Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Lista papilor și Veneția

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Lista papilor și Veneția

Lista papilor vs. Veneția

Papi înmormântați în Bazilica Sfântul Petru din Roma Pentru o reprezentare grafică a acestei liste, vezi Lista papilor (reprezentare grafică). Aceasta este lista papilor Bisericii Romano-Catolice. Bazilica San Marco thumb Veneția (în, în venețiană Venèxia sau Venèzsia sau) este principalul oraș al regiunii Veneto și al Italiei nord-orientale.

Similarități între Lista papilor și Veneția

Lista papilor și Veneția au 20 lucruri în comun (în Uniunpedie): Aquileia, Biserica Ortodoxă, Cruciada a patra, Dalmația, Genova, Germania, Grecia, Italia, Napoleon I, Ostrogoți, Papa Ioan al XXIII-lea, Papa Ioan Paul I, Papa Pius al X-lea, Patriarh, Pisa, Sfântul Imperiu Roman, 12 mai, 16 mai, 25 aprilie, 25 martie.

Aquileia

Aquileia este o localitate din provincia Udine, în regiunea Friuli-Veneția Giulia, în Italia.

Aquileia și Lista papilor · Aquileia și Veneția · Vezi mai mult »

Biserica Ortodoxă

Reprezentarea răsăriteană a botezului lui Iisus Hristos. Preoți ortodocși în Rusia. Catapeteasma dintr-o biserică ortodoxă. Biserica Ortodoxă (cunoscută și ca Biserica Ortodoxă Răsăriteană) este o comunitate de credință creștină.

Biserica Ortodoxă și Lista papilor · Biserica Ortodoxă și Veneția · Vezi mai mult »

Cruciada a patra

Cruciada a patra (1202–1204), convocată inițial pentru recucerirea Ierusalimului printr-o invazie a Egiptului, a sfârșit în 1204 prin invadarea, cucerirea și jefuirea capitalei ortodoxiei Constantinopol și dizolvarea temporară a Imperiului Bizantin, apariția unor state latine și a unor state bizantine succesoare.

Cruciada a patra și Lista papilor · Cruciada a patra și Veneția · Vezi mai mult »

Dalmația

Harta Dalmației în Croația Dalmația (în croată Dalmacija, în italiană Dalmazia, in maghiară Dalmácia) este o regiune de pe coasta estică a Mării Adriatice, în Croația de astăzi și o mică parte în Muntenegru, de la insula Rab în nord-vest până la Golful Kotor în sud-est.

Dalmația și Lista papilor · Dalmația și Veneția · Vezi mai mult »

Genova

Genova (în ligură Zena, mai rar în română Genua) este un oraș-port și comună din Italia de nord, capitală a Liguriei și principal port de deservire al insulelor Corsica și Sardinia.

Genova și Lista papilor · Genova și Veneția · Vezi mai mult »

Germania

Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.

Germania și Lista papilor · Germania și Veneția · Vezi mai mult »

Grecia

Grecia (în), oficial, Republica Elenă (în) și cunoscută încă din antichitate și sub denumirea de Elada, este o țară din Europa de Sud.

Grecia și Lista papilor · Grecia și Veneția · Vezi mai mult »

Italia

Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.

Italia și Lista papilor · Italia și Veneția · Vezi mai mult »

Napoleon I

Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.

Lista papilor și Napoleon I · Napoleon I și Veneția · Vezi mai mult »

Ostrogoți

Regatul ostrogoților la maxima extindere, în timpul domniei lui Theodoric cel Mare. Ostrogoții formează una din ramurile goților, popor germanic venit din regiunile Mării Baltice și stabilit în secolul al IV-lea pe un teritoriu care astăzi aparține Ucrainei și Rusiei meridionale, la nord de Marea Neagră.

Lista papilor și Ostrogoți · Ostrogoți și Veneția · Vezi mai mult »

Papa Ioan al XXIII-lea

Ioan al XXIII-lea, născut Angelo Giuseppe Roncalli, (n. 25 noiembrie 1881, Sotto il Monte, Italia - d. 3 iunie 1963, Cetatea Vaticanului, Roma) a fost papă din 28 octombrie 1958 până la moartea sa.

Lista papilor și Papa Ioan al XXIII-lea · Papa Ioan al XXIII-lea și Veneția · Vezi mai mult »

Papa Ioan Paul I

Papa Ioan Paul I (născut Albino Luciani) a fost papă al Bisericii Catolice din 26 august până în 28 septembrie 1978.

Lista papilor și Papa Ioan Paul I · Papa Ioan Paul I și Veneția · Vezi mai mult »

Papa Pius al X-lea

Papa Pius al X-lea, născut Giuseppe Melchiorre Sarto, (n. 2 iunie 1835, Riese, Italia - d. 20 august 1914, Vatican) a fost Papă din 1903 până în 1914.

Lista papilor și Papa Pius al X-lea · Papa Pius al X-lea și Veneția · Vezi mai mult »

Patriarh

Patriarh derivă din limba greacă πατριάρχης (patriarchēs), care înseamnă „șeful sau tatăl unei familii”, o combinație dintre πατριά (patria), care înseamnă „familie” și ἄρχειν (archein), care înseamnă „a conduce”.

Lista papilor și Patriarh · Patriarh și Veneția · Vezi mai mult »

Pisa

Pisa este un oraș cu aproximativ 90.000 de locuitori, reședință a provinciei Pisa, din regiunea Toscana, Italia, aflat la gura de vărsare a râului Arno în Mediterană.

Lista papilor și Pisa · Pisa și Veneția · Vezi mai mult »

Sfântul Imperiu Roman

Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.

Lista papilor și Sfântul Imperiu Roman · Sfântul Imperiu Roman și Veneția · Vezi mai mult »

12 mai

---- 12 mai este a 132-a zi a calendarului gregorian și ziua a 133-a în anii bisecți.

12 mai și Lista papilor · 12 mai și Veneția · Vezi mai mult »

16 mai

---- 16 mai este a 136-a zi a calendarului gregorian și ziua a 137-a în anii bisecți.

16 mai și Lista papilor · 16 mai și Veneția · Vezi mai mult »

25 aprilie

---- 25 aprilie este a 115-a zi a calendarului gregorian și ziua a 116-a în anii bisecți.

25 aprilie și Lista papilor · 25 aprilie și Veneția · Vezi mai mult »

25 martie

---- 25 martie este a 84-a zi a calendarului gregorian și ziua a 85-a în anii bisecți.

25 martie și Lista papilor · 25 martie și Veneția · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Lista papilor și Veneția

Lista papilor are 994 de relații, în timp ce Veneția are 224. Așa cum au în comun 20, indicele Jaccard este 1.64% = 20 / (994 + 224).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Lista papilor și Veneția. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »