult »

Formare de cuvinte

În lingvistică, sintagma „formare de cuvinte” denumește principalul mijloc intern de îmbogățire a lexicului limbii, un ansamblu de procedee de creare a unor unități lexicale noi, pe baza unui material lingvistic preexistent în aceastaBidu-Vrănceanu 1997, p. 207–208.

Nou!!: Limba croată și Formare de cuvinte · Vezi mai mult »

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Nou!!: Limba croată și Franța · Vezi mai mult »

Frază

În lingvistica română, în domeniul sintaxei, termenul frază denumește o entitate sintactică ce unește cel puțin două propoziții independente și stabilește între ele un raport de coordonare sau de subordonareBidu-Vrănceanu 1997, p..209.

Nou!!: Limba croată și Frază · Vezi mai mult »

Gen gramatical

În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.

Nou!!: Limba croată și Gen gramatical · Vezi mai mult »

Germania

Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.

Nou!!: Limba croată și Germania · Vezi mai mult »

Gerunziu

În structura morfologică a unor limbi, gerunziul este o formă verbală nepersonală inclusă de tradiția unor gramatici, cum este cea română sau cea franceză, printre moduriBidu-Vrănceanu et al., p. 220.

Nou!!: Limba croată și Gerunziu · Vezi mai mult »

Grad de comparație

În gramatică, gradul de comparație este o categorie gramaticală specifică adjectivului și adverbului.

Nou!!: Limba croată și Grad de comparație · Vezi mai mult »

Grai

În dialectologie, termenul „grai” denumește în limba română un tip de varietate teritorială a unei limbi.

Nou!!: Limba croată și Grai · Vezi mai mult »

Graiul maramureșean

Graiul maramureșean este o ramură principală a adunării de graiuri din Ardeal folosit în regiunea istorică Maramureș, care a influențat și graiurile din regiunile învecinate.

Nou!!: Limba croată și Graiul maramureșean · Vezi mai mult »

Gramatică

Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.

Nou!!: Limba croată și Gramatică · Vezi mai mult »

Imperativ

În gramatica unor limbi, imperativul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în sensul cel mai general posibilitatea unei acțiuni ca voită de către vorbitor.

Nou!!: Limba croată și Imperativ · Vezi mai mult »

Imperfect

În gramatică, imperfectul este o formă verbală temporală de trecut existentă în unele limbi.

Nou!!: Limba croată și Imperfect · Vezi mai mult »

Imperiul Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.

Nou!!: Limba croată și Imperiul Otoman · Vezi mai mult »

Indicativ

În gramatică, indicativul este un mod personal al verbului, care are drept valoare semantică specifică exprimarea unor acțiuni, întâmplări, stări etc.

Nou!!: Limba croată și Indicativ · Vezi mai mult »

Infinitiv

În numeroase limbi, modul infinitiv este o formă a verbelor prin care se denumește acțiunea exprimată de acestea într-o manieră generală, în general fără a preciza timpul, numărul sau persoana.

Nou!!: Limba croată și Infinitiv · Vezi mai mult »

Interogație

Interogația sau întrebarea este o cerere specifică de informație formulabilă lingvistic.

Nou!!: Limba croată și Interogație · Vezi mai mult »

Intonație

În prozodie, termenul intonație are mai multe accepțiuni.

Nou!!: Limba croată și Intonație · Vezi mai mult »

Istria

Istria poate fi.

Nou!!: Limba croată și Istria · Vezi mai mult »

Italia

Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.

Nou!!: Limba croată și Italia · Vezi mai mult »

Italieni

Italienii reprezintă un grup etnic din sudul Europei răspândit mai ales în Italia, Elveția și în unele zone din Franța, Croația și Slovenia.

Nou!!: Limba croată și Italieni · Vezi mai mult »

Iugoslavia

Localizarea generală a entităților politice cunoscute sub numele de Iugoslavia. Granițele exacte s-au schimbat pe parcursul anilor. Iugoslavia (bosniacă, croată, macedoneană, muntenegreană, sârbă, sârbo-croată sau croato-sârbă, slovenă: Jugoslavija; chirilice: Југославија; literalmente în română: "Slavia de Sud" sau "Țara slavilor de sud") este un termen care descrie trei entități politice care au existat succesiv, în peninsula Balcanică, din Europa, în cea mai mare parte a secolului XX.

Nou!!: Limba croată și Iugoslavia · Vezi mai mult »

Județul Caraș-Severin

Caraș-Severin este un județ în regiunea Banat din România, ce are ca reședință orașul industrial Reșița.

Nou!!: Limba croată și Județul Caraș-Severin · Vezi mai mult »

Köln

Köln (cunoscut în limba română și drept Colonia; în dialectul local: Kölle) este un oraș în landul Renania de Nord-Westfalia (Nordrhein-Westfalen) din Germania, pe locul patru ca mărime după Berlin, Hamburg și München.

Nou!!: Limba croată și Köln · Vezi mai mult »

Krk

Krk (în italiană: Veglia) este un oraș în cantonul Primorje-Gorski kotar, Croația, având o populație de de locuitori (2011).

Nou!!: Limba croată și Krk · Vezi mai mult »

Limba cehă

Limba cehă (čeština) este o limbă din grupul limbilor slave de vest.

Nou!!: Limba croată și Limba cehă · Vezi mai mult »

Limba dalmată

Limba dalmată este o limbă romanică dispărută.

Nou!!: Limba croată și Limba dalmată · Vezi mai mult »

Limba franceză

Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.

Nou!!: Limba croată și Limba franceză · Vezi mai mult »

Limba germană

Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.

Nou!!: Limba croată și Limba germană · Vezi mai mult »

Limba greacă

Greaca (Ελληνικά, citit simplificat /elini'ka/) este o limbă indo-europeană, vorbită în Grecia începând cel puțin cu secolul XVII î.Hr..

Nou!!: Limba croată și Limba greacă · Vezi mai mult »

Limba italiană

Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia.

Nou!!: Limba croată și Limba italiană · Vezi mai mult »

Limba latină

Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.

