Limba poloneză și Limba ucraineană

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Limba poloneză și Limba ucraineană

Limba poloneză vs. Limba ucraineană

Limba poloneză (sau polonă; polszczyzna, język polski) este o limbă slavă de vest, vorbită de aproximativ 42,5 milioane de persoane în întreaga lume, în principal în Polonia. Limba ucraineană (în ucraineană украї́нська мо́ва ukrajinska mova) este o limbă indoeuropeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de est, din care mai fac parte limba rusă și limba belarusă.

Adjectiv

În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.

Adjectiv și Limba poloneză · Adjectiv și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Limba poloneză · Al Doilea Război Mondial și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Alfabetul latin

right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.

Alfabetul latin și Limba poloneză · Alfabetul latin și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Animat și inanimat (lingvistică)

În lingvistică, calificările „animat și inanimat” sau „însuflețit și neînsuflețit” se bazează în primul rând pe distincția naturală dintre, pe de o parte, ființe, adică entități ce se caracterizează prin viață din punct de vedere biologic, pe de altă parte entități care nu au această caracteristică.

Animat și inanimat (lingvistică) și Limba poloneză · Animat și inanimat (lingvistică) și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Aspect și mod de acțiune

În lingvistică, aspectul și modul de acțiune, pentru cel din urmă termen fiind folosit și termenul german Aktionsart, indeferent de limba lucrării de specialitate, sunt categorii gramaticale ale verbului despre care nu există unitate de vederi în gramaticile diferitelor limbi și uneori nici printre lingviștii care se ocupă de aceeași limbă.

Aspect și mod de acțiune și Limba poloneză · Aspect și mod de acțiune și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Belarus

Belarus (în; în sau Белоруссия, transliterat Belorussia), denumită oficial Republica Belarus, este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa de Est, vecină cu Rusia către nord-est, Ucraina către sud, Polonia către vest, și Lituania și Letonia către nord-vest.

Belarus și Limba poloneză · Belarus și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Brazilia

Brazilia (Brasil), oficial Republica Federativă a Braziliei, este o republică federativă formată din 27 de unități federative — Districtul Federal și 26 de state.

Brazilia și Limba poloneză · Brazilia și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Canada

Canada este un stat situat în extremitatea nordică a continentului America de Nord.

Canada și Limba poloneză · Canada și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Cazul acuzativ

În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Cazul acuzativ și Limba poloneză · Cazul acuzativ și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Cazul dativ

În morfologia unor limbi flexionare și aglutinante, dativul (cf. termenul latinesc dativus, traducere a termenului grecesc cu sensul „caz referitor la actul de a da”Bussmann 1998, p. 273.) este un caz gramatical (ex. I-am dat colegei tale cărțile de spaniolă).

Cazul dativ și Limba poloneză · Cazul dativ și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Cazul genitiv

În gramatică, genitivul este un caz care exprimă, în sensul cel mai larg, faptul că un obiect (în sens larg) este în raport cu alt obiectČirgić 2010, p. 184 (gramatică muntenegreană).

Cazul genitiv și Limba poloneză · Cazul genitiv și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Cazul nominativ

În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, nominativul (cf. termenul latinesc nominativus, de la verbul nominare „a numi”) este un caz, cel în care stă în principal substantivul sau pronumele în funcția de subiect al propoziției gramaticale, și în care stau, prin acord, determinanții acestuiaBussmann 1998, p. 804.

Cazul nominativ și Limba poloneză · Cazul nominativ și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Cazul vocativ

În gramatica unor limbi flexionare, vocativul (din cuvântul latinesc vocativus, la rândul său din verbul vocare „a chema”) este cazul gramatical al adresării directe, caracterizat prin intonație specifică, marcată uneori în scris prin semnul exclamării, și prin pauze care izolează cuvântul sau grupul de cuvinte la acest caz, marcate în scris prin virgulă/virgule când este în cadrul unei propozițiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Cazul vocativ și Limba poloneză · Cazul vocativ și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Condițional

Condiționalul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în general o acțiune, o întâmplare sau o stare ipotetică a cărei realizare în prezent sau în viitor depinde de realizarea altei acțiuni, întâmplări sau stări, ori o ipoteză nerealizată în trecutAvram 1997, pp. 207–208.

Condițional și Limba poloneză · Condițional și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană

O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.

