acces mai rapid decât browser-ul!
187 relaţii: Abația Tihany, Academia Maghiară de Științe, Accent, Adjectiv, Adjectiv posesiv, Adverb, Adverbul în limba maghiară, Afix, Alfabetul latin, Antecedent (lingvistică), Armonie vocalică, Articol (dezambiguizare), Articol hotărât, Articol nehotărât, Aspect și mod de acțiune, Atribut, Austria, Biblia, Biserica Catolică, Calc (lingvistică), Canada, Categorie gramaticală, Caz (gramatică), Cazul acuzativ, Cazul nominativ, Câmpia Transilvaniei, Cifră, Complement, Complement circumstanțial, Complement indirect, Compunere (lingvistică), Condițional, Conjugare, Conjuncție, Conjunctiv, Consoană, Context (lingvistică), Coordonare (gramatică), Creștinism, Croația, Cultură, Cuvânt, Cuvânt gramatical, Cuvânt propoziție, Cuvintele funcționale în limba maghiară, Cuvintele propoziții în limba maghiară, Derivare (lingvistică), Desinență, Dialectele limbii maghiare, Diateză (gramatică), ..., Distribuția geografică și statutul limbii maghiare, Emigrație, Enunț (lingvistică), Fecioara Maria, Fonologia limbii maghiare, Fonologie, Fraza în limba maghiară, Gen gramatical, Gerunziu, Imperativ, Indicativ, Infinitiv, Interjecție, Israel, Istoria limbii maghiare, Juxtapunere, Laic, Lege, Lexic, Lexicul limbii maghiare, Limba engleză, Limba franceză, Limba germană, Limba italiană, Limba japoneză, Limba latină, Limba română, Limba turcă, Limbă aglutinantă, Limbă națională, Limbă oficială, Limbă regională sau minoritară, Limbă standard, Limbi fino-ugrice, Limbi indo-europene, Limbi iraniene, Limbi romanice, Limbi slave, Limbi turcice, Limbi ugrice, Limbi uralice, Lingvistică, Lista Swadesh a limbii maghiare, Listă de nume românești de origine maghiară, Literatură, Locuțiune, Maghiari, Migrație, Mod (gramatică), Modalitate (lingvistică), Modalizator, Moldova, Morfem, Morfologie (dezambiguizare), Munții Carpați, Munții Ural, Negație (gramatică), Număr, Număr (gramatică), Nume predicativ, Numeral, Obi, Onomatopee, Ortografie fonemică, Paloți, Paradigmă (lingvistică), Parte de propoziție, Parte de vorbire, Participiu, Particulă (gramatică), Persoană (gramatică), Poem, Postpoziție, Pragmatică, Predicat, Prepoziție, Principatul Transilvaniei, Proces (lingvistică), Pronume, Pronume demonstrativ, Pronume interogativ, Pronume nehotărât, Pronume personal, Pronume posesiv, Pronume reflexiv, Pronume relativ, Pronumele în limba maghiară, Propoziția în limba maghiară, Propoziție gramaticală, Protestantism, Râul Criș, Râul Tisa, Regatul Ungariei, Regiunea Transcarpatia, România, Secolul al XI-lea, Secolul al XII-lea, Secolul al XIV-lea, Secolul al XIX-lea, Secolul al XVI-lea, Secolul al XVIII-lea, Secui, Serbia, Silabă, Sintaxă, Slovacia, Slovenia, Stat, Statele Unite ale Americii, Subiect (dezambiguizare), Substantiv, Substantivul, adjectivul și numeralul în limba maghiară, Sudul Marii Câmpii, Terminologie, Text, Timp (gramatică), Tipografie, Topică, Transdanubia, Transilvania, Tranzitivitate (gramatică), Ucraina, Ungaria, Verb, Verb auxiliar, Verb copulativ, Verb modal, Verbul în limba maghiară, Vocală, Vocală anterioară, Vocală posterioară, Wikivoyage, 1671, 1677, 1844, 1849, 1867. Extinde indicele (137 Mai Mult) »
Abația Tihany
Abația Tihany (în, pronunțat) este o mănăstire benedictină din Ungaria, fondată în anul 1055 de regele Andrei I al Ungariei.
Nou!!: Limba maghiară și Abația Tihany · Vezi mai mult »
Academia Maghiară de Științe
Academia Maghiară de Științe (în, prescurtat MTA), sau Academia Ungară de Științe, este cea mai înaltă instituție științifică din Ungaria.
Nou!!: Limba maghiară și Academia Maghiară de Științe · Vezi mai mult »
Accent
În domeniul limbii, termenul accent este folosit în mai multe accepțiuni.
Nou!!: Limba maghiară și Accent · Vezi mai mult »
Adjectiv
În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.
Nou!!: Limba maghiară și Adjectiv · Vezi mai mult »
Adjectiv posesiv
Adjectivul posesiv este un adjectiv pronominal care determină un substantiv, referindu-se în același timp la posesorul lucrului, ființei sau noțiunii (numite cu un cuvânt obiect posedat) exprimate de acel substantiv.
Nou!!: Limba maghiară și Adjectiv posesiv · Vezi mai mult »
Adverb
În gramatică, adverbul este definit în mod tradițional ca o parte de vorbire care are funcția sintactică de complement circumstanțial în general facultativ, cel mai adesea al unui verb, mai rar al unui adjectiv sau al unui alt adverbBidu-Vrănceanu 1997, p. 27–28.
Nou!!: Limba maghiară și Adverb · Vezi mai mult »
Adverbul în limba maghiară
Acest articol se limitează la partea din morfologia limbii maghiare care se ocupă de adverb, tratând clasificarea adverbelor, formarea de adverbe prin derivare și exprimarea gradelor lor de comparație.
Nou!!: Limba maghiară și Adverbul în limba maghiară · Vezi mai mult »
Afix
În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.
Nou!!: Limba maghiară și Afix · Vezi mai mult »
Alfabetul latin
right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.
Nou!!: Limba maghiară și Alfabetul latin · Vezi mai mult »
Antecedent (lingvistică)
În lingvistică, un antecedent este o entitate lingvistică reprezentată în context de altă entitate, numită substitut sau element anaforic, care se găsește după antecedentBidu-Vrănceanu 1997, p. 43.