Nou!!: Limba croată și Limba latină · Vezi mai mult »

Limba macedoneană

Limba macedoneană (македонски) este o limbă indo-europeană, membră a grupului sudic al limbilor slave, înrudită îndeaproape cu limba bulgară.

Nou!!: Limba croată și Limba macedoneană · Vezi mai mult »

Limba maghiară

Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.

Nou!!: Limba croată și Limba maghiară · Vezi mai mult »

Limba maternă

Naxcivan, Azerbaijan Limba maternă este prima limbă învățată de o persoană de obicei în copilărie, în familie.

Nou!!: Limba croată și Limba maternă · Vezi mai mult »

Limba poloneză

Limba poloneză (sau polonă; polszczyzna, język polski) este o limbă slavă de vest, vorbită de aproximativ 42,5 milioane de persoane în întreaga lume, în principal în Polonia.

Nou!!: Limba croată și Limba poloneză · Vezi mai mult »

Limba protoslavă

Limba protoslavă sau slava comună este limba din care s-au desprins toate celelalte limbi slave ulterioare.

Nou!!: Limba croată și Limba protoslavă · Vezi mai mult »

Limba română

Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.

Nou!!: Limba croată și Limba română · Vezi mai mult »

Limba rusă

Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.

Nou!!: Limba croată și Limba rusă · Vezi mai mult »

Limba sârbă

limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.

Nou!!: Limba croată și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Limba sârbocroată

Limba sârbocroată este un termen de specialitate creat de lingviști sârbi și croați pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni.

Nou!!: Limba croată și Limba sârbocroată · Vezi mai mult »

Limba slavă veche

Limba slavă veche (sau paleoslavă; nume abreviat des în limba română: LSV; în slava veche: словѣ́ньскъ ѩꙁꙑ́къ, slověnĭskŭ językŭ) s-a dezvoltat începând cu secolul al VII-lea (în urma separării ramurii de sud a slavei comune).

Nou!!: Limba croată și Limba slavă veche · Vezi mai mult »

Limba slavonă

Limba slavonă sau slavona bisericească (în, în, în, în, în, în, în) este o limbă apărută în secolul al XII-lea la sud de Dunăre.

Nou!!: Limba croată și Limba slavonă · Vezi mai mult »

Limba slovenă

Limba slovenă (slovenščina sau slovenski jezik) este o limba indo-europeană din ramura limbilor slave sudice.

Nou!!: Limba croată și Limba slovenă · Vezi mai mult »

Limba turcă

Limba turcă este cea mai vorbită limbă turcică, cu 10–15 milioane de vorbitori nativi în sud-estul Europei (majoritatea în Tracia Răsăriteană) și 60–65 de milioane de vorbitori nativi în Asia de Vest (majoritatea în Anatolia).

Nou!!: Limba croată și Limba turcă · Vezi mai mult »

Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș

Noțiunile limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș (din limba germană, de la: Abstandsprache, Ausbausprache, Dachsprache) sunt folosite în sociolingvistică pentru analizarea și clasificarea idiomurilor ca limbi autonome, pe de o parte, și dialecte, pe de altă parte.

Nou!!: Limba croată și Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș · Vezi mai mult »

Limbă flexionară

În domeniul morfologic al tipologiei lingvistice, termenul „limbă flexionară”, creat în 1836 de lingvistul german Wilhelm von Humboldt, desemnează o limbă în care cuvintele sunt dificil de segmentat în morfemele pe care le conținKálmán și Trón 2007, p. 84.

Nou!!: Limba croată și Limbă flexionară · Vezi mai mult »

Limbă liturgică

Limba liturgică e o limbă folosită în cult.

Nou!!: Limba croată și Limbă liturgică · Vezi mai mult »

Limbă regională sau minoritară

O limbă regională sau minoritară este un idiom diferit de limba oficială a unui stat, și care este folosit în mod tradițional de cetățenii care constituie un grup numeric inferior restului populației.

Nou!!: Limba croată și Limbă regională sau minoritară · Vezi mai mult »

Limbă standard

În sociolingvistică, limba standard este o varietate a unei limbi elaborată prin activități conștiente de normare, cu scopul de a servi drept mijloc de comunicare comun utilizatorilor acelei limbi, care folosesc eventual și alte varietăți ale acesteiaDubois 2002, pp. 440–441.

Nou!!: Limba croată și Limbă standard · Vezi mai mult »

Limbi balto-slave

Limbile balto-slave sunt o ramură a familiei de limbi indo-europene, cuprinzând limbile baltice și limbile slave.

Nou!!: Limba croată și Limbi balto-slave · Vezi mai mult »

Limbi indo-europene

Limbi care nu sunt indo-europene. Distribuția limbilor indo-europene (IE) pe glob. Țările colorate în ''portocaliu'' ■ au o populație majoritară vorbitoare a unei limbi IE, iar țările colorate în ''galben'' ■ au doar minorități a căror limbă IE are statut oficial. În restul de țări, deși există populații semnificative de vorbitori ai unei limbi IE, aceasta nu are statut oficial. Limbile indo-europene Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone.

Nou!!: Limba croată și Limbi indo-europene · Vezi mai mult »

Limbi slave

Limbile slave (sau slavice) formează o familie de limbi înrudite, vorbite de popoarele slave (ruși, ucraineni, bieloruși, polonezi, bulgari, cehi, croați, slovaci, sârbi etc.), care trăiesc în special în Europa Centrală și de Est, în Balcani și în partea de nord a Asiei.

Nou!!: Limba croată și Limbi slave · Vezi mai mult »

Limbi slave de sud

Limbile slave de sud reprezintă una dintre cele trei ramuri de limbi slave.

Nou!!: Limba croată și Limbi slave de sud · Vezi mai mult »

Lista Swadesh a limbilor croată și sârbă

Lista Swadesh de 207 cuvinte în limbile română, croată și sârbă.

Nou!!: Limba croată și Lista Swadesh a limbilor croată și sârbă · Vezi mai mult »

Locuțiune

Locuțiunea este, în gramatică și în lexicologie, un grup de cuvinte cu înțeles unitar care se comportă, din punct de vedere gramatical, ca o singură parte de vorbire.

Nou!!: Limba croată și Locuțiune · Vezi mai mult »

Locuțiune adverbială

Locuțiunea adverbială reprezintă un grup de cuvinte cu înțeles unitar care, din punct de vedere gramatical, au valoarea unui adverb.

Nou!!: Limba croată și Locuțiune adverbială · Vezi mai mult »

Loreto (dezambiguizare)

Loreto se poate referi la.

Nou!!: Limba croată și Loreto (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Lupac, Caraș-Severin

Lupac este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Caraș-Severin, Banat, România.

Nou!!: Limba croată și Lupac, Caraș-Severin · Vezi mai mult »

Macedonia de Nord

Macedonia de Nord (în), oficial Republica Macedonia de Nord (în;; denumită până în 2019 Macedonia sau Republica Macedonia), este o țară din peninsula Balcanică în Europa de Sud-Est.

Nou!!: Limba croată și Macedonia de Nord · Vezi mai mult »

Mai mult ca perfect

În gramatică, mai mult ca perfectul este o formă verbală temporală de trecut existentă în unele limbi.

Nou!!: Limba croată și Mai mult ca perfect · Vezi mai mult »

Marea Adriatică

Marea Adriatică (latină Mare Adriaticum; italiană Mare Adriatico; croată, bosniacă și sârbocroată Jadransko more sau scurt Jadran; slovenă Jadransko morje; albaneză Deti Adriatik sau scurt Adriatiku), este un braț al Mării Mediterane, separând Peninsula Italică de Peninsula Balcanică.

Nou!!: Limba croată și Marea Adriatică · Vezi mai mult »

Marea Britanie

Marea Britanie (în,,, cornică Breten Veur, Scots Graet Breetain) este o insulă din vestul Europei.

Nou!!: Limba croată și Marea Britanie · Vezi mai mult »

München

München este capitala landului federal Bavaria (Bayern) din Germania și al treilea oraș ca mărime din Germania, după Berlin și Hamburg, cu o populație de 1.526.056 locuitori (31 decembrie 2017).

Nou!!: Limba croată și München · Vezi mai mult »

Minoritate

În sociologie și în teoria votului, o minoritate este un subgrup care formează mai puțin de o jumate din populație și, ca regulă, este depășită numeric de cel puțin un alt subgrup, nu neapărat din majoritate.

Nou!!: Limba croată și Minoritate · Vezi mai mult »

Mod (gramatică)

În unele limbi, cum sunt cele flexionare și cele aglutinante, modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care este un mijloc gramaticalizat de exprimare a modalității, adică a atitudinii subiective a vorbitorului față de conținutul faptic al propriei sale propoziții, implicând aprecierea acțiunii, întâmplării, stării, existenței exprimate de verb ca reală, sigură, posibilă, realizabilă, dorită, incertă, ireală etc.

Nou!!: Limba croată și Mod (gramatică) · Vezi mai mult »

Modalizator

În lingvistică, un modalizator este un „mijloc care permite vorbitorului să-și manifeste felul în care privește propriul său enunț”.

Nou!!: Limba croată și Modalizator · Vezi mai mult »

Molise

Molise este o regiune din Italia, o fostă parte a regiunii "Abruzzi e Molise" (împreună cu Abruzzo) și acum o entitate separată.

Nou!!: Limba croată și Molise · Vezi mai mult »

Monarhia Habsburgică

Monarhia Habsburgică este un apelativ neoficial printre istorici pentru țările și provinciile care au fost conduse de ramura austriacă junioară a Casei de Habsburg până în 1780, iar apoi de ramura succesoare a Casei de Habsburg-Lorena (descendenții rezultați din căsătoria Mariei Terezia cu Francisc Ștefan de Lorena) până în 1918.

Nou!!: Limba croată și Monarhia Habsburgică · Vezi mai mult »

Morfologie (lingvistică)

În lingvistică, termenul „morfologie” (cf. cuvintele grecești morphé „formă” + lógos „studiu”) denumește în mod tradițional acea ramură a gramaticii care studiază forma cuvintelor, în opoziție cu sintaxa, care se ocupă cu funcțiile cuvintelor și ale unor entități mai mari decât acesteaBidu-Vrănceanu 1997, p. 309.

Nou!!: Limba croată și Morfologie (lingvistică) · Vezi mai mult »

Muntenegreni

Muntenegrenii sunt un popor din ramura slavilor de sud, originari din Muntenegru.

Nou!!: Limba croată și Muntenegreni · Vezi mai mult »

Muntenegru

Muntenegru (în sârbă/muntenegreană: Crna Gora / Црна Гора;, care înseamnă "Munte Negru") este un stat suveran din Europa de Sud-Est, pe coasta Mării Adriatice, și care se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la nord-vest, cu Serbia la nord-est, cu Kosovo la est și cu Albania la sud-est.

Nou!!: Limba croată și Muntenegru · Vezi mai mult »

Nazism

Nazismul sau Național-Socialismul (în germană: Nationalsozialismus) a fost ideologia și politica totalitară naționalistă, rasistă, antisemită și anticomunistă a Germaniei naziste, care au fost aplicate în timpul dictaturii lui Adolf Hitler în statul german între 1933 și 1945.

Nou!!: Limba croată și Nazism · Vezi mai mult »

Negație (gramatică)

În lingvistică, negația este o operație prin care se contrazice înțelesul total sau parțial al unei propozițiiCrystal 2008, p. 323.

Nou!!: Limba croată și Negație (gramatică) · Vezi mai mult »

Noua Zeelandă

Noua Zeelandă (Aotearoa în maori, New Zealand în engleză) este o țară insulară compusă din două insule mari și mai multe insule mici, situate în sud-vestul Oceanului Pacific.

Nou!!: Limba croată și Noua Zeelandă · Vezi mai mult »

Novi Sad

Novi Sad (în sârbă și ruteană: Нови Сад, în maghiară: Ujvidék, în slovacă: Nový Sad, în germană: Neusatz) este un oraș din Serbia.