Consoană și Limba poloneză · Consoană și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană africată

În fonetică, o consoană se numește africată sau semioclusivă dacă începe ca o consoană oclusivă prin blocarea fluxului de aer din canalul fonator și se termină ca o consoană fricativă prin eliberarea parțială și de obicei șuierătoare a aerului.

Consoană africată și Limba poloneză · Consoană africată și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană africată alveolară sonoră

În fonetică, consoana africată alveolară sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Consoană africată alveolară sonoră și Limba poloneză · Consoană africată alveolară sonoră și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană africată alveolară surdă

În fonetică, consoana africată alveolară surdă este un sunet consonantic care apare în multe limbi.

Consoană africată alveolară surdă și Limba poloneză · Consoană africată alveolară surdă și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană alveolară

În fonetică, se numesc consoane alveolare acele consoane pronunțate cu partea anterioară a limbii în zona alveolelor incisivilor superiori; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Consoană alveolară și Limba poloneză · Consoană alveolară și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană bilabială

În fonetică, se numesc consoane bilabiale acele consoane pronunțate prin acțiunea ambelor buze; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Consoană bilabială și Limba poloneză · Consoană bilabială și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană fricativă

În fonetică, o consoană se numește fricativă (sau constrictivă, spirantă) dacă la pronunțarea sa canalul fonator se strâmtează astfel încât aerul să se poată scurge tot timpul emisiunii.

Consoană fricativă și Limba poloneză · Consoană fricativă și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană fricativă alveolară sonoră

În fonetică, consoana fricativă alveolară sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.

Consoană fricativă alveolară sonoră și Limba poloneză · Consoană fricativă alveolară sonoră și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană fricativă alveolară surdă

În fonetică, consoana fricativă alveolară surdă este un sunet consonantic care apare în foarte multe limbi vorbite.

Consoană fricativă alveolară surdă și Limba poloneză · Consoană fricativă alveolară surdă și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană fricativă labiodentală sonoră

În fonetică, consoana fricativă labiodentală sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Consoană fricativă labiodentală sonoră și Limba poloneză · Consoană fricativă labiodentală sonoră și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană fricativă labiodentală surdă

În fonetică, consoana fricativă labiodentală surdă este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Consoană fricativă labiodentală surdă și Limba poloneză · Consoană fricativă labiodentală surdă și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană fricativă velară surdă

În fonetică, consoana fricativă velară surdă este un sunet care apare în unele limbi vorbite.

Consoană fricativă velară surdă și Limba poloneză · Consoană fricativă velară surdă și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană labiodentală

În fonetică, se numesc consoane labiodentale acele consoane pronunțate prin acțiunea buzei inferioare și a incisivilor superiori; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Consoană labiodentală și Limba poloneză · Consoană labiodentală și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană nazală

În fonetică, consoanele nazale sunt acele consoane în timpul emiterii cărora aerul este expirat pe nas.

Consoană nazală și Limba poloneză · Consoană nazală și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană nazală alveolară

În fonetică, consoana nazală alveolară este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Consoană nazală alveolară și Limba poloneză · Consoană nazală alveolară și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană nazală bilabială

În fonetică, consoana nazală bilabială este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.

Consoană nazală bilabială și Limba poloneză · Consoană nazală bilabială și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană oclusivă

Consoanele oclusive (sau explozive) sunt acele consoane pronunțate printr-o ocluzie a canalului fonator.

Consoană oclusivă și Limba poloneză · Consoană oclusivă și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană oclusivă alveolară sonoră

În fonetică, consoana oclusivă alveolară sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Consoană oclusivă alveolară sonoră și Limba poloneză · Consoană oclusivă alveolară sonoră și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană oclusivă alveolară surdă

În fonetică, consoana oclusivă alveolară surdă este un sunet consonantic care apare în multe limbi vorbite.

Consoană oclusivă alveolară surdă și Limba poloneză · Consoană oclusivă alveolară surdă și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană oclusivă bilabială sonoră

În fonetică, consoana oclusivă bilabială sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Consoană oclusivă bilabială sonoră și Limba poloneză · Consoană oclusivă bilabială sonoră și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană oclusivă bilabială surdă

În fonetică, consoana oclusivă bilabială surdă este un sunet consonantic care apare în multe limbi.