Nou!!: Limba maghiară și Antecedent (lingvistică) · Vezi mai mult »
Armonie vocalică
În fonetică, armonia vocalică este un fenomen de asimilare care constă în tendința de uniformizare a vocalelor unui cuvânt prin dobândirea de către ele a unei anumite trăsături sau a unor anumite trăsături.
Nou!!: Limba maghiară și Armonie vocalică · Vezi mai mult »
Articol (dezambiguizare)
Termenul Articol se poate referi la.
Nou!!: Limba maghiară și Articol (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Articol hotărât
În gramatică, articolul hotărât (sau definit) este un articol care însoțește un substantiv, adjectiv sau mai rar alte părți de vorbire și a cărui funcție este de a arăta că acel cuvânt denumește un obiect, concept etc.
Nou!!: Limba maghiară și Articol hotărât · Vezi mai mult »
Articol nehotărât
Articolul nehotărât sau nedefinit este articolul care prezintă individualizat obiectul denumit de substantiv fără a-l defini precis.
Nou!!: Limba maghiară și Articol nehotărât · Vezi mai mult »
Aspect și mod de acțiune
În lingvistică, aspectul și modul de acțiune, pentru cel din urmă termen fiind folosit și termenul german Aktionsart, indeferent de limba lucrării de specialitate, sunt categorii gramaticale ale verbului despre care nu există unitate de vederi în gramaticile diferitelor limbi și uneori nici printre lingviștii care se ocupă de aceeași limbă.
Nou!!: Limba maghiară și Aspect și mod de acțiune · Vezi mai mult »
Atribut
În gramatică, atributul este o parte secundară de propoziție care determină un substantiv sau altă parte de vorbire cu valoare de substantiv (pronume, numeral), individualizând cuvântul determinat prin calificare, identificare, clasificare sau descriere.
Nou!!: Limba maghiară și Atribut · Vezi mai mult »
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Nou!!: Limba maghiară și Austria · Vezi mai mult »
Biblia
Biblia - prima ediție tipărită (Gutenberg, 1455) Biblia din anul 1866 Biblia (din limba greacă βιβλίον, plural βιβλία - cărți) se referă la Scripturile sacre din iudaism și creștinism.
Nou!!: Limba maghiară și Biblia · Vezi mai mult »
Biserica Catolică
Biserica Catolică (din, în traducere „universal”, derivat din κατ'όλον, „care formează un întreg”) este totalitatea credincioșilor uniți prin crezul apostolic și sfintele taine sub autoritatea papei și a episcopilor aflați în comuniune cu el.
Nou!!: Limba maghiară și Biserica Catolică · Vezi mai mult »
Calc (lingvistică)
În practica traducerii, cuvântul „calc” se referă la traducerea literală (cuvânt cu cuvânt) al cărei rezultat nu este totdeauna corect conform normelor varietății standard a limbii țintă.
Nou!!: Limba maghiară și Calc (lingvistică) · Vezi mai mult »
Canada
Canada este un stat situat în extremitatea nordică a continentului America de Nord.
Nou!!: Limba maghiară și Canada · Vezi mai mult »
Categorie gramaticală
În lingvistică, termenul categorie gramaticală se găsește cu accepțiuni mai mult sau mai puțin largi în literaturile de specialitate în diferite limbi, uneori și în literatura de aceeași limbă la diferiți autori, ba chiar și la unul și același autor.
Nou!!: Limba maghiară și Categorie gramaticală · Vezi mai mult »
Caz (gramatică)
În unele limbi flexionare și în cele aglutinante, cazul este o categorie gramaticală caracteristică părților de vorbire nominale (substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul), unul din mijloacele morfologice prin care se exprimă funcțiile sintactice ale acestora în cadrul propozițieiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Nou!!: Limba maghiară și Caz (gramatică) · Vezi mai mult »
Cazul acuzativ
În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Nou!!: Limba maghiară și Cazul acuzativ · Vezi mai mult »
Cazul nominativ
În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, nominativul (cf. termenul latinesc nominativus, de la verbul nominare „a numi”) este un caz, cel în care stă în principal substantivul sau pronumele în funcția de subiect al propoziției gramaticale, și în care stau, prin acord, determinanții acestuiaBussmann 1998, p. 804.
Nou!!: Limba maghiară și Cazul nominativ · Vezi mai mult »
Câmpia Transilvaniei
Harta Câmpiei Transilvaniei Câmpia Transilvaniei este o depresiune aflată în partea nordică a Depresiunii colinare a Transilvaniei, la nord de râul Mureș.
Nou!!: Limba maghiară și Câmpia Transilvaniei · Vezi mai mult »
Cifră
Cifra este un simbol grafic folosit pentru scrierea numerelor; impropriu număr.
Nou!!: Limba maghiară și Cifră · Vezi mai mult »
Complement
Termenul complement (din cuvântul latinesc complementum, cu sensul general „ceea ce se adaugă la ceva pentru a-l întregi”) folosit în sintaxă denumește o parte din părțile de propoziție subordonate altora.
Nou!!: Limba maghiară și Complement · Vezi mai mult »
Complement circumstanțial
În sintaxa tradițională, complementul circumstanțial (prescurtat CC) este o specie de complement format dintr-un ansamblu eterogen de subspecii definite în primul rând semanticBidu-Vrănceanu 1997, p. 101.
Nou!!: Limba maghiară și Complement circumstanțial · Vezi mai mult »
Complement indirect
În sintaxa tradițională a unor limbi, complementul indirect, numit și obiect indirect sau complement de obiect indirect, este o parte de propoziție secundară greu de definit, din cauza caracterului său eterogen din punctul de vedere al formei și al conținutuluiAvram 1997, p. 374–379.
Nou!!: Limba maghiară și Complement indirect · Vezi mai mult »
Compunere (lingvistică)
În lingvistică, termenul „compunere” denumește un procedeu intern de îmbogățire a lexicului, care constă în formarea de cuvinte noi din două sau mai multe cuvinte existente independent, dintr-un cuvânt și dintr-un element de cuvânt care nu există independent, sau din două asemenea elemente.
Nou!!: Limba maghiară și Compunere (lingvistică) · Vezi mai mult »
Condițional
Condiționalul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în general o acțiune, o întâmplare sau o stare ipotetică a cărei realizare în prezent sau în viitor depinde de realizarea altei acțiuni, întâmplări sau stări, ori o ipoteză nerealizată în trecutAvram 1997, pp. 207–208.
