acces mai rapid decât browser-ul!
138 relaţii: Accent, Adjectiv, Adolf Armbruster, Africa Nordică, Alexandru Duțu, Alfabetul etrusc, Alfabetul grec, Alfabetul latin, Anatolia, Anglia romană, Anglo-saxoni, Antichitatea, Antoine de Saint-Exupéry, Arhaism, Armata romană, Asterix, Biblia, Biblia vulgata, Biserica Latină, Bruxelles, Caz (gramatică), Cazul ablativ, Cazul acuzativ, Cazul dativ, Cazul genitiv, Cazul locativ, Cazul nominativ, Cazul vocativ, Colosseum, Conjugare, Consoană, Constelație, Dacoromână, Dante Alighieri, Declinare, Declinul și căderea Imperiului Roman de Apus, Drept roman, Dunărea, Erasmus din Rotterdam, Ethnologue, Europa de Vest, Evul Mediu, Evul Mediu Timpuriu, Florența, Francesco Petrarca, Franța, Gen gramatical, Germania, Guido d'Arezzo, Harry Potter, ..., Ieronim, Imperiul Roman, Italia Centrală, J. K. Rowling, Kalevala, Karl May, Latina medievală, Latina vulgară, Lazio, Limba aromână, Limba catalană, Limba dalmată, Limba engleză, Limba etruscă, Limba finlandeză, Limba franceză, Limba francoprovensală, Limba germană, Limba greacă veche, Limba istroromână, Limba italiană, Limba latină, Limba meglenoromână, Limba mozarabă, Limba occitană, Limba oscă, Limba portugheză, Limba retoromană, Limba română, Limba sardă, Limba spaniolă, Limba umbriană, Limbă (comunicare), Limbă flexionară, Limbă moartă, Limbă oficială, Limbi celtice, Limbi fino-ugrice, Limbi germanice, Limbi indo-europene, Limbi italice, Limbi romanice, Lingua franca, Listă de locuțiuni în limba latină, Literatura latină, Liturghie, Ludovic al XIV-lea al Franței, Marcus Tullius Cicero, Micul prinț, Neologism, Număr (gramatică), Nume latine ale orașelor europene, Papa Inocențiu al III-lea, Predică, Pronume, Proverbe latine, Quintilian, Rădăcină și radical (lingvistică), Renașterea, René Descartes, Republica Romană, Roma, Roma Antică, Secolul al III-lea î.Hr., Secolul al V-lea, Secolul al XI-lea, Secolul al XII-lea, Secolul al XIII-lea, Secolul al XIV-lea, Secolul al XIX-lea, Secolul al XVIII-lea, Secolul I î.Hr., Semn diacritic, Sfântul Imperiu Roman, Silabă, Sinod, Substantiv, Triburi germanice, Umanism, Uniunea Astronomică Internațională, Vatican, Vocală, Wikimanuale, Winnetou, 1331, 1406, 500, 800. Extinde indicele (88 Mai Mult) »
Accent
În domeniul limbii, termenul accent este folosit în mai multe accepțiuni.
Nou!!: Limba latină și Accent · Vezi mai mult »
Adjectiv
În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.
Nou!!: Limba latină și Adjectiv · Vezi mai mult »
Adolf Armbruster
Adolf Armbruster (n. 7 decembrie 1941, Tălmaciu – d. 8 martie 2001, Vălenii de Munte) a fost un istoric sas.
Nou!!: Limba latină și Adolf Armbruster · Vezi mai mult »
Africa Nordică
Africa Nordică geografică Africa de Nord sau Africa Nordică este regiunea cea mai de nord a continentului african, separată de Deșertul Sahara de către Africa Subsahariană.
Nou!!: Limba latină și Africa Nordică · Vezi mai mult »
Alexandru Duțu
Alexandru Duțu a fost un istoric român, cercetător al istoriei sud-estului european (îndeosebi secolele XVI-XIX), al istoriei ideilor și mentalităților, specialist în literatură comparată și teolog ortodox.
Nou!!: Limba latină și Alexandru Duțu · Vezi mai mult »
Alfabetul etrusc
Alfabetul etrusc sau scrierea italică veche este un termen care se referă la un sistem de alfabete dispărute deja, care fusese utilizate pe Peninsula Italică în vremurile antice pentru diferite limbi indo-europene (predominant cele italice) și cele non-indo-europene (ex. Limba etruscă).
Nou!!: Limba latină și Alfabetul etrusc · Vezi mai mult »
Alfabetul grec
Alfabetul grec este o culegere a celor 24 de litere folosite pentru a scrie în limba greacă din secolul VIII î.Hr. până astăzi.
Nou!!: Limba latină și Alfabetul grec · Vezi mai mult »
Alfabetul latin
right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.
Nou!!: Limba latină și Alfabetul latin · Vezi mai mult »
Anatolia
Anatolia se află la est de Bosfor, între Marea Neagră și Mediterană. Anatolia (în turcă: "Anadolu", în greacă: "Aνατολή" Αnatolē sau Ανατολία Anatolía) sau Asia Mică este o regiune a Asiei de Sud-Vest care astăzi corespunde cu partea asiatică a Turciei, însă nu cu partea europeană, Rumelia.
Nou!!: Limba latină și Anatolia · Vezi mai mult »
Anglia romană
Când Roma a trebuit sa retragă una dintre legiunile sale din Britannia, porțiunea de cca.
Nou!!: Limba latină și Anglia romană · Vezi mai mult »
Anglo-saxoni
Replică a unui coif ceremonial descoperit la Sutton Hoo Anglo-saxoni este un termen folosit pentru a descrie triburile germanice ce s-au așezat în Marea Britanie prin secolul al V-lea d.C.; aici, cultura lor a fost influențată de populația autohtonă celtă și britano-romană.
Nou!!: Limba latină și Anglo-saxoni · Vezi mai mult »
Antichitatea
Antichitatea este epoca istorică de la inventarea scrierii și începutul înregistrărilor istorice până la debutul Evului Mediu.
Nou!!: Limba latină și Antichitatea · Vezi mai mult »
Antoine de Saint-Exupéry
Antoine-Marie Roger, viconte de Saint-Exupéry a fost un poet, jurnalist, aristocrat, romancier și eseist francez, aviator căzut pe frontul antifascist.
Nou!!: Limba latină și Antoine de Saint-Exupéry · Vezi mai mult »
Arhaism
În lingvistică, termenul arhaism.
Nou!!: Limba latină și Arhaism · Vezi mai mult »
Armata romană
atelierului monetar roman de la Sirmium, azi Sremska Mitrovica. Armata romană (în) este termenul generic pentru forțele armate terestre ale Regatului Romei (până în 500 î.Hr.), Republicii Romane (500 î.Hr. - 31 î.Hr.), Imperiului Roman (31 î.Hr. - 476 d.Hr.) și ale Imperiului Roman de răsărit (Βασιλεία τῶν Ῥωμαίων, prescurtat Ῥωμανία (Romania), supranumit din sec. al XVIII-lea Imperiul bizantin) (476 - 1453).
Nou!!: Limba latină și Armata romană · Vezi mai mult »
Asterix
Sigla Pictură murală la Bruxelles Asterix (în original: Astérix le Gaulois) este titlul unui ciclu de benzi desenate al căror autori sunt René Goscinny (1926 - 1977) (scenariul) și Albert Uderzo (1927 - 2020) (desenele și, după moartea lui Goscinny, și scenariul).
Nou!!: Limba latină și Asterix · Vezi mai mult »
Biblia
Biblia - prima ediție tipărită (Gutenberg, 1455) Biblia din anul 1866 Biblia (din limba greacă βιβλίον, plural βιβλία - cărți) se referă la Scripturile sacre din iudaism și creștinism.
Nou!!: Limba latină și Biblia · Vezi mai mult »
Biblia vulgata
''Vulgata Sixtina'' Biblia vulgata sau Vulgata este o versiune a Bibliei (Vechiul Testament și Noul Testament), tradusă în limba latină.
Nou!!: Limba latină și Biblia vulgata · Vezi mai mult »
Biserica Latină
Biserica Latină sau Biserica Romei (în sau Ecclesia Latina) este partea Bisericii Catolice care folosește ritul latin.
Nou!!: Limba latină și Biserica Latină · Vezi mai mult »
Bruxelles
Bruxelles (valonă: Brussele) este capitala Belgiei, sediul guvernului și parlamentului federal, precum și a mai multor entități federale: Regiunea Capitalei Bruxelles, Regiunea Flandra și comunitățile franceză și flamandă.
Nou!!: Limba latină și Bruxelles · Vezi mai mult »
Caz (gramatică)
În unele limbi flexionare și în cele aglutinante, cazul este o categorie gramaticală caracteristică părților de vorbire nominale (substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul), unul din mijloacele morfologice prin care se exprimă funcțiile sintactice ale acestora în cadrul propozițieiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Nou!!: Limba latină și Caz (gramatică) · Vezi mai mult »
Cazul ablativ
În lingvistică, ablativul este cazul complementelor circumstanțiale.
Nou!!: Limba latină și Cazul ablativ · Vezi mai mult »
Cazul acuzativ
În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Nou!!: Limba latină și Cazul acuzativ · Vezi mai mult »
Cazul dativ
În morfologia unor limbi flexionare și aglutinante, dativul (cf. termenul latinesc dativus, traducere a termenului grecesc cu sensul „caz referitor la actul de a da”Bussmann 1998, p. 273.) este un caz gramatical (ex. I-am dat colegei tale cărțile de spaniolă).
Nou!!: Limba latină și Cazul dativ · Vezi mai mult »
Cazul genitiv
În gramatică, genitivul este un caz care exprimă, în sensul cel mai larg, faptul că un obiect (în sens larg) este în raport cu alt obiectČirgić 2010, p. 184 (gramatică muntenegreană).
Nou!!: Limba latină și Cazul genitiv · Vezi mai mult »
Cazul locativ
Locativul este un caz al flexiunii nominale, adică al declinării în limba proto-indo-europeană, care arăta locul unde se săvârșește acțiunea verbului.
Nou!!: Limba latină și Cazul locativ · Vezi mai mult »
Cazul nominativ
În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, nominativul (cf. termenul latinesc nominativus, de la verbul nominare „a numi”) este un caz, cel în care stă în principal substantivul sau pronumele în funcția de subiect al propoziției gramaticale, și în care stau, prin acord, determinanții acestuiaBussmann 1998, p. 804.
Nou!!: Limba latină și Cazul nominativ · Vezi mai mult »
Cazul vocativ
În gramatica unor limbi flexionare, vocativul (din cuvântul latinesc vocativus, la rândul său din verbul vocare „a chema”) este cazul gramatical al adresării directe, caracterizat prin intonație specifică, marcată uneori în scris prin semnul exclamării, și prin pauze care izolează cuvântul sau grupul de cuvinte la acest caz, marcate în scris prin virgulă/virgule când este în cadrul unei propozițiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Nou!!: Limba latină și Cazul vocativ · Vezi mai mult »
Colosseum
Colosseumul este un monument istoric și turistic aflat în centrul Romei vizitat de foarte mulți turiști din toată lumea.
Nou!!: Limba latină și Colosseum · Vezi mai mult »
Conjugare
viitor simplu În morfologie, conjugarea este, într-una din accepțiunile termenului, flexiunea verbului, adică modificarea formei sale în funcție de anumite categorii gramaticale specifice.
Nou!!: Limba latină și Conjugare · Vezi mai mult »
Consoană
O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.
Nou!!: Limba latină și Consoană · Vezi mai mult »
Constelație
O reprezentare a cerului austral din 1661 O constelație este una dintre cele 88 de zone în care este împărțită bolta sau sfera cerească, uneori făcându-se referire doar la o grupare aparentă de stele, care, unite printr-o linie imaginară, se aseamănă cu un anumit obiect, animal, zeu etc.
Nou!!: Limba latină și Constelație · Vezi mai mult »
Dacoromână
Răspândirea celor patru dialecte ale românei. Dacoromâna este reprezentată prin culoarea verde. Numele are sensul de „româna vorbită în fosta Dacia”, prefixul daco- având sens geografic, și nu etnic.
Nou!!: Limba latină și Dacoromână · Vezi mai mult »
Dante Alighieri
''Dante și Beatrice în grădină'', 1903, lucrare în stil prerafaelit de Cesare Saccaggi. Durante di Alighiero degli Alighieri (Dante Alighieri) a fost un poet și filosof italian, om politic florentin, cel mai mare scriitor european din Evul Mediu.
Nou!!: Limba latină și Dante Alighieri · Vezi mai mult »
Declinare
În morfologie, declinarea este schimbarea formei părților de vorbire nominale (determinanți abstracți, substantiv, adjectiv, numeral și pronume) cu scopul de a exprima, în funcție de limbă, diferitele genuri, numere și cazuri.
Nou!!: Limba latină și Declinare · Vezi mai mult »
Declinul și căderea Imperiului Roman de Apus
Pictură simbolică din secolul XIX - jefuirea Romei de către vandali în 455 Prăbușirea Imperiului Roman se referă de fapt la prăbușirea Imperiului Roman de Apus în 476.
Nou!!: Limba latină și Declinul și căderea Imperiului Roman de Apus · Vezi mai mult »
Drept roman
Dreptul roman a fost sistemul de legi al romanilor, de la Regatul Roman și Republica Romană, până la Imperiul Roman, inclusiv Imperiul Roman de Răsărit.
Nou!!: Limba latină și Drept roman · Vezi mai mult »
Dunărea
Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).
Nou!!: Limba latină și Dunărea · Vezi mai mult »
Erasmus din Rotterdam
''Erasmus din Rotterdam'' - portret de Hans Holbein (Tânărul) Erasmus (Desiderius) din Rotterdam a fost un teolog și erudit neerlandez, unul din cei mai însemnați umaniști din perioada Renașterii și Reformei din secolele al XV-lea și al XVI-lea, numit de Stefan Zweig drept „primul european conștient”.
Nou!!: Limba latină și Erasmus din Rotterdam · Vezi mai mult »
Ethnologue
Ethnologue: Languages of the World este o publicație web care conține statistici pentru 7 106 limbi și dialecte (în ediția a XVII-a, din anul 2013).
Nou!!: Limba latină și Ethnologue · Vezi mai mult »
Europa de Vest
Europa de Vest Europa de Vest (sau Occidentală) se distinge de Europa de Est (sau Răsăriteană) mai degrabă prin istorie și cultură decât prin geografie.
Nou!!: Limba latină și Europa de Vest · Vezi mai mult »
Evul Mediu
Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.
Nou!!: Limba latină și Evul Mediu · Vezi mai mult »
Evul Mediu Timpuriu
Soția lui Iustinian, Teodora, și curtea sa, într-un mozaic din secolul al VI-lea de la Basilica San Vitale din Ravenna. un manuscris din secolul al VIII-lea (Biblioteca Vaticanului, Reg. Lat. 316. foll. 131v/132r). Evul Mediu Timpuriu reprezintă o perioadă din istoria lumii de după căderea Imperiului Roman de Apus, ce se întinde pe aproximativ cinci secole, între 500 și 1000 d. Hr., perioadă urmată de Evul Mediu Mijlociu.
Nou!!: Limba latină și Evul Mediu Timpuriu · Vezi mai mult »
Florența
Florența este capitala regiunii italiene Toscana și a provinciei Florența.
Nou!!: Limba latină și Florența · Vezi mai mult »
Francesco Petrarca
Francesco Petrarca a fost un prozator, poet și umanist italian din secolul al XIV-lea, unul din cei mai importanți poeți lirici ai literaturii italiene.
Nou!!: Limba latină și Francesco Petrarca · Vezi mai mult »
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Nou!!: Limba latină și Franța · Vezi mai mult »
Gen gramatical
În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.
Nou!!: Limba latină și Gen gramatical · Vezi mai mult »
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Nou!!: Limba latină și Germania · Vezi mai mult »
Guido d'Arezzo
Guido d'Arezzo, cunoscut și ca Guido Aretinus sau Guido Monaco (n. 991/992 – d. după 1033) a fost un teoretician muzical din epoca medievală.
Nou!!: Limba latină și Guido d'Arezzo · Vezi mai mult »
Harry Potter
Volumele Harry Potter formează o serie foarte populară în întreaga lume; ele aparțin genului fantastic și au fost scrise de către autoarea britanică J. K. Rowling.
Nou!!: Limba latină și Harry Potter · Vezi mai mult »
Ieronim
Ieronim sau Hieronim, născut Sophronius Eusebius Hieronymus, (n. cca. 347, Stridon, Dalmația - d. 30 septembrie 420, Betleem, în Palestina), a fost un important teolog creștin, unul din cei patru Sfinți Părinți latini ai Bisericii.
Nou!!: Limba latină și Ieronim · Vezi mai mult »
Imperiul Roman
Imperiul Roman este termenul utilizat, în mod convențional, pentru a descrie statul roman post-republican caracterizat de o formă de guvernământ autocratică și de stăpânirea unui imens teritoriu în jurul Mării Mediterane cu capitala la Roma.
Nou!!: Limba latină și Imperiul Roman · Vezi mai mult »
Italia Centrală
Italia Centrală (în) este partea centrală a peninsulei Italice, situată între Italia de Nord și Italia de Sud.
Nou!!: Limba latină și Italia Centrală · Vezi mai mult »
J. K. Rowling
Joanne K. Rowling (cunoscută ca J. K. Rowling și Robert Galbraith) este o scriitoare britanică.
Nou!!: Limba latină și J. K. Rowling · Vezi mai mult »
Kalevala
Kalevala este epopeea națională finlandeză, cea mai cunoscută culegere de poeme folclorice finlandeze, fiind tradusă în peste 40 de țări, între care și România.
Nou!!: Limba latină și Kalevala · Vezi mai mult »
Karl May
Karl Friedrich May (sau mai corect Carl Friedrich May) a fost, timp de decenii, unul dintre scriitorii germani cei mai productivi și mai citiți, fiind cunoscut pentru romanele sale de aventuri.
Nou!!: Limba latină și Karl May · Vezi mai mult »
Latina medievală
Cartea Orelor” (rugăciuni în latina medievală). Termenul de latină medievală desemneză latina așa cum era folosită în Evul Mediu.
Nou!!: Limba latină și Latina medievală · Vezi mai mult »
Latina vulgară
Imperiului Roman, era diferită de latina clasică cunoscută din literatura latină. Latina vulgară, uneori numită și Latina Vorbită, a fost o limbă italică folosită în Europa, în teritorii ale țărilor actuale: Franța, Belgia, Italia, Spania, România, Portugalia, Croația și altele.
Nou!!: Limba latină și Latina vulgară · Vezi mai mult »
Lazio
Lazio este o regiune din Italia centrală, marginită cu: Toscana, Umbria, Abruzzo, Molise, Campania și Marea Tireniană.
Nou!!: Limba latină și Lazio · Vezi mai mult »
Limba aromână
Istroromână Limba aromână (în aromână: Limba armãneascã, limba armãnã), vorbită de aromâni, face parte din grupul limbilor romanice, subgrupul limbilor romanice răsăritene, alături de dacoromână, meglenoromână și istroromână.
Nou!!: Limba latină și Limba aromână · Vezi mai mult »
Limba catalană
Catalană (català) este o limbă romanică (vezi și Limbi romanice iberice) vorbită pe un teritoriu populat de 11 milioane de locuitori, din statele Spania, Franța, Andorra și Italia.
Nou!!: Limba latină și Limba catalană · Vezi mai mult »
Limba dalmată
Limba dalmată este o limbă romanică dispărută.
Nou!!: Limba latină și Limba dalmată · Vezi mai mult »
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Nou!!: Limba latină și Limba engleză · Vezi mai mult »
Limba etruscă
Limba etruscă a fost o limbă vorbită și scrisă de etrusci în Italia, în vechea regiune Etruria (astăzi Toscana, Umbria de vest și Lazio de nord) și în părți din Lombardia, Veneto și Emilia-Romagna (unde etruscii au fost înlocuiți de gali).
Nou!!: Limba latină și Limba etruscă · Vezi mai mult »
Limba finlandeză
Limba finlandeză (suomi) este o limbă fino-ugrică.
Nou!!: Limba latină și Limba finlandeză · Vezi mai mult »
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Nou!!: Limba latină și Limba franceză · Vezi mai mult »
Limba francoprovensală
Acest articol este o traducere parțială a articolului corespunzător de pe. Limba francoprovensală sau arpitană (numită în această limbă și în franceză arpitan) este o limbă romanică din grupul limbilor galoromanice, vorbită în partea de centru-est a Franței, vestul Elveției și nord-vestul Italiei, de către aproximativ 77.000 de persoane.
Nou!!: Limba latină și Limba francoprovensală · Vezi mai mult »
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Nou!!: Limba latină și Limba germană · Vezi mai mult »
Limba greacă veche
Limba greacă veche (numită și limba greacă antică sau elină) este a doua etapă a limbii grecești (după limba proto-greacă și dialectul micenian) și cuprinde două perioade ale istoriei grecești: arhaică (secolele IX-VI î.Hr.) și clasică (secolele V-IV).
Nou!!: Limba latină și Limba greacă veche · Vezi mai mult »
Limba istroromână
Răspândirea românilor. Istroromânii sunt ramura localizată cel mai la vest. Istroromâna este, după unii lingviști, o limbă distinctă aparținând subgrupului de est al limbilor romanice, vorbită de istroromâni.
Nou!!: Limba latină și Limba istroromână · Vezi mai mult »
Limba italiană
Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia.
Nou!!: Limba latină și Limba italiană · Vezi mai mult »
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Nou!!: Limba latină și Limba latină · Vezi mai mult »
Limba meglenoromână
Limba meglenoromână Sat aromânesc Meglenoromâna este un idiom vorbit de o populație numită în mediul academic „meglenoromâni”.
Nou!!: Limba latină și Limba meglenoromână · Vezi mai mult »
Limba mozarabă
Mozaraba a fost numele dat de lingviștii secolului al XIX-lea unui grup de dialecte romanice ce se vorbeau în teritoriile din Peninsula Iberică aflate sub dominație musulmană, începând cu invazia arabă (711) și până în secolul al XIII-lea.
Nou!!: Limba latină și Limba mozarabă · Vezi mai mult »
Limba occitană
Occitana sau limba òc (occitan, lenga d'òc, cuvântul òc însemnând „da”) este o limbă romanică vorbită în partea de sud a Franței, în Italia de nord-vest (Văile Occitane și Guardia Piemontese) în Spania de nord (Vall d'Aran) și în Monaco.
Nou!!: Limba latină și Limba occitană · Vezi mai mult »
Limba oscă
Limba oscă (sau oscană) este o limbă indo-europeană, care aparține familiei limbilor italice, din grupul sabellic, azi dispărută.
Nou!!: Limba latină și Limba oscă · Vezi mai mult »
Limba portugheză
Portugheza (de asemenea língua portuguesa) este o limbă romanică originară din nord-vestul Peninsulei Iberice (Galicia și nordul Portugaliei de astăzi).
Nou!!: Limba latină și Limba portugheză · Vezi mai mult »
Limba retoromană
Distribuția limbilor în cantonul Graubünden din Elveția. Limba retoromană (în retoromană rumantsch; în germană Bündnerromanisch sau Rätoromanisch; în franceză romanche; în italiană romancio) este una dintre cele patru limbi naționale (în germană: Amtssprache, „limbă administrativă”) ale Elveției, începând cu 20 februarie 1938; totuși, nu are statut de limbă oficială deplină așa ca germana, franceza și italiana.
Nou!!: Limba latină și Limba retoromană · Vezi mai mult »
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Nou!!: Limba latină și Limba română · Vezi mai mult »
Limba sardă
Limba sardă (în sardă: limba sarda) este principala limbă vorbită în Sardinia, Italia și este considerată a fi cea mai conservatoare limbă romanică.
Nou!!: Limba latină și Limba sardă · Vezi mai mult »
Limba spaniolă
Limba spaniolă (español), numită uneori și limba castiliană (castellano), este o limbă romanică din subgrupul iberic.
Nou!!: Limba latină și Limba spaniolă · Vezi mai mult »
Limba umbriană
Tabletele Iguvine Distribuţia triburilor italice în Epoca de Fier Limba umbriană este o limbă indo-europeană, care aparține familiei limbilor italice, din grupul sabellic, azi dispărută, ce s-a vorbit în Umbria.
Nou!!: Limba latină și Limba umbriană · Vezi mai mult »
Limbă (comunicare)
Limbile lumii O limbă reprezintă un sistem abstract, complex, de comunicare verbală între oameni.
Nou!!: Limba latină și Limbă (comunicare) · Vezi mai mult »
Limbă flexionară
În domeniul morfologic al tipologiei lingvistice, termenul „limbă flexionară”, creat în 1836 de lingvistul german Wilhelm von Humboldt, desemnează o limbă în care cuvintele sunt dificil de segmentat în morfemele pe care le conținKálmán și Trón 2007, p. 84.
Nou!!: Limba latină și Limbă flexionară · Vezi mai mult »
Limbă moartă
Limbă moartă sau limbă dispărută este o limbă care nu mai are vorbitori nativi sau ne-nativi, respectiv este o limbă care nu mai este vorbită de nimeni ca limbă maternă.
Nou!!: Limba latină și Limbă moartă · Vezi mai mult »
Limbă oficială
O limbă oficială este o limbă care este desemnată în mod special să fie așa în constituția țărilor, statelor, și a altor teritorii.
Nou!!: Limba latină și Limbă oficială · Vezi mai mult »
Limbi celtice
Limbile celtice sunt o ramură a limbilor indo-europene derivată din limba proto-celtică, numită și „celtica comună”.
Nou!!: Limba latină și Limbi celtice · Vezi mai mult »
Limbi fino-ugrice
Limbile fino-ugrice sunt o subfamilie a limbilor uralice, cele mai importante fiind maghiara, estona și finlandeza.
Nou!!: Limba latină și Limbi fino-ugrice · Vezi mai mult »
Limbi germanice
Limbile germanice sunt o grupă de limbi indo-europene vorbite în nordul Europei și alte părți a lumii.
Nou!!: Limba latină și Limbi germanice · Vezi mai mult »
Limbi indo-europene
Limbi care nu sunt indo-europene. Distribuția limbilor indo-europene (IE) pe glob. Țările colorate în ''portocaliu'' ■ au o populație majoritară vorbitoare a unei limbi IE, iar țările colorate în ''galben'' ■ au doar minorități a căror limbă IE are statut oficial. În restul de țări, deși există populații semnificative de vorbitori ai unei limbi IE, aceasta nu are statut oficial. Limbile indo-europene Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone.
Nou!!: Limba latină și Limbi indo-europene · Vezi mai mult »
Limbi italice
Familia limbilor italice a limbilor indo-europene are două ramuri.
Nou!!: Limba latină și Limbi italice · Vezi mai mult »
Limbi romanice
Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară.
Nou!!: Limba latină și Limbi romanice · Vezi mai mult »
Lingua franca
Lingua franca, numită și franco sau sabir, a fost o limbă vehiculară mixtă folosită în bazinul Mării Mediterane, mai ales în porturi.
Nou!!: Limba latină și Lingua franca · Vezi mai mult »
Listă de locuțiuni în limba latină
Această listă cuprinde expresii în limba latină folosite adesea, ca atare sau prescurtate, în limba română și în alte limbi.
Nou!!: Limba latină și Listă de locuțiuni în limba latină · Vezi mai mult »
Literatura latină
Literatura Republicii Romane și cea a Imperiului Roman au fost scrise în limba latină.
Nou!!: Limba latină și Literatura latină · Vezi mai mult »
Liturghie
Slovaciei. Liturghia (greacă: Λειτουργία) este un ritual efectuat de către un grup religios specific, în conformitate cu tradițiile sale particulare.
Nou!!: Limba latină și Liturghie · Vezi mai mult »
Ludovic al XIV-lea al Franței
Ludovic al XIV-lea (n. 5 septembrie 1638, Saint-Germain-en-Laye – d. 1 septembrie 1715, Versailles) a fost regele Franței și al Navarei.
Nou!!: Limba latină și Ludovic al XIV-lea al Franței · Vezi mai mult »
Marcus Tullius Cicero
Marcus Tullius Cicero a fost un filozof, politician, jurist, orator, teoretician politic, consul și constituționalist roman.
Nou!!: Limba latină și Marcus Tullius Cicero · Vezi mai mult »
Micul prinț
Micul Prinț (în Le Petit Prince) este un roman al scriitorului și aviatorului francez Antoine de Saint-Exupéry, care a apărut mai întâi în engleză și în franceză la 6 aprilie 1943, la editura Reynal & Hitchcock, din New York (Statele Unite ale Americii), iar apoi în Franța, la Gallimard în noiembrie 1946.