Consoană oclusivă bilabială surdă și Limba poloneză · Consoană oclusivă bilabială surdă și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană oclusivă velară sonoră

În fonetică, consoana oclusivă velară sonoră este un sunet consonantic care apare în multe limbi.

Consoană oclusivă velară sonoră și Limba poloneză · Consoană oclusivă velară sonoră și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană oclusivă velară surdă

În fonetică, consoana oclusivă velară surdă este un sunet consonantic care apare în aproape toate limbile.

Consoană oclusivă velară surdă și Limba poloneză · Consoană oclusivă velară surdă și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană palatală

În fonetică, se numesc consoane palatale acele consoane pronunțate prin atingerea sau apropierea părții mijlocii a limbii de palatul tare; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Consoană palatală și Limba poloneză · Consoană palatală și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană sonantă

În fonetică, o consoană sonantă este o consoană în articularea căreia nu se produce un zgomot caracteristic consoanelor, ci mai degrabă se aseamănă vocalelor.

Consoană sonantă și Limba poloneză · Consoană sonantă și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană sonantă labiovelară

În fonetică, consoana sonantă labiovelară (sau velară labializată) este o consoană sau semivocală care apare în unele limbi vorbite.

Consoană sonantă labiovelară și Limba poloneză · Consoană sonantă labiovelară și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană sonantă laterală

În fonetică, o consoană sonantă laterală este o consoană în articularea căreia nu se produce un zgomot caracteristic consoanelor, ci mai degrabă se aseamănă vocalelor.

Consoană sonantă laterală și Limba poloneză · Consoană sonantă laterală și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană sonantă laterală alveolară

În fonetică, consoana sonantă laterală alveolară este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.

Consoană sonantă laterală alveolară și Limba poloneză · Consoană sonantă laterală alveolară și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană sonantă palatală

În fonetică, consoana sonantă palatală este un sunet care apare în foarte multe limbi vorbite.

Consoană sonantă palatală și Limba poloneză · Consoană sonantă palatală și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană velară

În fonetică, se numesc consoane velare consoanele pronunțate în partea posterioară a cavității bucale, prin atingerea sau apropierea rădăcinii limbii de vălul palatului; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Consoană velară și Limba poloneză · Consoană velară și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană vibrantă

În fonetică, o consoană vibrantă este o consoană care se realizează printr-o succesiune rapidă de închideri și deschideri ale canalului fonator, determinată de vibrarea organului articulator.

Consoană vibrantă și Limba poloneză · Consoană vibrantă și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Consoană vibrantă alveolară

În fonetică, consoana vibrantă alveolară este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.

Consoană vibrantă alveolară și Limba poloneză · Consoană vibrantă alveolară și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Diateză (gramatică)

Diateza este o categorie gramaticală flexionară caracteristică verbului, care exprimă raportul sintactic dintre subiectul gramatical, procesul exprimat de verb, agentul procesului (care poate fi diferit de subiectul gramatical) și obiectul acestuia.

Diateză (gramatică) și Limba poloneză · Diateză (gramatică) și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Digramă

Digrama se compune din două grafeme care reprezintă un singur sunet sau o succesiune de sunete ce nu corespunde valorilor fonetice uzuale ale celor două grafeme, luate împreună.

Digramă și Limba poloneză · Digramă și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Evul Mediu

Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.

Evul Mediu și Limba poloneză · Evul Mediu și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Flexiune

Flexiunea cuvântului „pisică” în limba spaniolă:'''gat-''' – radical;'''-o''' – sufix specific masculinului;'''-a''' – sufix specific femininului;'''-s''' – sufix de plural În gramatică, flexiunea (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 202–203.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 566.Crystal 2008, p. 243.Dubois 2002, p. 204.Eifring și Theil, 2005, cap. 2, p. 27–31.. Dincolo de această definiție generală, la diverși autori se găsesc viziuni diferite despre flexiune. După unii autori, flexiune este numai procedeul care schimbă forma cuvântului prin afixe care fac corp comun cu baza la care se adaugă. Alți autori consideră flexiune și folosirea unor cuvinte gramaticale nealipite la bază, precum articole, verbe auxiliare, prepoziții etc., în care văd afixe mobile. În această viziune ar exista o flexiune sintetică (prin afixe alipite la bază), o flexiune analitică (prin afixe mobile) și o flexiune mixtă, concomitent sintetică și analitică. Flexiunea se deosebește de altă operație care constă în adăugarea de afixe, anume derivarea, prin faptul că acesta este un procedeu de formare de cuvinte noi. În acest articol se tratează ca afixe gramaticale numai morfemele care intră în compoziția cuvântului, iar ca flexiune numai folosirea acestora.