Nou!!: Limba maghiară și Condițional · Vezi mai mult »
Conjugare
viitor simplu În morfologie, conjugarea este, într-una din accepțiunile termenului, flexiunea verbului, adică modificarea formei sale în funcție de anumite categorii gramaticale specifice.
Nou!!: Limba maghiară și Conjugare · Vezi mai mult »
Conjuncție
În gramatică, conjuncția este un cuvânt sau un grup de cuvinte care leagă între ele două tipuri de entități: în cadrul propoziției – unități sintactice cu aceeași funcție și același rang sintactic, coordonate între ele, iar în cadrul frazei – propoziții cu aceeași funcție sau cu funcții diferite, în acest din urmă caz, una fiind subordonată celeilalteBidu-Vrănceanu 1997, pp. 127–128.
Nou!!: Limba maghiară și Conjuncție · Vezi mai mult »
Conjunctiv
În gramatică, conjunctivul, numit și subjonctiv, este un mod verbal personal și predicativ.
Nou!!: Limba maghiară și Conjunctiv · Vezi mai mult »
Consoană
O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.
Nou!!: Limba maghiară și Consoană · Vezi mai mult »
Context (lingvistică)
Termenul context se referă la origine la textul scris.
Nou!!: Limba maghiară și Context (lingvistică) · Vezi mai mult »
Coordonare (gramatică)
În sintaxă, coordonarea este un raport logic, unul din cele care pot exista în propoziție și în frază.
Nou!!: Limba maghiară și Coordonare (gramatică) · Vezi mai mult »
Creștinism
Răspândirea actuală a creștinismului în lume. Bazilica Sfântul Petru din Roma, cea mai mare biserică din lume și unul dintre cele mai importante centre ale religiei creștine. Creștinismul este una din cele trei religii monoteiste contemporane, alături de iudaism și islam.
Nou!!: Limba maghiară și Creștinism · Vezi mai mult »
Croația
Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.
Nou!!: Limba maghiară și Croația · Vezi mai mult »
Cultură
Cultura, care provine de la cuvântul latin colere, ce se traduce prin „a cultiva”/„a onora”, se referă în general la o activitate umană.
Nou!!: Limba maghiară și Cultură · Vezi mai mult »
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Nou!!: Limba maghiară și Cuvânt · Vezi mai mult »
Cuvânt gramatical
În lingvistică, un cuvânt gramatical sau funcțional este un cuvânt ce îndeplinește în limbă o funcție exclusiv sau preponderent gramaticală, opunându-se prin aceasta cuvântului cu sens lexical (conținut noțional) deplinCrystal 2008, p. 203.
Nou!!: Limba maghiară și Cuvânt gramatical · Vezi mai mult »
Cuvânt propoziție
Cuvântul propoziție este un cuvânt care poate constitui singur un enunț, îndeplinind din punct de vedere semantic rolul unei propozițiiDubois 2002, p. 313.
Nou!!: Limba maghiară și Cuvânt propoziție · Vezi mai mult »
Cuvintele funcționale în limba maghiară
Acest articol se limitează la acea parte a morfologiei limbii maghiare care se ocupă cu cuvintele funcționale sau gramaticale, adică acele cuvinte al căror rol gramatical este preponderent față de rolul semantic, tratând clasificarea și funcțiile lor, precum și sufixele pe care le pot primi unele dintre ele.
Nou!!: Limba maghiară și Cuvintele funcționale în limba maghiară · Vezi mai mult »
Cuvintele propoziții în limba maghiară
Cuvintele propoziții sunt considerate, în gramaticile limbii maghiare, acele cuvinte (în afară de verbe) ce se caracterizează prin faptul că pot constitui singure o propoziție neanalizabilă.
Nou!!: Limba maghiară și Cuvintele propoziții în limba maghiară · Vezi mai mult »
Derivare (lingvistică)
În lingvistică, derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor prin adăugarea, uneori suprimarea unui afix la/de la un cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din altaConstantinescu-Dobridor 1980, p. 149.
Nou!!: Limba maghiară și Derivare (lingvistică) · Vezi mai mult »
Desinență
În morfologie, desinența (de la cuvântul din latina medievală desinentia „ceea ce cade la sfârșit”) este un sufix prezent la sfârșitul unui cuvânt, după care nu mai pot fi adăugate alte sufixe.
Nou!!: Limba maghiară și Desinență · Vezi mai mult »
Dialectele limbii maghiare
Dialectele limbii maghiare sunt numeroase, dar limba maghiară este totuși unitară, adică înțelegerea mutuală este în general posibilă între vorbitorii dialectelor, chiar și atunci când nu vorbesc limba comună.
Nou!!: Limba maghiară și Dialectele limbii maghiare · Vezi mai mult »
Diateză (gramatică)
Diateza este o categorie gramaticală flexionară caracteristică verbului, care exprimă raportul sintactic dintre subiectul gramatical, procesul exprimat de verb, agentul procesului (care poate fi diferit de subiectul gramatical) și obiectul acestuia.
Nou!!: Limba maghiară și Diateză (gramatică) · Vezi mai mult »
Distribuția geografică și statutul limbii maghiare
Limba maghiară este vorbită de aproximativ 12,6 milioane de persoane, 9,8 milioane din acestea locuind în Ungaria.
Nou!!: Limba maghiară și Distribuția geografică și statutul limbii maghiare · Vezi mai mult »
Emigrație
Emigrația este actul sau fenomenul părăsirii țării sau regiunii natale de către un individ sau grup de indivizi pentru a se stabili în alta.
Nou!!: Limba maghiară și Emigrație · Vezi mai mult »
Enunț (lingvistică)
Termenul enunț se referă la o secvență a vorbirii despre care nu s-au formulat ipoteze în termeni de lingvistică teoretică, în opoziție cu noțiunea de propoziție, care este definită în teoriile gramaticaleCrystal 2008, pp. 505–506.
Nou!!: Limba maghiară și Enunț (lingvistică) · Vezi mai mult »
Fecioara Maria
Maria, numită și Fecioara Maria sau Maica Domnului (din ebraică Miryam מרים; n. Sepphoris sau Ierusalim - d. Ierusalim sau Efes) a fost, conform scrierilor Noului Testament, mama lui Iisus din Nazaret.
Nou!!: Limba maghiară și Fecioara Maria · Vezi mai mult »
Fonologia limbii maghiare
Acest articol tratează sistemul fonemic al limbii maghiare standard, corespondența dintre scriere și pronunțare, schimbările fonetice redate în scris și cele neredate în scris care au loc la contactul dintre două consoane, precum și caracteristicile accentuării și ale intonației în limba maghiară.
Nou!!: Limba maghiară și Fonologia limbii maghiare · Vezi mai mult »
Fonologie
În lingvistică, termenul fonologie denumește, conform definiției Școlii lingvistice de la Praga, un grup de lingviști structuraliști care l-a impus, acea ramură care studiază fenomenele sonore din punctul de vedere al funcției acestora de a distinge sensuri într-o limbă dată, relațiile dintre aceste elemente distinctive și regulile după care pot fi combinate în cuvinte și propozițiiVachek 2003, 128.
Nou!!: Limba maghiară și Fonologie · Vezi mai mult »
Fraza în limba maghiară
Acest articol se limitează la sintaxa frazei în limba maghiară, tratând tipurile de propoziții coordonate și de propoziții subordonate, cuvintele care le introduc, modurile verbale la care sunt predicatele subordonatelor, precum și particularitățile de contrucție pe care le prezintă frazele cu subordonate, în viziunea gramaticii tradiționale.
Nou!!: Limba maghiară și Fraza în limba maghiară · Vezi mai mult »
Gen gramatical
În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.
Nou!!: Limba maghiară și Gen gramatical · Vezi mai mult »
Gerunziu
În structura morfologică a unor limbi, gerunziul este o formă verbală nepersonală inclusă de tradiția unor gramatici, cum este cea română sau cea franceză, printre moduriBidu-Vrănceanu et al., p. 220.
Nou!!: Limba maghiară și Gerunziu · Vezi mai mult »
Imperativ
În gramatica unor limbi, imperativul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în sensul cel mai general posibilitatea unei acțiuni ca voită de către vorbitor.
Nou!!: Limba maghiară și Imperativ · Vezi mai mult »
Indicativ
În gramatică, indicativul este un mod personal al verbului, care are drept valoare semantică specifică exprimarea unor acțiuni, întâmplări, stări etc.
Nou!!: Limba maghiară și Indicativ · Vezi mai mult »
Infinitiv
În numeroase limbi, modul infinitiv este o formă a verbelor prin care se denumește acțiunea exprimată de acestea într-o manieră generală, în general fără a preciza timpul, numărul sau persoana.
Nou!!: Limba maghiară și Infinitiv · Vezi mai mult »
Interjecție
În gramatica tradițională, interjecția este o parte de vorbire neflexibilă folosită de obicei exclamativ, care exprimă o senzație, un sentiment, o stare fizică sau sufletească, o manifestare de voință, un îndemn, o chemare etc.
Nou!!: Limba maghiară și Interjecție · Vezi mai mult »
Israel
Statul Israel (în,; în, Dawlat Israil) este o republică parlamentară localizată în Orientul Mijlociu de-a lungul malului de est al Mării Mediterane.
Nou!!: Limba maghiară și Israel · Vezi mai mult »
Istoria limbii maghiare
Istoria limbii maghiare se împarte în următoarele perioade.
Nou!!: Limba maghiară și Istoria limbii maghiare · Vezi mai mult »
Juxtapunere
În lingvistică, juxtapunerea sau parataxa este alăturarea a două entități (cuvinte, propoziții, fraze) fără vreun cuvânt intermediar.
Nou!!: Limba maghiară și Juxtapunere · Vezi mai mult »
Laic
Laic (din) este termenul care desemnează pe cei care nu fac parte din cler și, prin extensie, tot ce nu ține de biserică; care este independent față de confesiunile religioase.
Nou!!: Limba maghiară și Laic · Vezi mai mult »
Lege
În politică și drept legile reprezintă regulile scrise de conduită ce descriu sau reglează relații specifice între persoane și organizații, ca și măsurile punitive asupra celor ce încalcă aceste reguli de conduită.
Nou!!: Limba maghiară și Lege · Vezi mai mult »
Lexic
Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.
Nou!!: Limba maghiară și Lexic · Vezi mai mult »
Lexicul limbii maghiare
Lexicul limbii maghiare este format în proporție de 8% din cuvinte moștenite, 7% cuvinte împrumutate, 80% cuvinte formate pe teren propriu și 5% cuvinte de origine necunoscută.
Nou!!: Limba maghiară și Lexicul limbii maghiare · Vezi mai mult »
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Nou!!: Limba maghiară și Limba engleză · Vezi mai mult »
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Nou!!: Limba maghiară și Limba franceză · Vezi mai mult »
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Nou!!: Limba maghiară și Limba germană · Vezi mai mult »
Limba italiană
Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia.
Nou!!: Limba maghiară și Limba italiană · Vezi mai mult »
Limba japoneză
Japoneza sau nipona, este principala limbă vorbită și scrisă în Japonia.
Nou!!: Limba maghiară și Limba japoneză · Vezi mai mult »
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Nou!!: Limba maghiară și Limba latină · Vezi mai mult »
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Nou!!: Limba maghiară și Limba română · Vezi mai mult »
Limba turcă
Limba turcă este cea mai vorbită limbă turcică, cu 10–15 milioane de vorbitori nativi în sud-estul Europei (majoritatea în Tracia Răsăriteană) și 60–65 de milioane de vorbitori nativi în Asia de Vest (majoritatea în Anatolia).
Nou!!: Limba maghiară și Limba turcă · Vezi mai mult »
Limbă aglutinantă
În domeniul morfologic al tipologiei lingvistice, termenul „limbă aglutinantă”, creat în 1836 de lingvistul german Wilhelm von Humboldt, pornind de la verbul latinesc agglutinare „a lipi laolaltă”, desemnează o limbă în care, pentru a exprima raporturile gramaticale, la rădăcina cuvintelor se adaugă afixe distincte.
Nou!!: Limba maghiară și Limbă aglutinantă · Vezi mai mult »
Limbă națională
Limba națională a unei țări este limba vorbită de majoritatea poporului, însă aceasta nu trebuie să fie neapărat limba oficială, deși acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori.
Nou!!: Limba maghiară și Limbă națională · Vezi mai mult »
Limbă oficială
O limbă oficială este o limbă care este desemnată în mod special să fie așa în constituția țărilor, statelor, și a altor teritorii.
Nou!!: Limba maghiară și Limbă oficială · Vezi mai mult »
Limbă regională sau minoritară
O limbă regională sau minoritară este un idiom diferit de limba oficială a unui stat, și care este folosit în mod tradițional de cetățenii care constituie un grup numeric inferior restului populației.
Nou!!: Limba maghiară și Limbă regională sau minoritară · Vezi mai mult »
Limbă standard
În sociolingvistică, limba standard este o varietate a unei limbi elaborată prin activități conștiente de normare, cu scopul de a servi drept mijloc de comunicare comun utilizatorilor acelei limbi, care folosesc eventual și alte varietăți ale acesteiaDubois 2002, pp. 440–441.
Nou!!: Limba maghiară și Limbă standard · Vezi mai mult »
Limbi fino-ugrice
Limbile fino-ugrice sunt o subfamilie a limbilor uralice, cele mai importante fiind maghiara, estona și finlandeza.
Nou!!: Limba maghiară și Limbi fino-ugrice · Vezi mai mult »
Limbi indo-europene
Limbi care nu sunt indo-europene. Distribuția limbilor indo-europene (IE) pe glob. Țările colorate în ''portocaliu'' ■ au o populație majoritară vorbitoare a unei limbi IE, iar țările colorate în ''galben'' ■ au doar minorități a căror limbă IE are statut oficial. În restul de țări, deși există populații semnificative de vorbitori ai unei limbi IE, aceasta nu are statut oficial. Limbile indo-europene Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone.
Nou!!: Limba maghiară și Limbi indo-europene · Vezi mai mult »
Limbi iraniene
Limbile iraniene sunt o ramură a familiei limbilor indo-europene și a subfamiliei limbi indo-iraniene.
Nou!!: Limba maghiară și Limbi iraniene · Vezi mai mult »
Limbi romanice
Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară.
Nou!!: Limba maghiară și Limbi romanice · Vezi mai mult »
Limbi slave
Limbile slave (sau slavice) formează o familie de limbi înrudite, vorbite de popoarele slave (ruși, ucraineni, bieloruși, polonezi, bulgari, cehi, croați, slovaci, sârbi etc.), care trăiesc în special în Europa Centrală și de Est, în Balcani și în partea de nord a Asiei.
Nou!!: Limba maghiară și Limbi slave · Vezi mai mult »
Limbi turcice
Limbile turcice formează ramura de vest a familiei limbilor altaice.
Nou!!: Limba maghiară și Limbi turcice · Vezi mai mult »
Limbi ugrice
Limbile ugrice sunt un grup de limbi din ramura fino-ugrică a familiei limbilor uralice, compus din trei limbi: limba maghiară, limba hantî (sau ostiacă) și limba mansi (sau vogulă).
Nou!!: Limba maghiară și Limbi ugrice · Vezi mai mult »
Limbi uralice
Harta limbilor uralice Răspândirea limbilor uralice în cadrul Imperiului Rus (excepție Finlanda) în anul 1897 Limbile uralice formează o familie lingvistică de aproximativ 30 de limbi care sunt vorbite de în jur de 25 de milioane de persoane.
Nou!!: Limba maghiară și Limbi uralice · Vezi mai mult »
Lingvistică
Lingvistica este știința care studiază varietățile de limbaj natural și caracteristicile lor sau limba ca sistem comunicațional.
Nou!!: Limba maghiară și Lingvistică · Vezi mai mult »
Lista Swadesh a limbii maghiare
Lista Swadesh de 207 cuvinte în limbile română și maghiară.
Nou!!: Limba maghiară și Lista Swadesh a limbii maghiare · Vezi mai mult »
Listă de nume românești de origine maghiară
Acest articol enumeră o serie de nume românești originare din limba maghiară, forma lor originală, precum și traducerea în limba română (cel mai adesea o ocupație, o însușire personală sau un nume propriu din onomastica creștină).
Nou!!: Limba maghiară și Listă de nume românești de origine maghiară · Vezi mai mult »
Literatură
Literatura (sau beletristica) este arta compozițiilor scrise.
Nou!!: Limba maghiară și Literatură · Vezi mai mult »
Locuțiune
Locuțiunea este, în gramatică și în lexicologie, un grup de cuvinte cu înțeles unitar care se comportă, din punct de vedere gramatical, ca o singură parte de vorbire.
Nou!!: Limba maghiară și Locuțiune · Vezi mai mult »
Maghiari
Maghiarii sau ungurii sunt un popor răspândit în Europa centrală, vorbitor al limbii maghiare.
Nou!!: Limba maghiară și Maghiari · Vezi mai mult »
Migrație
Termenul migrație se poate referi la.
Nou!!: Limba maghiară și Migrație · Vezi mai mult »
Mod (gramatică)
În unele limbi, cum sunt cele flexionare și cele aglutinante, modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care este un mijloc gramaticalizat de exprimare a modalității, adică a atitudinii subiective a vorbitorului față de conținutul faptic al propriei sale propoziții, implicând aprecierea acțiunii, întâmplării, stării, existenței exprimate de verb ca reală, sigură, posibilă, realizabilă, dorită, incertă, ireală etc.
Nou!!: Limba maghiară și Mod (gramatică) · Vezi mai mult »
Modalitate (lingvistică)
În semantică, modalitatea este o categorie care exprimă atitudinea vorbitorului față de cele exprimate în propozițieBussmann 1998, p. 754.
Nou!!: Limba maghiară și Modalitate (lingvistică) · Vezi mai mult »
Modalizator
În lingvistică, un modalizator este un „mijloc care permite vorbitorului să-și manifeste felul în care privește propriul său enunț”.
Nou!!: Limba maghiară și Modalizator · Vezi mai mult »
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Nou!!: Limba maghiară și Moldova · Vezi mai mult »
Morfem
În lingvistică, morfemul este cel mai mic element purtător de sens din limbă.
Nou!!: Limba maghiară și Morfem · Vezi mai mult »
Morfologie (dezambiguizare)
Morfologie - ramură a gramaticii Morfologie - ramură a biologiei.
Nou!!: Limba maghiară și Morfologie (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Munții Carpați
Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei.
Nou!!: Limba maghiară și Munții Carpați · Vezi mai mult »
Munții Ural
Munții Ural (în) sunt un lanț muntos situat la circa 1500 km est de Moscova, aproximativ pe direcția nord-sud.
