acces mai rapid decât browser-ul!
64 relaţii: Accent, Alfabet, Argou, Arhaism, Artă, Cuvânt, Dialect, Enunț (lingvistică), Esperanto, Familie de limbi, Fonem, Fonetică, Grai, Gramatică, Ideogramă, Insulele Canare, Intonație, J. R. R. Tolkien, Jargon, La Gomera, Lexic, Limba chineză, Limba engleză, Limba germană, Limba maternă, Limba olandeză, Limbaj (dezambiguizare), Limbă aglutinantă, Limbă artificială, Limbă de lemn, Limbă extraterestră, Limbă geografică, Limbă literară, Limbă moartă, Limbă națională, Limbă oficială, Limbă regională sau minoritară, Limbă scrisă, Limbă sintetică, Limbă standard, Limbă străină, Limbă vorbită, Limbi indo-europene, Lingvistică, Listă de limbi, Listă de limbi dispărute, Listă de lingviști, Literatură, Literă, Marea Britanie, ..., Morfologie (dezambiguizare), Neologism, Noam Chomsky, Om, Operă literară, Ortografie, Pronunție, Ritm, Sinonim, Sintaxă, Statele Unite ale Americii, Teorie științifică, Topică, Vocea umană. Extinde indicele (14 Mai Mult) »
Accent
În domeniul limbii, termenul accent este folosit în mai multe accepțiuni.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Accent · Vezi mai mult »
Alfabet
În scriere, un alfabet, în limba greacă veche ἀλφάβητος alphábētos, din numele primelor două litere ale alfabetului grec, alfa (α) și beta (β), este un sistem de scriere compus dintr-o serie de semne grafice numite litere, în care fiecare corespunde, de regulă, unui fonem sau sunet, uneori unei suite relativ scurte de sunete ale unei limbiBussmann 1998, p. 45-46.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Alfabet · Vezi mai mult »
Argou
În sociolingvistică, termenul argou (Szabó 1997, p. 160.. Până atunci, acest limbaj a avut diverse denumiri, precum jobelin, narquin sau jargon, dintre care acesta din urmă era cel mai frecventDubois 2002, pp. 48–49.. În prezent termenul „argou” se folosește, în general, cu sensul de limbaj convențional folosit cu intenția de a nu fi înțeles de către persoanele din afara categoriei de vorbitori care îl folosește: delincvenți, pușcăriași, soldați, studenți, elevi etc.Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 63–64.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Șahtarovici 1990, articolul „argou”, Iarțeva 1990.Bussmann 1998, p. 85.Bokor 2007, pp. 188–189.Zsemlyei 2009, pp. 7–8.. Nu se poate vorbi despre un singur argou, ci despre mai multe, fiecare categorie de vorbitori având propriul său argou, deși există și elemente de argou comune mai multora. „Argou” la singular se poate folosi ca o abstracțiune ce reprezită diferitele argouri. Denumirea argot este folosită, în afară de franceză, în limbi care au împrumutat-o din aceasta, ca româna sau rusa. În alte limbi se folosesc cu același sens furbesco, cale, cant. Sfera argoului interferează cu sfera altui sociolect, jargonul. Unii lingviști folosesc termenul „argou”, iar alții termenul „jargon” cu aproximativ același sens, dat fiind că termenul „argou” a înlocuit termenul „jargon” pentru limbajul răufăcătorilor. Într-adevăr, jargonul se aseamănă cu argoul prin faptul că nici el nu este înțeles în afara unei categorii de inițiați. Unii lingviși deosebesc jargonul de argou, dar nu în același fel. Pentru unii, jargonul se deosebește de argou prin aceea că nu este secret în mod intenționat, ci eventual folosit cu scopul de a se demarca de categoriile de vorbitori din afara celor care îl folosesc. Varietăți de tip jargon sunt considerate a fi și ale unor categorii sociale superioare, ale unor categorii profesionale sau ocupaționale, precum și limbajele de specialitate ale diverselor științe și tehnici. Unii autori folosesc termenul „argou” și pentru jargon în sensul dat aici, afirmând că prin „argou” fără atribut se înțelege cel al răufăcătorilor, iar cu un atribut se poate referi la o profesiune sau o ocupație denumită de acel atributGrevisse și Goosse 2007, pp. 24–25., iar termenul „jargon” îl limitează la sensul peiorativ de limbaj de neînțeles. În fine, alți lingviști consideră că argoul este un tip de jargon prin faptul că este un limbaj limitat la o categorie de inițiațiA. Jászó 2007, p. 56.Kálmán și Trón 2007, p. 38.. Sfera argoului interferează și cu aceea a altui sociolect, delimitat în unele lingvistici, în primul rând cea engleză și cea americană, cu termenul „slang”, împrumutat și de lingvistica rusă sau de cea maghiară. Este un limbaj ce aparține registrului de limbă familiar, care preia numeroase elemente din argou, și prin care se demarchează mai ales tinerii orășeni de generațiile mai în vârstă decât ei. Unii lingviști pun semnul egalității între argou și slang. Alți lingviști consideră argoul un tip specific de slang, cel al delincvenților. Argourile interferează și cu varietăți teritoriale ale limbii. De exemplu, argourile din Franța sunt limitate la această țară, argoul elevilor sau cel la studenților din Belgia este diferit de cel al acelorași categorii din Franța. De asemenea, argourile din București sunt foarte diferite de cele din Chișinău, caracterizate prin multe împrumuturi din argourile rusești..
Nou!!: Limbă (comunicare) și Argou · Vezi mai mult »
Arhaism
În lingvistică, termenul arhaism.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Arhaism · Vezi mai mult »
Artă
Arta este, în esență, cea mai profundă expresie a creativității umane.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Artă · Vezi mai mult »
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Cuvânt · Vezi mai mult »
Dialect
În lingvistică, termenul dialect (Iarțeva 1990, articolul „dialect”.Crystal 2008, pp. 142–143.. Acest înțeles dat termenului este propriu mai ales lingvisticii americaneBidu-Vrănceanu 1997, p. 162.. În alte lingvistici, cum sunt cea românească, cea franceză, cea germană sau cea maghiară, în mod curent, prin dialect se înțelege o varietate regională a limbiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 307.Dubois 2002, pp. 143–144.Kálmán și Trón 2007, p. 34–35.. Pentru celelalte tipuri de varietăți, autorii care limitează termenul la sensul regional folosesc termenul „sociolect”, relativ recent introdus de sociolingvistică. Se mai întâlnește și sintagma „dialect istoric” sau „dialect temporal”, folosită pentru o limbă într-o anumită perioadă a istoriei sale, ex. „engleza elisabetană”, engleza britanică a secolului al XVII-lea” etc.. În acest articol dialectul se tratează ca varietate regională.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Dialect · Vezi mai mult »
Enunț (lingvistică)
Termenul enunț se referă la o secvență a vorbirii despre care nu s-au formulat ipoteze în termeni de lingvistică teoretică, în opoziție cu noțiunea de propoziție, care este definită în teoriile gramaticaleCrystal 2008, pp. 505–506.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Enunț (lingvistică) · Vezi mai mult »
Esperanto
Esperanto (cel care speră) este cea mai răspândită dintre limbile artificiale.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Esperanto · Vezi mai mult »
Familie de limbi
Majoritatea limbilor sunt grupate de către lingviști în familii.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Familie de limbi · Vezi mai mult »
Fonem
În fonologie, fonemul este cel mai mic segment sonor care distinge sensuri lexicale sau gramaticale în fluxul vorbirii, adică are funcție lingvistică.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Fonem · Vezi mai mult »
Fonetică
Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii ca cele mai mici segmente ale sale, din punct de vedere fizic, fiziologic, neurofiziologic și neuropsihologic, adică al producerii, transmiterii, audiției și evoluției lor în procesul comunicării umane prin limbă, folosind metode specifice pentru descrierea, clasificarea și transcrierea lorBidu-Vrănceanu 1997, p. 205–206.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Fonetică · Vezi mai mult »
Grai
În dialectologie, termenul „grai” denumește în limba română un tip de varietate teritorială a unei limbi.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Grai · Vezi mai mult »
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Gramatică · Vezi mai mult »
Ideogramă
caracter chinezesc. Reprezentarea ideografică a unui copil 子 sub un acoperiș 宀 avea inițial sensul de "a îngriji," și a căpătat pe parcursul secolelor sensul de "literă", "cuvânt" sau "ideogramă". Ideogramele (din grecește ιδεα idea "idee" + γραφω grapho "a scrie") sunt definite ca fiind simboluri grafice care reprezintă cuvinte sau morfeme.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Ideogramă · Vezi mai mult »
Insulele Canare
Harta insulelor Canare Insulele Canare sunt un arhipelag format din opt insule de origine vulcanică din Oceanul Atlantic, relativ aproape de coasta de nord-vest a Africii, la vest de Maroc.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Insulele Canare · Vezi mai mult »
Intonație
În prozodie, termenul intonație are mai multe accepțiuni.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Intonație · Vezi mai mult »
J. R. R. Tolkien
John Ronald Reuel Tolkien CBE a fost un scriitor, poet, filolog și profesor de universitate englez, cunoscut cel mai bine pentru cărți fantastice clasice: Hobbitul și Stăpânul Inelelor.
Nou!!: Limbă (comunicare) și J. R. R. Tolkien · Vezi mai mult »
Jargon
În sociolingvistică, termenul jargon (Cf. Tender 1997, p. 100, fără numirea unor lingviști..
Nou!!: Limbă (comunicare) și Jargon · Vezi mai mult »
La Gomera
200px Monumentul natural Orga La Gomera este una din cele șapte insule principale din Insulele Canare (Spania).
Nou!!: Limbă (comunicare) și La Gomera · Vezi mai mult »
Lexic
Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Lexic · Vezi mai mult »
Limba chineză
Limba chineză este cea mai vorbită limbă din lume (după numărul de vorbitori), fiind limba oficială în China, Taiwan și una din limbile oficiale în Singapore.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limba chineză · Vezi mai mult »
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limba engleză · Vezi mai mult »
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limba germană · Vezi mai mult »
Limba maternă
Naxcivan, Azerbaijan Limba maternă este prima limbă învățată de o persoană de obicei în copilărie, în familie.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limba maternă · Vezi mai mult »
Limba olandeză
Termenul limba olandeză se poate referi la.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limba olandeză · Vezi mai mult »
Limbaj (dezambiguizare)
Un limbaj este un sistem de comunicare între două entități.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limbaj (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Limbă aglutinantă
În domeniul morfologic al tipologiei lingvistice, termenul „limbă aglutinantă”, creat în 1836 de lingvistul german Wilhelm von Humboldt, pornind de la verbul latinesc agglutinare „a lipi laolaltă”, desemnează o limbă în care, pentru a exprima raporturile gramaticale, la rădăcina cuvintelor se adaugă afixe distincte.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limbă aglutinantă · Vezi mai mult »
Limbă artificială
Limbile artificiale sunt limbi a căror fonologie, gramatică și vocabular au fost inventate de către un om sau un grup mic de oameni, spre deosebire de limbile naturale apărute prin evoluție în decursul istoriei ca parte a culturii unei populații relativ numeroase.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limbă artificială · Vezi mai mult »
Limbă de lemn
Limba de lemn (sau limbajul de lemn) este un termen lingvistic care desemnează un limbaj fără conținut ideatic consistent, plin de clișee.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limbă de lemn · Vezi mai mult »
Limbă extraterestră
Limba extraterestră este un termen generic folosit pentru a descrie o posibilă limbă provenind de la o ipotetică specie de vietăți extraterestre inteligente.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limbă extraterestră · Vezi mai mult »
Limbă geografică
Limba geografică este o anomalie a limbii care se prezintă sub forma unor zone de leziuni depapilate de culoare roșie, cu un contur neregulat, asemănător cu o hartă, de dimensiuni variabile, de obicei circulare, unite printr-o bandă albă, situate pe fața dorsală sau pe marginile limbii.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limbă geografică · Vezi mai mult »
Limbă literară
Limba literară este, din punct de vedere sociolingvistic, una din varietățile unei limbi.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limbă literară · Vezi mai mult »
Limbă moartă
Limbă moartă sau limbă dispărută este o limbă care nu mai are vorbitori nativi sau ne-nativi, respectiv este o limbă care nu mai este vorbită de nimeni ca limbă maternă.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limbă moartă · Vezi mai mult »
Limbă națională
Limba națională a unei țări este limba vorbită de majoritatea poporului, însă aceasta nu trebuie să fie neapărat limba oficială, deși acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limbă națională · Vezi mai mult »
Limbă oficială
O limbă oficială este o limbă care este desemnată în mod special să fie așa în constituția țărilor, statelor, și a altor teritorii.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limbă oficială · Vezi mai mult »
Limbă regională sau minoritară
O limbă regională sau minoritară este un idiom diferit de limba oficială a unui stat, și care este folosit în mod tradițional de cetățenii care constituie un grup numeric inferior restului populației.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limbă regională sau minoritară · Vezi mai mult »
Limbă scrisă
O limbă scrisă este o limbă care are un sistem de scriere.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limbă scrisă · Vezi mai mult »
Limbă sintetică
Prin limbă sintetică, în tipologia lingvistică, se înțelege o limbă care are un procentaj relativ ridicat de morfeme per numărul de cuvinte comparativ cu limbile care au acest procentaj scăzut și care sunt descrise ca fiind limbi analitice.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limbă sintetică · Vezi mai mult »
Limbă standard
În sociolingvistică, limba standard este o varietate a unei limbi elaborată prin activități conștiente de normare, cu scopul de a servi drept mijloc de comunicare comun utilizatorilor acelei limbi, care folosesc eventual și alte varietăți ale acesteiaDubois 2002, pp. 440–441.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limbă standard · Vezi mai mult »
Limbă străină
Prin limbă străină se înțelege o limbă care, pentru vorbitorul avut în vedere, nu este limba sa maternă.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limbă străină · Vezi mai mult »
Limbă vorbită
O limbă vorbită este o limbă ale cărei cuvinte sunt pronunțate (exprimate prin viu grai.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limbă vorbită · Vezi mai mult »
Limbi indo-europene
Limbi care nu sunt indo-europene. Distribuția limbilor indo-europene (IE) pe glob. Țările colorate în ''portocaliu'' ■ au o populație majoritară vorbitoare a unei limbi IE, iar țările colorate în ''galben'' ■ au doar minorități a căror limbă IE are statut oficial. În restul de țări, deși există populații semnificative de vorbitori ai unei limbi IE, aceasta nu are statut oficial. Limbile indo-europene Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Limbi indo-europene · Vezi mai mult »
Lingvistică
Lingvistica este știința care studiază varietățile de limbaj natural și caracteristicile lor sau limba ca sistem comunicațional.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Lingvistică · Vezi mai mult »
Listă de limbi
Aceasta este o listă extensivă de limbi, sortate pe familii.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Listă de limbi · Vezi mai mult »
Listă de limbi dispărute
Aceasta este o listă a limbilor care nu mai au sau au prea puțini vorbitori nativi sau nu mai sunt utilizate în vorbirea curentă.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Listă de limbi dispărute · Vezi mai mult »
Listă de lingviști
Un lingvist este o persoană care se ocupă cu lingvistica, studiul și legile dezvoltării limbii.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Listă de lingviști · Vezi mai mult »
Literatură
Literatura (sau beletristica) este arta compozițiilor scrise.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Literatură · Vezi mai mult »
Literă
O literă este un semn grafic din scrierea segmentală a unei limbi, corespunzând unui fonem.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Literă · Vezi mai mult »
Marea Britanie
Marea Britanie (în,,, cornică Breten Veur, Scots Graet Breetain) este o insulă din vestul Europei.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Marea Britanie · Vezi mai mult »
Morfologie (dezambiguizare)
Morfologie - ramură a gramaticii Morfologie - ramură a biologiei.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Morfologie (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Neologism
În lingvistică, termenul neologism (Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 794.. În lingvistica franceză sunt autori care nu includ împrumuturile printre neologisme. Suma procedeelor interne și externe de îmbogățire a lexicului cu unități lexicale și sensuri noi este numit cu un termen introdus în lingvistica franceză „neologie”Bidu-Vrănceanu 1997, p. 321.. Termenul „neologism” este ambiguu, pe de o parte deoarece unitatea lexicală în cauză este nouă numai în raport cu un anumit moment din istoria limbii, care poate fi unul și din trecutul îndepărtat, pe de altă parte, prin faptul că utilizatorii limbii percep neologismul ca o unitate neintegrată în lexic. Astfel, unele intrate relativ recent în limbă nu sunt simțite ca atare dacă au intrat repede în folosința comună, pe când altele, relativ vechi, dar puțin folosite, sunt văzute ca neologismeGrevisse și Goosse 2007, p. 152–153..
Nou!!: Limbă (comunicare) și Neologism · Vezi mai mult »
Noam Chomsky
Noam Chomsky Avram Noam Chomsky este un lingvist, filosof, istoric și activist politic american, profesor emerit în lingvistică la Massachusetts Institute of Technology (MIT).
Nou!!: Limbă (comunicare) și Noam Chomsky · Vezi mai mult »
Om
Oamenii (Homo sapiens) sunt o specie de primate.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Om · Vezi mai mult »
Operă literară
Opera literară este o creație orală sau scrisă în care autorul realizează un univers propriu, pornind de la elementele realității, pe care le combină potrivit unei viziuni proprii despre lume pe baza experienței de viață, sentimentelor și a imaginației sale.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Operă literară · Vezi mai mult »
Ortografie
În lingvistică, termenul ortografie (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 343.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, pp. 845–846.Dubois 2002, pp. 337–338.Kálmán și Trón 2007, p. 13.. Ortografia, ca și varietatea standard a limbii în general, este o creație conștientăNádasdy 2006, pp. 668–673., la început a diverși cărturari, apoi a unor lingviști, fiind un fapt nu numai lingvistic, ci și social și culturalBarić 1997, pp.65–66.. Ea răspunde cerinței firești a colectivității lingvistice de a avea repere comune standardizate în scrierea limbii, fixate în lucrări de specialitate (îndreptare, dicționare, manuale etc.). Se bazează pe realitatea limbii, dar și pe diverși factori extralingvistici: istorici, religioși, politici etc.. Ortografia tinde să creeze norme cât mai unitare, dar nu o poate face conform unui singur principiu, ci este nevoită să aplice mai multe, care sunt contradictorii. De aceea, normele ei nu corespund în întregime limbii vorbite în mod real, ci sunt convenționale. Totodată, limba fiind în continuă evoluție, ortografia rămâne mereu în urma ei. Aceasta se observă mai ales în limbile cu o tradiție a culturii scrise relativ veche, precum franceza, engleza, irlandeza, tibetana, germana, greaca etc. După unii lingviști, din cauza caracteristicilor sale, spre deosebire de lingvistică, ortografia nu poate fi considerată științifică, deoarece nu se ocupă cu ceea ce există, ca știința, ci cu ceea ce creatorii ei consideră că ar trebui să fie.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Ortografie · Vezi mai mult »
Pronunție
În fonetică, termenii pronunție, pronunțare și rostire au două sensuri principale.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Pronunție · Vezi mai mult »
Ritm
Termenul „ritm” se poate referi la.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Ritm · Vezi mai mult »
Sinonim
În semantică, sinonime sunt, conform definiției celei mai generale, două sau mai multe entități lingvistice între care există o relație de similitudine de sensBidu-Vrănceanu 1997, p. 457-459.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Sinonim · Vezi mai mult »
Sintaxă
În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Sintaxă · Vezi mai mult »
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Nou!!: Limbă (comunicare) și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »
Teorie științifică
O teorie științifică este o explicație a unui aspect al lumii naturale care poate fi și verificată în conformitate cu metoda științifică, folosind acceptate de observare, măsurare și evaluare a rezultatelor.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Teorie științifică · Vezi mai mult »
Topică
În lingvistică, termenul „topică” are două accepțiuni.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Topică · Vezi mai mult »
Vocea umană
Vocea umană este sunetul natural creat de corzile vocale ale omului, și modulat în gât, gură și cavitățile nazale.
Nou!!: Limbă (comunicare) și Vocea umană · Vezi mai mult »