Flexiune și Limba poloneză · Flexiune și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Fonem

În fonologie, fonemul este cel mai mic segment sonor care distinge sensuri lexicale sau gramaticale în fluxul vorbirii, adică are funcție lingvistică.

Fonem și Limba poloneză · Fonem și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Gerunziu

În structura morfologică a unor limbi, gerunziul este o formă verbală nepersonală inclusă de tradiția unor gramatici, cum este cea română sau cea franceză, printre moduriBidu-Vrănceanu et al., p. 220.

Gerunziu și Limba poloneză · Gerunziu și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Gramatică

Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.

Gramatică și Limba poloneză · Gramatică și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Imperativ

În gramatica unor limbi, imperativul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în sensul cel mai general posibilitatea unei acțiuni ca voită de către vorbitor.

Imperativ și Limba poloneză · Imperativ și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Imperfect

În gramatică, imperfectul este o formă verbală temporală de trecut existentă în unele limbi.

Imperfect și Limba poloneză · Imperfect și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Israel

Statul Israel (în,; în, Dawlat Israil) este o republică parlamentară localizată în Orientul Mijlociu de-a lungul malului de est al Mării Mediterane.

Israel și Limba poloneză · Israel și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Kazahstan

Kazahstan (în, Qazaqstan, IPA;, Kazakhstán, IPA), oficial Republica Kazahstan, este o țară transcontinentală care se află în Asia Centrală, având doar un petic de teritoriu la vest de râul Ural, în Europa.

Kazahstan și Limba poloneză · Kazahstan și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Lexic

Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.

Lexic și Limba poloneză · Lexic și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Limba belarusă

Belarusa (беларуская мова) este una dintre limbile ramurii de răsărit a limbilor slave, împreună cu limba rusă și limba ucraineană, și este vorbită de către belaruși.

Limba belarusă și Limba poloneză · Limba belarusă și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Limba engleză

Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).

Limba engleză și Limba poloneză · Limba engleză și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Limba germană

Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.

Limba germană și Limba poloneză · Limba germană și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Limba protoslavă

Limba protoslavă sau slava comună este limba din care s-au desprins toate celelalte limbi slave ulterioare.

Limba poloneză și Limba protoslavă · Limba protoslavă și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Limba rusă

Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.

Limba poloneză și Limba rusă · Limba rusă și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Limbă standard

În sociolingvistică, limba standard este o varietate a unei limbi elaborată prin activități conștiente de normare, cu scopul de a servi drept mijloc de comunicare comun utilizatorilor acelei limbi, care folosesc eventual și alte varietăți ale acesteiaDubois 2002, pp. 440–441.

Limba poloneză și Limbă standard · Limba ucraineană și Limbă standard · Vezi mai mult »

Limbi balto-slave

Limbile balto-slave sunt o ramură a familiei de limbi indo-europene, cuprinzând limbile baltice și limbile slave.

Limba poloneză și Limbi balto-slave · Limba ucraineană și Limbi balto-slave · Vezi mai mult »

Limbi indo-europene

Limbi care nu sunt indo-europene. Distribuția limbilor indo-europene (IE) pe glob. Țările colorate în ''portocaliu'' ■ au o populație majoritară vorbitoare a unei limbi IE, iar țările colorate în ''galben'' ■ au doar minorități a căror limbă IE are statut oficial. În restul de țări, deși există populații semnificative de vorbitori ai unei limbi IE, aceasta nu are statut oficial. Limbile indo-europene Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone.

Limba poloneză și Limbi indo-europene · Limba ucraineană și Limbi indo-europene · Vezi mai mult »

Limbi slave

Limbile slave (sau slavice) formează o familie de limbi înrudite, vorbite de popoarele slave (ruși, ucraineni, bieloruși, polonezi, bulgari, cehi, croați, slovaci, sârbi etc.), care trăiesc în special în Europa Centrală și de Est, în Balcani și în partea de nord a Asiei.

Limba poloneză și Limbi slave · Limba ucraineană și Limbi slave · Vezi mai mult »

Lingvistică

Lingvistica este știința care studiază varietățile de limbaj natural și caracteristicile lor sau limba ca sistem comunicațional.