Nou!!: Limba maghiară și Munții Ural · Vezi mai mult »
Negație (gramatică)
În lingvistică, negația este o operație prin care se contrazice înțelesul total sau parțial al unei propozițiiCrystal 2008, p. 323.
Nou!!: Limba maghiară și Negație (gramatică) · Vezi mai mult »
Număr
Termenul număr este o noțiune abstractă folosită pentru a exprima cantitatea.
Nou!!: Limba maghiară și Număr · Vezi mai mult »
Număr (gramatică)
În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.
Nou!!: Limba maghiară și Număr (gramatică) · Vezi mai mult »
Nume predicativ
În gramaticile tradiționale ale limbii române, termenul „nume predicativ” denumește una din părțile componente ale predicatului nominal, cealaltă fiind un verb copulativ.
Nou!!: Limba maghiară și Nume predicativ · Vezi mai mult »
Numeral
În gramatica tradițională, numeralul este o clasă de cuvinte omogenă din punct de vedere semantic, exprimând ideea de număr, dând indicații de cantitate, dar eterogenă în privința morfologiei și a funcțiilor sintactice ale acestor cuvinte, care se comportă, în diferite situații, fie ca adjective, fie ca substantive, fie ca pronume, fie ca adverbe, în funcție de specia de numeral despre care este vorba, dar și în cadrul unor anumite specii pot avea mai multe valori morfologice.
Nou!!: Limba maghiară și Numeral · Vezi mai mult »
Obi
Obi sau Ob, fluviul cu cel mai lung estuar: 800 km lungime, 30-90 km lățime și 10-12 m adâncime, este situat in vestul Siberiei, Federația Rusă.
Nou!!: Limba maghiară și Obi · Vezi mai mult »
Onomatopee
Onomatopeea este un cuvânt care, prin elementele sale sonore, imită cu aproximație un sunet sau un zgomotConstantinescu-Dobridor 1980, p. 306.
Nou!!: Limba maghiară și Onomatopee · Vezi mai mult »
Ortografie fonemică
O ortografie fonemică (numită uneori și ortografie fonetică) este o ortografie care stabilește o relație regulată între forma scrisă și forma pronunțată, în sensul că aplicând un set de reguli generale orice cuvânt scris poate fi pronunțat corect și orice cuvânt vorbit poate fi scris corect, fără a memora grafia fiecărui cuvânt în parte.
Nou!!: Limba maghiară și Ortografie fonemică · Vezi mai mult »
Paloți
Paloții (în) sunt un subgrup etnic maghiar din Ungaria și Slovacia, de limbă maghiară, care cultural ține de maghiarimea din regiunile nordice ale Ungariei și regiunile sudice ale Slovaciei.
Nou!!: Limba maghiară și Paloți · Vezi mai mult »
Paradigmă (lingvistică)
În lingvistica tradițională, o paradigmă este un ansamblu de forme pe care le ia un morfem lexical combinat cu afixele pe care le poate primi.
Nou!!: Limba maghiară și Paradigmă (lingvistică) · Vezi mai mult »
Parte de propoziție
În gramatica tradițională sunt numite părți de propoziție cuvintele sau grupurile de cuvinte care, în cadrul unei propoziții, fie independentă sau făcând parte dintr-o frază, ocupă funcții sintactice și sunt legate între ele prin raporturi sintacticeConstantinescu-Dobridor 1989, articolul.
Nou!!: Limba maghiară și Parte de propoziție · Vezi mai mult »
Parte de vorbire
În gramatica tradițională, partea de vorbire este o clasă de cuvinte stabilită după sensul lor lexical general și după caracteristicile lor morfologice și sintacticeConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Nou!!: Limba maghiară și Parte de vorbire · Vezi mai mult »
Participiu
În gramatica tradițională, participiul este o formă derivată din rădăcina verbului, existentă în mai multe limbi, care are trăsături atât verbale, cât și adjectivale.
Nou!!: Limba maghiară și Participiu · Vezi mai mult »
Particulă (gramatică)
În lingvistică, particula este un element de limbă invariabil, tratat în mod diferit în gramaticile a diverse limbi, ba chiar și de diversele orientări lingvistice referitoare la aceeași limbă.
Nou!!: Limba maghiară și Particulă (gramatică) · Vezi mai mult »
Persoană (gramatică)
În lingvistică, persoana este o categorie gramaticală bazată pe referirea la participanții comunicării prin limbă și la enunțul produs.
Nou!!: Limba maghiară și Persoană (gramatică) · Vezi mai mult »
Poem
Poemul este o specie a poeziei epice, de întindere relativ mare, cu caracter eroic, filozofic, istoric, mitologic, legendar etc., în care se povestesc fapte mărețe săvârșite de personaje însuflețite de sentimente nobile.
Nou!!: Limba maghiară și Poem · Vezi mai mult »
Postpoziție
În gramatică, postpoziția este un cuvânt gramatical (numit și funcțional) propriu unor limbi, care este plasat după un cuvânt parte de vorbire nominală (substantiv, pronume), pentru a forma cu acesta un complement pe care îl leagă de verbul său regent.
Nou!!: Limba maghiară și Postpoziție · Vezi mai mult »
Pragmatică
Pragmatica este o ramură a lingvisticii, care analizează relația dintre semne și interpretarea lor.
Nou!!: Limba maghiară și Pragmatică · Vezi mai mult »
Predicat
În gramatica tradițională, predicatul este una din cele două părți de propoziție principale, cealaltă fiind subiectul, altfel spus, este unul din constituenții propoziției minimale, celălalt fiind subiectulGrevisse și Goosse 2007, p. 259.
Nou!!: Limba maghiară și Predicat · Vezi mai mult »
Prepoziție
În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.
Nou!!: Limba maghiară și Prepoziție · Vezi mai mult »
Principatul Transilvaniei
Principatul Transilvaniei a fost o formațiune statală de sine stătătoare care a succedat voievodatului Transilvaniei între 1541 și 1699.
Nou!!: Limba maghiară și Principatul Transilvaniei · Vezi mai mult »
Proces (lingvistică)
În lingvistică, noțiunea de proces ține de semantica verbului.