Nou!!: Limba croată și Novi Sad · Vezi mai mult »

Număr

Termenul număr este o noțiune abstractă folosită pentru a exprima cantitatea.

Nou!!: Limba croată și Număr · Vezi mai mult »

Număr (gramatică)

În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.

Nou!!: Limba croată și Număr (gramatică) · Vezi mai mult »

Nume predicativ

În gramaticile tradiționale ale limbii române, termenul „nume predicativ” denumește una din părțile componente ale predicatului nominal, cealaltă fiind un verb copulativ.

Nou!!: Limba croată și Nume predicativ · Vezi mai mult »

Numeral

În gramatica tradițională, numeralul este o clasă de cuvinte omogenă din punct de vedere semantic, exprimând ideea de număr, dând indicații de cantitate, dar eterogenă în privința morfologiei și a funcțiilor sintactice ale acestor cuvinte, care se comportă, în diferite situații, fie ca adjective, fie ca substantive, fie ca pronume, fie ca adverbe, în funcție de specia de numeral despre care este vorba, dar și în cadrul unor anumite specii pot avea mai multe valori morfologice.

Nou!!: Limba croată și Numeral · Vezi mai mult »

Ogulin

Ogulin este un oraș în cantonul Karlovac, Croația, având o populație de locuitori (2011).

Nou!!: Limba croată și Ogulin · Vezi mai mult »

Ordinul Franciscan

Franciscan polonez Ordinul Franciscan (în, în trad. "Ordinul Fraților Mici") este principala ramură a ordinelor franciscane.

Nou!!: Limba croată și Ordinul Franciscan · Vezi mai mult »

Ordinul iezuit

Societatea lui Isus (Societas Iesu/Jesu (S.I. / S.J.) în latină) este un ordin călugăresc al Bisericii Catolice, ordin aflat în serviciul direct al papei.

Nou!!: Limba croată și Ordinul iezuit · Vezi mai mult »

Ortografie

În lingvistică, termenul ortografie (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 343.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, pp. 845–846.Dubois 2002, pp. 337–338.Kálmán și Trón 2007, p. 13.. Ortografia, ca și varietatea standard a limbii în general, este o creație conștientăNádasdy 2006, pp. 668–673., la început a diverși cărturari, apoi a unor lingviști, fiind un fapt nu numai lingvistic, ci și social și culturalBarić 1997, pp.65–66.. Ea răspunde cerinței firești a colectivității lingvistice de a avea repere comune standardizate în scrierea limbii, fixate în lucrări de specialitate (îndreptare, dicționare, manuale etc.). Se bazează pe realitatea limbii, dar și pe diverși factori extralingvistici: istorici, religioși, politici etc.. Ortografia tinde să creeze norme cât mai unitare, dar nu o poate face conform unui singur principiu, ci este nevoită să aplice mai multe, care sunt contradictorii. De aceea, normele ei nu corespund în întregime limbii vorbite în mod real, ci sunt convenționale. Totodată, limba fiind în continuă evoluție, ortografia rămâne mereu în urma ei. Aceasta se observă mai ales în limbile cu o tradiție a culturii scrise relativ veche, precum franceza, engleza, irlandeza, tibetana, germana, greaca etc. După unii lingviști, din cauza caracteristicilor sale, spre deosebire de lingvistică, ortografia nu poate fi considerată științifică, deoarece nu se ocupă cu ceea ce există, ca știința, ci cu ceea ce creatorii ei consideră că ar trebui să fie.

Nou!!: Limba croată și Ortografie · Vezi mai mult »

Palatalizare

Palatalizarea, cunoscută și sub denumirea alternativă de muiere, este un termen folosit atât în lingvistica sincronică cât și în cea diacronică, care denotă schimbarea pronunțării unei consoane prin apăsarea limbii de palatul dur al gurii.

Nou!!: Limba croată și Palatalizare · Vezi mai mult »

Paraguay

Paraguay, oficial Republica Paraguay (Spaniolă: República del Paraguay, pron. IPA, limba guarani: Paraguái Tavakuairetã), este o țară fără ieșire la mare în America de Sud.

Nou!!: Limba croată și Paraguay · Vezi mai mult »

Parte de propoziție

În gramatica tradițională sunt numite părți de propoziție cuvintele sau grupurile de cuvinte care, în cadrul unei propoziții, fie independentă sau făcând parte dintr-o frază, ocupă funcții sintactice și sunt legate între ele prin raporturi sintacticeConstantinescu-Dobridor 1989, articolul.

Nou!!: Limba croată și Parte de propoziție · Vezi mai mult »

Parte de vorbire

În gramatica tradițională, partea de vorbire este o clasă de cuvinte stabilită după sensul lor lexical general și după caracteristicile lor morfologice și sintacticeConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba croată și Parte de vorbire · Vezi mai mult »

Participiu

În gramatica tradițională, participiul este o formă derivată din rădăcina verbului, existentă în mai multe limbi, care are trăsături atât verbale, cât și adjectivale.

Nou!!: Limba croată și Participiu · Vezi mai mult »

Particulă (gramatică)

În lingvistică, particula este un element de limbă invariabil, tratat în mod diferit în gramaticile a diverse limbi, ba chiar și de diversele orientări lingvistice referitoare la aceeași limbă.

Nou!!: Limba croată și Particulă (gramatică) · Vezi mai mult »

Peninsula Balcanică

Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.

Nou!!: Limba croată și Peninsula Balcanică · Vezi mai mult »

Perfect compus

În gramatică, perfectul compus este o formă verbală temporală de trecut a indicativului, existentă în unele limbi, cu denumiri exact echivalente sau diferite, corespunzătoare acesteia.

Nou!!: Limba croată și Perfect compus · Vezi mai mult »

Perfect simplu

În gramatică, perfectul simplu este o formă verbală temporală sintetică (simplă) de trecut a modului indicativ, existentă în limbile romanice, fiind descendenta formei de perfect la diateza activă din limba latină.

Nou!!: Limba croată și Perfect simplu · Vezi mai mult »

Persoană (gramatică)

În lingvistică, persoana este o categorie gramaticală bazată pe referirea la participanții comunicării prin limbă și la enunțul produs.

Nou!!: Limba croată și Persoană (gramatică) · Vezi mai mult »

Peru

Peru, oficial Republica Peru, este o țară situată în vestul Americii de Sud.

Nou!!: Limba croată și Peru · Vezi mai mult »

Predicat

În gramatica tradițională, predicatul este una din cele două părți de propoziție principale, cealaltă fiind subiectul, altfel spus, este unul din constituenții propoziției minimale, celălalt fiind subiectulGrevisse și Goosse 2007, p. 259.

Nou!!: Limba croată și Predicat · Vezi mai mult »

Prepoziție

În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.

Nou!!: Limba croată și Prepoziție · Vezi mai mult »

Prezent (gramatică)

În gramatică, termenul „prezent” denumește în sens general o valoare temporală de bază, cea care exprimă caracterul actual al unei acțiuni, opunându-se altor două valori temporale fundamentale, trecutul și viitorul.

Nou!!: Limba croată și Prezent (gramatică) · Vezi mai mult »

Primul Război Mondial

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

Nou!!: Limba croată și Primul Război Mondial · Vezi mai mult »

Proces (lingvistică)

În lingvistică, noțiunea de proces ține de semantica verbului.

Nou!!: Limba croată și Proces (lingvistică) · Vezi mai mult »

Pronume

În gramatica tradițională, pronumele (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 389–390.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 957.Crystal 2008, pp. 391–392.Dubois 2002, pp. 382–383.Kugler și Laczkó 2000, p. 152.Bokor 2007, pp. 228–229.. În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și sintactic de substantive. Unora dintre ele le corespund adjective pronominale, apropiate din aceste puncte de vedere de adjectivele propriu-zise.

Nou!!: Limba croată și Pronume · Vezi mai mult »

Pronume demonstrativ

În morfologie, pronumele demonstrativ este un cuvânt gramatical, din clasa pronumelor, care se referă la entități despre care indică în general apropierea ori depărtarea lor față de vorbitor (în unele limbi și față de destinatarul comunicării), în spațiu sau în timp.

Nou!!: Limba croată și Pronume demonstrativ · Vezi mai mult »

Pronume interogativ

În gramatică, pronumele interogativ este un pronume care înlocuiește în întrebări parțiale (incompatibile cu răspunsul da sau nu) ceea ce vizează întrebarea și este așteptat în răspunsAvram 1997, pp.

Nou!!: Limba croată și Pronume interogativ · Vezi mai mult »

Pronume nehotărât

În gramatica tradițională, pronumele nehotărât sau nedefinit este o clasă de cuvinte eterogenăKalmbach 2017,.

Nou!!: Limba croată și Pronume nehotărât · Vezi mai mult »

Pronume personal

În gramatică, pronumele personal este un pronume care se referă la diferitele persoane gramaticale.

Nou!!: Limba croată și Pronume personal · Vezi mai mult »

Pronume posesiv

În gramatică, pronumele posesiv este un pronume care implică o dublă referință pronominală: la o entitate numită obiect posedat și la una numită posesorConstantinescu-Dobridor 1998, articolul, partea ~ posesiv.

Nou!!: Limba croată și Pronume posesiv · Vezi mai mult »

Pronume reflexiv

În gramatică, pronumele reflexiv este un pronume care se referă la agentul unei acțiuni, acesta fiind de obicei subiectul unui verb, iar pronumele – complementul acestuiaAvram 1997, pp. 167–168.

Nou!!: Limba croată și Pronume reflexiv · Vezi mai mult »

Pronume relativ

În gramatică, pronumele relativ este un pronume care cel mai adesea se referă la un substantiv, la alt pronume sau la o propoziție, reluându-le sau anticipându-le.

Nou!!: Limba croată și Pronume relativ · Vezi mai mult »

Propoziție circumstanțială condițională

În sintaxă, propoziția circumstanțială condițională se definește în general ca propoziția subordonată care îndeplinește funcția de complement circumstanțial condițional al predicatului propoziției principale, exprimând condiția (ipoteza) de a cărei îndeplinire sau neîndeplinire depinde realizarea sau nerealizarea procesului din propoziția principalăAvram 1997, p. 447-448.

Nou!!: Limba croată și Propoziție circumstanțială condițională · Vezi mai mult »

Propoziție circumstanțială de scop

Propoziția circumstanțială de scop sau finală constituie în frază o realizare propozițională a complementului circumstanțial de scop.

Nou!!: Limba croată și Propoziție circumstanțială de scop · Vezi mai mult »

Propoziție gramaticală

Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.

Nou!!: Limba croată și Propoziție gramaticală · Vezi mai mult »

Propoziție interogativă

În gramatică, propoziția interogativă este un tip de propoziție stabilit după scopul comunicării ca una care cere o informație, în contrast cu alte două tipuri de propoziție după acest criteriu, propoziția enunțiativă (asertivă sau declarativă), care dă o informație, și propoziția imperativă, care cere sau interzice să se facă cevaBidu-Vrănceanu 1997, pp. 256–257.

Nou!!: Limba croată și Propoziție interogativă · Vezi mai mult »

Propoziție subordonată

În sintaxa tradițională, propoziția subordonată, numită și dependentă, este o propoziție fără autonomie gramaticală, cu înțeles insuficient, care îndeplinește într-o frază o funcție analogă cu cea a unei părți de propoziție.

Nou!!: Limba croată și Propoziție subordonată · Vezi mai mult »

Propoziție subordonată circumstanțială consecutivă

Propoziția consecutivă este propoziția circumstanțială care arată consecința (urmarea, rezultatul) îndeplinirii acțiunii sau însușirii exprimată în propoziția regentă.

Nou!!: Limba croată și Propoziție subordonată circumstanțială consecutivă · Vezi mai mult »

Prozodie

În lingvistică, termenul prozodie (cf. prosodie Bussmann 1998, p. 962.) denumește, în limba franceză și în cele care au preluat sensul dat termenului în aceasta (de exemplu româna), ramura foneticii și a fonologiei ce studiază așa-numitele unități suprasegmentale sau prozodice ale limbii.

Nou!!: Limba croată și Prozodie · Vezi mai mult »

Rădăcină și radical (lingvistică)

În lingvistică, termenii „rădăcină” și „radical” sunt asociați.

Nou!!: Limba croată și Rădăcină și radical (lingvistică) · Vezi mai mult »

Recțiune

În gramatica tradițională, recțiunea este, în unele limbi, un proces prin care, într-un raport sintactic de subordonare, un cuvânt (numit regent) impune altui cuvânt, subordonat, un anumit mijloc de realizare a raportului.

Nou!!: Limba croată și Recțiune · Vezi mai mult »

Regatul Iugoslaviei

Regatul Iugoslaviei a fost regatul slavilor de sud din nord-vestul Balcanilor, care a existat începând cu sfârșitul Primului Război Mondial, până la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial.

Nou!!: Limba croată și Regatul Iugoslaviei · Vezi mai mult »

Registru de limbă

În sociolingvistică, termenul „registru de limbă” denumește un tip de varietate a limbii pentru care se întâlnesc tratări diferite și totodată alți termeni pentru a-l denumi, în funcție de școala lingvistică sau de lingvistBidu-Vrănceanu 1997, p. 407.

Nou!!: Limba croată și Registru de limbă · Vezi mai mult »

Reims

Reims, este un oraș în Franța, sub-prefectură a departamentului Marne, în provincia istorică Champagne și regiunea Grand Est.

Nou!!: Limba croată și Reims · Vezi mai mult »

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave.

Nou!!: Limba croată și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia · Vezi mai mult »

Rijeka

Rijeka (în) este un oraș în cantonul Primorje-Gorski kotar, Croația, cu o populație de de locuitori (2011).

Nou!!: Limba croată și Rijeka · Vezi mai mult »

Roma

Roma este capitala Italiei.

Nou!!: Limba croată și Roma · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Nou!!: Limba croată și România · Vezi mai mult »

Sârbi

Sârbii sunt un popor din ramura slavilor de sud care locuiesc în Europa Centrală și în Balcani (Europa de Sud-Est) între Munții Balcani și Munții Carpați în est și Marea Adriatică în vest.

Nou!!: Limba croată și Sârbi · Vezi mai mult »

Schimbare fonetică

În lingvistică, termenul schimbare fonetică este folosit într-un sens larg și în unul restrâns.

Nou!!: Limba croată și Schimbare fonetică · Vezi mai mult »

Secolul al IX-lea

Nordul Europei, în special teritoriul actual al Regatului Unit, este devastat de raidurile vikingilor.

Nou!!: Limba croată și Secolul al IX-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XI-lea

Secolul al XI-lea a cuprins perioada aniilor 1001-1100 în acord cu calendarul iulian.

Nou!!: Limba croată și Secolul al XI-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XII-lea

În istoria culturii europene, această perioadă este considerată ca făcând parte din Evul Mediu și este uneori numita perioada cisterciana.

Nou!!: Limba croată și Secolul al XII-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XIV-lea

Fără descriere.

Nou!!: Limba croată și Secolul al XIV-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XIX-lea

Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.

Nou!!: Limba croată și Secolul al XIX-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XV-lea

Este un secol între Epoca modernă și Renaștere.

Nou!!: Limba croată și Secolul al XV-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XVI-lea

Fără descriere.

Nou!!: Limba croată și Secolul al XVI-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XVII-lea

Fără descriere.

Nou!!: Limba croată și Secolul al XVII-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XX-lea

Conform calendarului gregorian, secolul al XX-lea a început la 1 ianuarie 1901 și s-a sfârșit la 31 decembrie 2000.

Nou!!: Limba croată și Secolul al XX-lea · Vezi mai mult »

Semantică

Semantica (din limba greacă: σημαντικός, semantikós.

Nou!!: Limba croată și Semantică · Vezi mai mult »

Semn diacritic

Un semn diacritic este un semn grafic adăugat la o literă pentru a indica o diferență în pronunție sau pentru a deosebi sensurile a două cuvinte altfel scrise identic.

Nou!!: Limba croată și Semn diacritic · Vezi mai mult »

Serbia

Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.

Nou!!: Limba croată și Serbia · Vezi mai mult »

Silabă

În fonetică, silaba (din cuvântul grecesc συλλαβή syllabḗ „ceea ce este ținut împreună, ansamblu”) este o unitate de pronunțare fundamentală a cuvântului sau a lanțului vorbirii constituită dintr-un sunet sau dintr-o serie de sunete, pe care vorbitorii o identifică în mod intuitiv, și care nu are o definiție lingvistică unitarăCrystal 2008, p. 467.

Nou!!: Limba croată și Silabă · Vezi mai mult »

Sinonim

În semantică, sinonime sunt, conform definiției celei mai generale, două sau mai multe entități lingvistice între care există o relație de similitudine de sensBidu-Vrănceanu 1997, p. 457-459.

Nou!!: Limba croată și Sinonim · Vezi mai mult »

Sintagmă

Sintagma este, în lingvistică, o îmbinare de cel puțin două cuvinte ce reprezintă cea mai mică unitate în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic.

Nou!!: Limba croată și Sintagmă · Vezi mai mult »

Slavi

Slavii sudici Slavii au fost un popor de origine indo-europeană, care a migrat dinspre răsăritul Europei (originar din zona cuprinsă între râul Nipru, Munții Carpați din Ucraina, râul Oder și Marea BalticăHoria C. Matei, O istorie a lumii antice, Ed. Albatros, p. 188.) și a ocupat, în mileniul I, întinse teritorii din estul (ajungând până în zona fluviilor Volga și Don), nordul (până la lacurile Ladoga și Onega), sudul (până în regiunea Peloponez) și centrul Europei (până în bazinul Elbei și estul Munților Alpi) și pentru câteva sute de ani teritorii din.

Nou!!: Limba croată și Slavi · Vezi mai mult »

Slavonia

Slavonia este o regiune istorică, situată în partea de sud a câmpiei Panoniei.

Nou!!: Limba croată și Slavonia · Vezi mai mult »

Sloveni

Slovenii (în slovenă Slovenci) sunt un popor, locuitorii nativi ai Sloveniei, parte a grupului slavilor de sud.

Nou!!: Limba croată și Sloveni · Vezi mai mult »

Slovenia

Slovenia (în), oficial Republica Slovenia (în abr.: RS), este un stat suveran situat în sudul Europei Centrale, la o răscruce de drumuri culturale și comerciale europene importante.

Nou!!: Limba croată și Slovenia · Vezi mai mult »

Sociolingvistică

Sociolingvistica este o ramură a lingvisticii care studiază influența societății asupra limbii.

Nou!!: Limba croată și Sociolingvistică · Vezi mai mult »

Split

Split (greacă: Aspálathos (Aσπάλαθος) ori Spálathos (Σπάλαθος); latina antică: Spalatum ori Aspalatum; italiană: Spalato) este un oraș în cantonul Split-Dalmația, Croația, având o populație de locuitori (2011).

Nou!!: Limba croată și Split · Vezi mai mult »

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).

Nou!!: Limba croată și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »

Statul Independent al Croației

Statul Independent al Croației (în, chirilic: Независна Држава Хрватска, NDH; în Unabhängiger Staat Kroatien; în) a fost un stat marionetă fascist în Europa.

Nou!!: Limba croată și Statul Independent al Croației · Vezi mai mult »

Subiect (gramatică)

În sintaxa tradițională, subiectul este acea „parte principală de propoziție despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului”Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba croată și Subiect (gramatică) · Vezi mai mult »

Substantiv

În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.

Nou!!: Limba croată și Substantiv · Vezi mai mult »

Suedia

Suedia, oficial Regatul Suediei (în), este o din Europa de Nord.

Nou!!: Limba croată și Suedia · Vezi mai mult »

Temă și remă

În lingvistică, termenii temă și remă se referă la împărțirea propoziției în două segmente, după unii autori considerate din punct de vedere logicÉ.

Nou!!: Limba croată și Temă și remă · Vezi mai mult »

Tipologie lingvistică

Tipologia lingvistică este o ramură a lingvisticii și un mod de clasificare a limbilor, care se ocupă cu încadrarea lor în grupuri caracterizate de anumite trăsături structurale comune prin care se deosebesc de alte grupuri de limbiBidu-Vrănceanu 1997, p. 513–514.

Nou!!: Limba croată și Tipologie lingvistică · Vezi mai mult »

Ton (lingvistică)

limbi cu sistem de tonuri simplu sau complex (220) În lingvistică, termenul „ton” este folosit cu mai multe sensuri.

Nou!!: Limba croată și Ton (lingvistică) · Vezi mai mult »

Topică

În lingvistică, termenul „topică” are două accepțiuni.

Nou!!: Limba croată și Topică · Vezi mai mult »

Trecut (gramatică)

În gramatică, termenul „trecut” denumește în sens general o valoare temporală de bază, prin care vorbitorul situează o acțiune, o întâmplare, o stare etc.

Nou!!: Limba croată și Trecut (gramatică) · Vezi mai mult »

Triest

Triest (în, latină Tergeste, slovenă și croată Trst, germană Triest) este un oraș în nord-estul Italiei, capitală a regiunii Friuli-Venezia Giulia și a provinciei Trieste.

Nou!!: Limba croată și Triest · Vezi mai mult »

Ungaria

Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.

Nou!!: Limba croată și Ungaria · Vezi mai mult »

Uniunea Europeană

Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de state membre situate în principal în Europa.

Nou!!: Limba croată și Uniunea Europeană · Vezi mai mult »

Uruguay

Uruguay (numele oficial în spaniolă: República Oriental del Uruguay;, Republica Orientală a Uruguayului) este o țară localizată în partea sud-estică a continentului sudamerican.

Nou!!: Limba croată și Uruguay · Vezi mai mult »

Varietate (lingvistică)

În lingvistică, o varietate este o ramificație a unei limbi, care constituie un sistem lingvistic specific și unitar, folosit de o categorie de vorbitori delimitată după anumite criterii extralingvistice.

Nou!!: Limba croată și Varietate (lingvistică) · Vezi mai mult »

Vatican

Vatican, oficial Statul Cetății Vaticanului, (în, în) este un mic stat suveran al cărui teritoriu constă dintr-o enclavă în orașul Roma, Italia.

Nou!!: Limba croată și Vatican · Vezi mai mult »

Venezuela

Venezuela (denumire oficială: República Bolivariana de Venezuela) este o țară situată în nordul Americii de Sud, cuprinzând terminațiile nordice ale Munților Anzi (care depășesc 5000 m), câmpia fluviului Orinoco și Podișul Guyanelor (care ajunge la 3000 m), dispuse în ordine de la nord-vest spre sud-est.

Nou!!: Limba croată și Venezuela · Vezi mai mult »

Verb

În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.

Nou!!: Limba croată și Verb · Vezi mai mult »

Verb auxiliar

În gramatică, un verb auxiliar (de la cuvântul latinesc auxilium „ajutor”) este un verb care la origine are sens lexical, dar în anumite contexte devine cuvânt gramatical, pierzându-și acest sens, și îndeplinește funcția de a exprima, în asociație cu un verb având sens lexical, categorii gramaticale ale acestuia, precum diateza, modul, timpul, numărul și persoana.

Nou!!: Limba croată și Verb auxiliar · Vezi mai mult »

Verb copulativ

În sintaxa propoziției, un verb copulativ este un verb care, fiind la un mod personal, leagă subiectul de un cuvânt de natură nominală (substantiv, pronume, adjectiv, numeral), sau folosit cu valoare nominală (verb la participiu, la infinitiv sau la supin, adverb), având funcția de nume predicativ.

Nou!!: Limba croată și Verb copulativ · Vezi mai mult »

Viena

Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.