Limba poloneză și Lingvistică · Limba ucraineană și Lingvistică · Vezi mai mult »

Lituania

Lituania (în ), oficial Republica Lituania (în), este o țară din Europa de Nord.

Limba poloneză și Lituania · Limba ucraineană și Lituania · Vezi mai mult »

Luțk

Luțk (în) este oraș regional în regiunea Volînia, Ucraina.

Limba poloneză și Luțk · Limba ucraineană și Luțk · Vezi mai mult »

Palatalizare

Palatalizarea, cunoscută și sub denumirea alternativă de muiere, este un termen folosit atât în lingvistica sincronică cât și în cea diacronică, care denotă schimbarea pronunțării unei consoane prin apăsarea limbii de palatul dur al gurii.

Limba poloneză și Palatalizare · Limba ucraineană și Palatalizare · Vezi mai mult »

Polonia

Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.

Limba poloneză și Polonia · Limba ucraineană și Polonia · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Limba poloneză și România · Limba ucraineană și România · Vezi mai mult »

Rusia

Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.

Limba poloneză și Rusia · Limba ucraineană și Rusia · Vezi mai mult »

Secolul al IX-lea

Nordul Europei, în special teritoriul actual al Regatului Unit, este devastat de raidurile vikingilor.

Limba poloneză și Secolul al IX-lea · Limba ucraineană și Secolul al IX-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XIII-lea

În istoria culturii europene, această perioadă este considerată ca făcând parte din Evul Mediu, și după cuceririle sale în Asia, Imperiul Mongol se întindea din Asia de Est în Europa de Est.

Limba poloneză și Secolul al XIII-lea · Limba ucraineană și Secolul al XIII-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XIV-lea

Fără descriere.

Limba poloneză și Secolul al XIV-lea · Limba ucraineană și Secolul al XIV-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XV-lea

Este un secol între Epoca modernă și Renaștere.

Limba poloneză și Secolul al XV-lea · Limba ucraineană și Secolul al XV-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XVIII-lea

Secolul al XVIII-lea începe pe 1 ianuarie 1701 și se termină pe 31 decembrie 1800.

Limba poloneză și Secolul al XVIII-lea · Limba ucraineană și Secolul al XVIII-lea · Vezi mai mult »

Slovacia

Slovacia (în), oficial Republica Slovacă (în), este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.

Limba poloneză și Slovacia · Limba ucraineană și Slovacia · Vezi mai mult »

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).

Limba poloneză și Statele Unite ale Americii · Limba ucraineană și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »

Substantiv

În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.

Limba poloneză și Substantiv · Limba ucraineană și Substantiv · Vezi mai mult »

Ucraina

Fără descriere.

Limba poloneză și Ucraina · Limba ucraineană și Ucraina · Vezi mai mult »

Ungaria

Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.

Limba poloneză și Ungaria · Limba ucraineană și Ungaria · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Limba poloneză și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Limba ucraineană și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Vocală

Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.

Limba poloneză și Vocală · Limba ucraineană și Vocală · Vezi mai mult »

Vocală închisă anterioară nerotunjită

În fonetică, vocala închisă anterioară nerotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în multe limbi vorbite.

Limba poloneză și Vocală închisă anterioară nerotunjită · Limba ucraineană și Vocală închisă anterioară nerotunjită · Vezi mai mult »

Vocală închisă centrală nerotunjită

În fonetică, vocala închisă centrală nerotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite.

Limba poloneză și Vocală închisă centrală nerotunjită · Limba ucraineană și Vocală închisă centrală nerotunjită · Vezi mai mult »

Vocală închisă posterioară rotunjită

În fonetică, vocala închisă posterioară rotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite.

Limba poloneză și Vocală închisă posterioară rotunjită · Limba ucraineană și Vocală închisă posterioară rotunjită · Vezi mai mult »

Vocală semideschisă anterioară nerotunjită

În fonetică, vocala semideschisă anterioară nerotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite.

Limba poloneză și Vocală semideschisă anterioară nerotunjită · Limba ucraineană și Vocală semideschisă anterioară nerotunjită · Vezi mai mult »

Vocală semideschisă posterioară rotunjită

În fonetică, vocala semideschisă posterioară rotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite.

Limba poloneză și Vocală semideschisă posterioară rotunjită · Limba ucraineană și Vocală semideschisă posterioară rotunjită · Vezi mai mult »