Nou!!: Limba maghiară și Proces (lingvistică) · Vezi mai mult »
Pronume
În gramatica tradițională, pronumele (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 389–390.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 957.Crystal 2008, pp. 391–392.Dubois 2002, pp. 382–383.Kugler și Laczkó 2000, p. 152.Bokor 2007, pp. 228–229.. În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și sintactic de substantive. Unora dintre ele le corespund adjective pronominale, apropiate din aceste puncte de vedere de adjectivele propriu-zise.
Nou!!: Limba maghiară și Pronume · Vezi mai mult »
Pronume demonstrativ
În morfologie, pronumele demonstrativ este un cuvânt gramatical, din clasa pronumelor, care se referă la entități despre care indică în general apropierea ori depărtarea lor față de vorbitor (în unele limbi și față de destinatarul comunicării), în spațiu sau în timp.
Nou!!: Limba maghiară și Pronume demonstrativ · Vezi mai mult »
Pronume interogativ
În gramatică, pronumele interogativ este un pronume care înlocuiește în întrebări parțiale (incompatibile cu răspunsul da sau nu) ceea ce vizează întrebarea și este așteptat în răspunsAvram 1997, pp.
Nou!!: Limba maghiară și Pronume interogativ · Vezi mai mult »
Pronume nehotărât
În gramatica tradițională, pronumele nehotărât sau nedefinit este o clasă de cuvinte eterogenăKalmbach 2017,.
Nou!!: Limba maghiară și Pronume nehotărât · Vezi mai mult »
Pronume personal
În gramatică, pronumele personal este un pronume care se referă la diferitele persoane gramaticale.
Nou!!: Limba maghiară și Pronume personal · Vezi mai mult »
Pronume posesiv
În gramatică, pronumele posesiv este un pronume care implică o dublă referință pronominală: la o entitate numită obiect posedat și la una numită posesorConstantinescu-Dobridor 1998, articolul, partea ~ posesiv.
Nou!!: Limba maghiară și Pronume posesiv · Vezi mai mult »
Pronume reflexiv
În gramatică, pronumele reflexiv este un pronume care se referă la agentul unei acțiuni, acesta fiind de obicei subiectul unui verb, iar pronumele – complementul acestuiaAvram 1997, pp. 167–168.
Nou!!: Limba maghiară și Pronume reflexiv · Vezi mai mult »
Pronume relativ
În gramatică, pronumele relativ este un pronume care cel mai adesea se referă la un substantiv, la alt pronume sau la o propoziție, reluându-le sau anticipându-le.
Nou!!: Limba maghiară și Pronume relativ · Vezi mai mult »
Pronumele în limba maghiară
Acest articol se limitează la acea parte a morfologiei limbii maghiare care se ocupă de pronume, tratând clasificarea, formarea și utilizarea lor pronominală și adjectivală, precum și morfemele care exprimă categoriile gramaticale ce le caracterizează: persoana, numărul și cazul.
Nou!!: Limba maghiară și Pronumele în limba maghiară · Vezi mai mult »
Propoziția în limba maghiară
Acest articol se limitează la acea parte a sintaxei limbii maghiare care tratează, în viziunea gramaticii tradiționale, tipurile de propoziții, părțile de propoziție, chestiunile legate de acordul dintre acestea și topica în propoziție.
Nou!!: Limba maghiară și Propoziția în limba maghiară · Vezi mai mult »
Propoziție gramaticală
Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.
Nou!!: Limba maghiară și Propoziție gramaticală · Vezi mai mult »
Protestantism
Protestantismul este unul dintre cele trei mari curente existente, în prezent, în creștinism.
Nou!!: Limba maghiară și Protestantism · Vezi mai mult »
Râul Criș
Râul Criș (în, în), numit și Râul Crișul Triplu, este numele unui râu din estul Ungariei, cu o lungime de 91,3 km.
Nou!!: Limba maghiară și Râul Criș · Vezi mai mult »
Râul Tisa
Tisa (în, în, în, în) este un râu care curge prin România, Ucraina, Slovacia, Ungaria și Serbia, apoi se varsă în Dunăre lângă Belgrad.
Nou!!: Limba maghiară și Râul Tisa · Vezi mai mult »
Regatul Ungariei
Regatul Ungariei, alternativ Regatul Maghiar, (în, în) a fost înființat în anul 1000.
Nou!!: Limba maghiară și Regatul Ungariei · Vezi mai mult »
Regiunea Transcarpatia
Transcarpatia (în, în) este o regiune din Ucraina.
Nou!!: Limba maghiară și Regiunea Transcarpatia · Vezi mai mult »
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Nou!!: Limba maghiară și România · Vezi mai mult »
Secolul al XI-lea
Secolul al XI-lea a cuprins perioada aniilor 1001-1100 în acord cu calendarul iulian.
Nou!!: Limba maghiară și Secolul al XI-lea · Vezi mai mult »
Secolul al XII-lea
În istoria culturii europene, această perioadă este considerată ca făcând parte din Evul Mediu și este uneori numita perioada cisterciana.
Nou!!: Limba maghiară și Secolul al XII-lea · Vezi mai mult »
Secolul al XIV-lea
Fără descriere.
Nou!!: Limba maghiară și Secolul al XIV-lea · Vezi mai mult »
Secolul al XIX-lea
Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.
Nou!!: Limba maghiară și Secolul al XIX-lea · Vezi mai mult »
Secolul al XVI-lea
Fără descriere.
Nou!!: Limba maghiară și Secolul al XVI-lea · Vezi mai mult »
Secolul al XVIII-lea
Secolul al XVIII-lea începe pe 1 ianuarie 1701 și se termină pe 31 decembrie 1800.
Nou!!: Limba maghiară și Secolul al XVIII-lea · Vezi mai mult »
Secui
Secuii (popular săcui, în) sunt un grup etnografic maghiar din România care cultural ține de maghiarimea din județele Covasna, Harghita și în arealul central și sud-estic al județului Mureș.
Nou!!: Limba maghiară și Secui · Vezi mai mult »
Serbia
Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.
Nou!!: Limba maghiară și Serbia · Vezi mai mult »
Silabă
În fonetică, silaba (din cuvântul grecesc συλλαβή syllabḗ „ceea ce este ținut împreună, ansamblu”) este o unitate de pronunțare fundamentală a cuvântului sau a lanțului vorbirii constituită dintr-un sunet sau dintr-o serie de sunete, pe care vorbitorii o identifică în mod intuitiv, și care nu are o definiție lingvistică unitarăCrystal 2008, p. 467.