Nou!!: Limba croată și Viena · Vezi mai mult »

Viitor (gramatică)

În gramatică, termenul „viitor” denumește în sens general o valoare temporală de bază, prin care vorbitorul situează o acțiune, o întâmplare, o stare etc.

Nou!!: Limba croată și Viitor (gramatică) · Vezi mai mult »

Vocală

Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.

Nou!!: Limba croată și Vocală · Vezi mai mult »

Voivodina

Provincia Autonomă Voivodina (în) este o provincie din Serbia.

Nou!!: Limba croată și Voivodina · Vezi mai mult »

Vuk Stefanović Karadžić

Vuk Stefanović Karadžić (în) a fost un filolog, lingvist, folclorist, scriitor, istoric și traducător sârb care a pus bazele limbii sârbe standard și a reformat scrierea și ortografia acesteia.

Nou!!: Limba croată și Vuk Stefanović Karadžić · Vezi mai mult »

Zadar

Zadar (greacă: Idassa (Ίδασσα), latina antică: Iader sau Iadera; latina medievală: Diadora; dalmată: Jadra (pronunțată Zadra) sau Jadera (pronunțată Zadera) este un oraș în cantonul Zadar, Croația, având o populație de de locuitori (2011).

Nou!!: Limba croată și Zadar · Vezi mai mult »

Zagreb

Zagreb (în, în) este capitala Croației.

Nou!!: Limba croată și Zagreb · Vezi mai mult »

1275

1275 (MCCLXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian.

Nou!!: Limba croată și 1275 · Vezi mai mult »

1288

----1288 (MCCLXXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian.

Nou!!: Limba croată și 1288 · Vezi mai mult »

1368

----1368 (MCCCLXVIII) a fost un an bisect al calendarului iulian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Limba croată și 1368 · Vezi mai mult »

1380

----1380 (MCCCLXXX) a fost un an bisect al calendarului iulian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Limba croată și 1380 · Vezi mai mult »

1395

----1395 (MCCCXCV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Limba croată și 1395 · Vezi mai mult »

1400

----1400 (MCD) a fost un an al calendarului iulian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Limba croată și 1400 · Vezi mai mult »

1404

1404 (MCDIV) a fost un an bisect al calendarului iulian, care a început într-o zi de joi.

Nou!!: Limba croată și 1404 · Vezi mai mult »

1483

1483 (MCDLXXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Limba croată și 1483 · Vezi mai mult »

1578

1578 (MDLXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Limba croată și 1578 · Vezi mai mult »

1595

1595 (MDXCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Limba croată și 1595 · Vezi mai mult »

1604

1604 (MDCIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Limba croată și 1604 · Vezi mai mult »

1622

1622 (MDCXXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Nou!!: Limba croată și 1622 · Vezi mai mult »

1636

1636 (MDCXXXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Limba croată și 1636 · Vezi mai mult »

1640

1640 (MDCXL) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Limba croată și 1640 · Vezi mai mult »

1649

1649 (MDCXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Limba croată și 1649 · Vezi mai mult »

1651

1651 (MDCLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Limba croată și 1651 · Vezi mai mult »

1812

1812 (MDCCCXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Limba croată și 1812 · Vezi mai mult »

1830

1830 (MDCCCXXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Limba croată și 1830 · Vezi mai mult »

1850

1850 (MDCCCL) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Limba croată și 1850 · Vezi mai mult »

1866

1866 (MDCCCLXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Limba croată și 1866 · Vezi mai mult »

1954

1954 (MCMLIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Limba croată și 1954 · Vezi mai mult »

1967

1967 (MCMLXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Limba croată și 1967 · Vezi mai mult »

1991

1991 (MCMXCI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Limba croată și 1991 · Vezi mai mult »

1994

1994 (MCMXCIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Limba croată și 1994 · Vezi mai mult »

2011

2011 (MMXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Limba croată și 2011 · Vezi mai mult »

2012

2012 (MMXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Limba croată și 2012 · Vezi mai mult »

2017

2017 (MMXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Limba croată și 2017 · Vezi mai mult »

2018

2018 (MMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Limba croată și 2018 · Vezi mai mult »

2022

2022 (MMXXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Limba croată și 2022 · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Croata, Croată, Hrvatski, Limba croata.

Uniunpedie este o hartă concept sau rețea semantică organizat ca o enciclopedie sau dicționar. Acesta oferă o scurtă definiție a fiecărui concept și a relațiilor sale.

Aceasta este o hartă mentală on-line gigant, care servește ca bază pentru diagrame conceptuale. Este libertatea de a folosi și pentru fiecare articol sau document poate fi descărcat. Este un instrument, resursă sau de referință pentru studiu, cercetare, educație, de învățare sau de predare, care pot fi utilizate de către profesori, educatori, elevi sau studenți; pentru lumea academică: pentru școală, primar, secundar, liceu, de mijloc, colegiu, grad tehnic, colegiu, universitate, licență, masterat sau de doctorat; pentru lucrări, rapoarte, proiecte, idei, documentare, studii, sinteze, sau a unei teze. Aici este definiția, explicația, descrierea sau semnificația fiecărei semnificative pe care aveți nevoie de informații, precum și o listă a conceptelor asociate lor, ca un glosar. Disponibil în română, Engleză, Spaniolă, Portugheză, Japonez, Chinez, Limba franceza, Germană, Italiană, Lustrui, Olandeză, Rusă, Arabic, Hindi, Suedez, Ucrainean, Maghiar, Catalan, Ceh, Evrei, daneză, finlandeză, indoneziană, norvegiană, turcă, vietnameză, coreeană, thai, greacă, bulgară, croat, slovacă, lituanian, filipineză, letonă, estonă și slovenă. Mai multe limbi în curând.

Toate informațiile au fost extrase din Wikipedia, și este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire şi distribuire în condiţii identice.

Uniunpedie nu este susținută de sau afiliată cu Fundația Wikimedia.

Google Play, Android și sigla Google Play sunt mărci comerciale deținute de Google Inc.

Politica de confidentialitate

De ieșirePrimite