Nou!!: Limba latină și Micul prinț · Vezi mai mult »
Neologism
În lingvistică, termenul neologism (Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 794.. În lingvistica franceză sunt autori care nu includ împrumuturile printre neologisme. Suma procedeelor interne și externe de îmbogățire a lexicului cu unități lexicale și sensuri noi este numit cu un termen introdus în lingvistica franceză „neologie”Bidu-Vrănceanu 1997, p. 321.. Termenul „neologism” este ambiguu, pe de o parte deoarece unitatea lexicală în cauză este nouă numai în raport cu un anumit moment din istoria limbii, care poate fi unul și din trecutul îndepărtat, pe de altă parte, prin faptul că utilizatorii limbii percep neologismul ca o unitate neintegrată în lexic. Astfel, unele intrate relativ recent în limbă nu sunt simțite ca atare dacă au intrat repede în folosința comună, pe când altele, relativ vechi, dar puțin folosite, sunt văzute ca neologismeGrevisse și Goosse 2007, p. 152–153..
Nou!!: Limba latină și Neologism · Vezi mai mult »
Număr (gramatică)
În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.
Nou!!: Limba latină și Număr (gramatică) · Vezi mai mult »
Nume latine ale orașelor europene
Până în epoca modernă, latina a fost limba comună a științei, inclusiv a cartografiei.
Nou!!: Limba latină și Nume latine ale orașelor europene · Vezi mai mult »
Papa Inocențiu al III-lea
Papa Inocențiu al III-lea (Giovanni Lotario, conte de Segni) a fost al 176-lea Papă al Bisericii Catolice de la 8 ianuarie 1198 până la moartea sa, la 16 iulie 1216.
Nou!!: Limba latină și Papa Inocențiu al III-lea · Vezi mai mult »
Predică
În tradiția ortodoxă, omilia sau predica este o parte esențială a Liturghiei Euharistice și face parte din caracterul sacramental al Liturghiei.
Nou!!: Limba latină și Predică · Vezi mai mult »
Pronume
În gramatica tradițională, pronumele (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 389–390.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 957.Crystal 2008, pp. 391–392.Dubois 2002, pp. 382–383.Kugler și Laczkó 2000, p. 152.Bokor 2007, pp. 228–229.. În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și sintactic de substantive. Unora dintre ele le corespund adjective pronominale, apropiate din aceste puncte de vedere de adjectivele propriu-zise.
Nou!!: Limba latină și Pronume · Vezi mai mult »
Proverbe latine
Proverbele latine sunt proverbe și zicători create sau transmise de romani, ori apărute după decăderea civilizației romane în alte culturi, care au considerat că limba latină este un mediu potrivit pentru transmiterea acestor învățături.
Nou!!: Limba latină și Proverbe latine · Vezi mai mult »
Quintilian
Statuia lui Quintilian din Calahorra, La Rioja, Spania Marcus Fabius Quintilianus sau Quintilian (n. 35 - d. 100) a fost un retor și pedagog roman, fiind, alături de Cicero, unul dintre renumiții oratori și scriitori latini.
Nou!!: Limba latină și Quintilian · Vezi mai mult »
Rădăcină și radical (lingvistică)
În lingvistică, termenii „rădăcină” și „radical” sunt asociați.
Nou!!: Limba latină și Rădăcină și radical (lingvistică) · Vezi mai mult »
Renașterea
Omul Vitruvian-Leonardo da Vinci Renașterea a debutat în secolele XIV-XVI, perioada Evului Mediu Târziu, în Florența - Italia și s-a răspândit în restul Europei.
Nou!!: Limba latină și Renașterea · Vezi mai mult »
René Descartes
René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.
Nou!!: Limba latină și René Descartes · Vezi mai mult »
Republica Romană
Republica Romană (din, „Lucrurile publice ale Romei”) a fost organizarea de stat a Romei și a teritoriilor sale în perioada cuprinsă între abolirea Regatului Romei (510 î.Hr.) și până la numirea lui Cezar ca dictator pe viață în anul 44 î.Hr., sau, mai probabil, până în anul 27 î.Hr., anul în care Senatul roman i-a acordat lui Octavianus titlul de Augustus.
Nou!!: Limba latină și Republica Romană · Vezi mai mult »
Roma
Roma este capitala Italiei.
Nou!!: Limba latină și Roma · Vezi mai mult »
Roma Antică
Forumul roman Roma Antică a fost un oraș-stat a cărui istorie se întinde în perioada de timp cuprinsă între 753 î.Hr. și 476 d.Hr.
Nou!!: Limba latină și Roma Antică · Vezi mai mult »
Secolul al III-lea î.Hr.
(Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. - secolul al II-lea î.Hr. - alte secole) Secolul al III-lea î.Hr.
Nou!!: Limba latină și Secolul al III-lea î.Hr. · Vezi mai mult »
Secolul al V-lea
Secolul al V-lea începe la 1 ianuarie 401 și se termină la 31 decembrie 500.
Nou!!: Limba latină și Secolul al V-lea · Vezi mai mult »
Secolul al XI-lea
Secolul al XI-lea a cuprins perioada aniilor 1001-1100 în acord cu calendarul iulian.
Nou!!: Limba latină și Secolul al XI-lea · Vezi mai mult »
Secolul al XII-lea
În istoria culturii europene, această perioadă este considerată ca făcând parte din Evul Mediu și este uneori numita perioada cisterciana.
Nou!!: Limba latină și Secolul al XII-lea · Vezi mai mult »
Secolul al XIII-lea
În istoria culturii europene, această perioadă este considerată ca făcând parte din Evul Mediu, și după cuceririle sale în Asia, Imperiul Mongol se întindea din Asia de Est în Europa de Est.
Nou!!: Limba latină și Secolul al XIII-lea · Vezi mai mult »
Secolul al XIV-lea
Fără descriere.
Nou!!: Limba latină și Secolul al XIV-lea · Vezi mai mult »
Secolul al XIX-lea
Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.
Nou!!: Limba latină și Secolul al XIX-lea · Vezi mai mult »
Secolul al XVIII-lea
Secolul al XVIII-lea începe pe 1 ianuarie 1701 și se termină pe 31 decembrie 1800.
Nou!!: Limba latină și Secolul al XVIII-lea · Vezi mai mult »
Secolul I î.Hr.
(Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I - alte secole) Secolul I î.Hr. a început din anul 100 î.Hr. și s-a încheiat în anul 1 î.Hr..
Nou!!: Limba latină și Secolul I î.Hr. · Vezi mai mult »
Semn diacritic
Un semn diacritic este un semn grafic adăugat la o literă pentru a indica o diferență în pronunție sau pentru a deosebi sensurile a două cuvinte altfel scrise identic.
Nou!!: Limba latină și Semn diacritic · Vezi mai mult »
Sfântul Imperiu Roman
Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.
Nou!!: Limba latină și Sfântul Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Silabă
În fonetică, silaba (din cuvântul grecesc συλλαβή syllabḗ „ceea ce este ținut împreună, ansamblu”) este o unitate de pronunțare fundamentală a cuvântului sau a lanțului vorbirii constituită dintr-un sunet sau dintr-o serie de sunete, pe care vorbitorii o identifică în mod intuitiv, și care nu are o definiție lingvistică unitarăCrystal 2008, p. 467.
Nou!!: Limba latină și Silabă · Vezi mai mult »
Sinod
Sinodul sau Conciliul este o întrunire bisericească ai cărei membri sunt îndeosebi episcopi, ca de exemplu Conciliul de la Calcedon.
Nou!!: Limba latină și Sinod · Vezi mai mult »
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Nou!!: Limba latină și Substantiv · Vezi mai mult »
Triburi germanice
Triburile germanice în preajma anului 50 Popoarele germanice sunt un grup istoric de triburi și popoare indo-europene, cu originea în Europa de Nord, identificați prin folosirea limbilor germanice, care au apărut din germana comună, în timpul epocii pre-romane a fierului.
Nou!!: Limba latină și Triburi germanice · Vezi mai mult »
Umanism
''Francesco Petrarca'' Termenul de umanism (din latină: humanitas.
Nou!!: Limba latină și Umanism · Vezi mai mult »
Uniunea Astronomică Internațională
Uniunea Astronomică Internațională (prescurtat UAI, în franceză Union astronomique internationale, iar în engleză International Astronomical Union, cu sigla IAU) este o asociație internațională care are obiectivul de a coordona activitatea astronomilor din întreaga lume.
Nou!!: Limba latină și Uniunea Astronomică Internațională · Vezi mai mult »
Vatican
Vatican, oficial Statul Cetății Vaticanului, (în, în) este un mic stat suveran al cărui teritoriu constă dintr-o enclavă în orașul Roma, Italia.
Nou!!: Limba latină și Vatican · Vezi mai mult »
Vocală
Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.
Nou!!: Limba latină și Vocală · Vezi mai mult »
Wikimanuale
Wikimanuale (în engleză Wikibooks, denumit și Wikimedia Free Textbook Project sau Wikimedia-Textbooks), este un wiki destinat creării de manuale cu conținut liber.
Nou!!: Limba latină și Wikimanuale · Vezi mai mult »
Winnetou
Winnetou este un erou nativ american, fictiv ce apare în mai multe romane scrise de Karl May (1842-1912, unul dintre cel mai bine cotați autori germani ai tuturor timpurilor, cu aproape 200 de milioane de exemplare ale cărților sale vândute în întreaga lume), dintre care cele mai cunoscute sunt volumele trilogiei Winnetou.
Nou!!: Limba latină și Winnetou · Vezi mai mult »
1331
----1331 (MCCCXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Limba latină și 1331 · Vezi mai mult »
1406
1406 (MCDVI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Limba latină și 1406 · Vezi mai mult »
500
Fără descriere.
Nou!!: Limba latină și 500 · Vezi mai mult »
800
Fără descriere.
Nou!!: Limba latină și 800 · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Latina, Latina clasică, Latină.