Nou!!: Limba maghiară și Silabă · Vezi mai mult »
Sintaxă
În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.
Nou!!: Limba maghiară și Sintaxă · Vezi mai mult »
Slovacia
Slovacia (în), oficial Republica Slovacă (în), este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Nou!!: Limba maghiară și Slovacia · Vezi mai mult »
Slovenia
Slovenia (în), oficial Republica Slovenia (în abr.: RS), este un stat suveran situat în sudul Europei Centrale, la o răscruce de drumuri culturale și comerciale europene importante.
Nou!!: Limba maghiară și Slovenia · Vezi mai mult »
Stat
Statul este organizația care deține monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de frontiere.
Nou!!: Limba maghiară și Stat · Vezi mai mult »
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Nou!!: Limba maghiară și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »
Subiect (dezambiguizare)
Cuvântul subiect are două sensuri principale: 1.
Nou!!: Limba maghiară și Subiect (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Nou!!: Limba maghiară și Substantiv · Vezi mai mult »
Substantivul, adjectivul și numeralul în limba maghiară
Acest articol tratează părțile de vorbire nominale ale limbii maghiare, în afara pronumelor.
Nou!!: Limba maghiară și Substantivul, adjectivul și numeralul în limba maghiară · Vezi mai mult »
Sudul Marii Câmpii
Sudul Marii Câmpii este o regiune a Ungariei.
Nou!!: Limba maghiară și Sudul Marii Câmpii · Vezi mai mult »
Terminologie
Cuvântul „terminologie” are două accepțiuni.
Nou!!: Limba maghiară și Terminologie · Vezi mai mult »
Text
Un text este un șir de simboluri sau caractere dintr-un sistem de scriere organizate în propoziții ale unei limbi naturale și care are drept scop transmiterea de informații.
Nou!!: Limba maghiară și Text · Vezi mai mult »
Timp (gramatică)
În gramatică, termenul „timp” este folosit cu mai multe accepțiuni.
Nou!!: Limba maghiară și Timp (gramatică) · Vezi mai mult »
Tipografie
Tipografia(din, cuvânt compus din „τύπος” — týpos, lovitură, amprentă, figură, și „γραφή” — graphḗ, grafie) reprezintă arta și tehnica tipăritului, a formei și aranjării literelor pe un document scris.
Nou!!: Limba maghiară și Tipografie · Vezi mai mult »
Topică
În lingvistică, termenul „topică” are două accepțiuni.
Nou!!: Limba maghiară și Topică · Vezi mai mult »
Transdanubia
hu icon Regiunile Ungariei Transdanubia (în, în traducere „Dincolo de Dunăre”) este denumirea tradițională a teritoriului Ungariei de pe malul drept al Dunării (partea de vest a Ungariei).
Nou!!: Limba maghiară și Transdanubia · Vezi mai mult »
Transilvania
Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.
Nou!!: Limba maghiară și Transilvania · Vezi mai mult »
Tranzitivitate (gramatică)
În gramatică, tranzitivitatea este concepută cu două accepții diferite.
Nou!!: Limba maghiară și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »
Ucraina
Fără descriere.
Nou!!: Limba maghiară și Ucraina · Vezi mai mult »
Ungaria
Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Nou!!: Limba maghiară și Ungaria · Vezi mai mult »
Verb
În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.
Nou!!: Limba maghiară și Verb · Vezi mai mult »
Verb auxiliar
În gramatică, un verb auxiliar (de la cuvântul latinesc auxilium „ajutor”) este un verb care la origine are sens lexical, dar în anumite contexte devine cuvânt gramatical, pierzându-și acest sens, și îndeplinește funcția de a exprima, în asociație cu un verb având sens lexical, categorii gramaticale ale acestuia, precum diateza, modul, timpul, numărul și persoana.
Nou!!: Limba maghiară și Verb auxiliar · Vezi mai mult »
Verb copulativ
În sintaxa propoziției, un verb copulativ este un verb care, fiind la un mod personal, leagă subiectul de un cuvânt de natură nominală (substantiv, pronume, adjectiv, numeral), sau folosit cu valoare nominală (verb la participiu, la infinitiv sau la supin, adverb), având funcția de nume predicativ.
Nou!!: Limba maghiară și Verb copulativ · Vezi mai mult »
Verb modal
În lingvistică, un verb modal este un verb care exprimă prin conținutul său lexical (originar sau dobândit prin context) una din ideile de modalitate.
Nou!!: Limba maghiară și Verb modal · Vezi mai mult »
Verbul în limba maghiară
Acest articol se limitează la partea din morfologia limbii maghiare referitoare la verb, tratând în viziunea gramaticii tradiționale morfemele care exprimă diatezele, modurile, formele nominale și timpurile verbale, precum și valorile acestora.
Nou!!: Limba maghiară și Verbul în limba maghiară · Vezi mai mult »
Vocală
Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.
Nou!!: Limba maghiară și Vocală · Vezi mai mult »
Vocală anterioară
În fonetică, o vocală anterioară este o vocală articulată cu limba într-o poziție avansată, dar fără a crea o îngustare a fluxului de aer care să poată fi clasificată drept consoană.
Nou!!: Limba maghiară și Vocală anterioară · Vezi mai mult »
Vocală posterioară
În fonetică, o vocală posterioară este o vocală articulată cu limba într-o poziție retrasă, dar fără a crea o îngustare a fluxului de aer care să poată fi clasificată drept consoană.
Nou!!: Limba maghiară și Vocală posterioară · Vezi mai mult »
Wikivoyage
Wikivoyage este un wiki destinat creării de ghiduri turistice cu conținut liber.
Nou!!: Limba maghiară și Wikivoyage · Vezi mai mult »
1671
1671 (MDCLXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Limba maghiară și 1671 · Vezi mai mult »
1677
1677 (MDCLXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Limba maghiară și 1677 · Vezi mai mult »
1844
1844 (MDCCCXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Limba maghiară și 1844 · Vezi mai mult »
1849
1849 (MDCCCXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Limba maghiară și 1849 · Vezi mai mult »
1867
1867 (MDCCCLXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Limba maghiară și 1867 · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Limba maghiara, Limba ungara, Limba ungară, Limbă maghiară, Maghiară.
