Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Logaritm și Matematică

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Logaritm și Matematică

Logaritm vs. Matematică

nu o atinge și nu se intersectează cu ea. În matematică, logaritmul este operația inversă a ridicării la putere. Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.

Similarități între Logaritm și Matematică

Logaritm și Matematică au 31 lucruri în comun (în Uniunpedie): Analiza matematică, Astronomie, Calcul infinitezimal, Carl Friedrich Gauss, Criptografie, Fizică, Formula lui Euler, Fractal, Funcție, Funcție continuă, Funcție trigonometrică, Geometrie algebrică, Geometrie diferențială, Gottfried Wilhelm von Leibniz, Infinit, Informatică, Inginerie, Integrală, Ipoteza Riemann, Număr întreg, Număr complex, Număr natural, Număr prim, Număr rațional, Număr real, Radical (matematică), Secolul al III-lea î.Hr., Statistică, Teoria haosului, Teoria informației, ..., Teoria numerelor. Extinde indicele (1 Mai Mult) »

Analiza matematică

Analiza matematică este ramura matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor (cuvânt derivat din franceză analyse), precum și operatori de funcții, spații și categorii algebrice de spații vectoriale de funcții matematice.

Analiza matematică și Logaritm · Analiza matematică și Matematică · Vezi mai mult »

Astronomie

Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.

Astronomie și Logaritm · Astronomie și Matematică · Vezi mai mult »

Calcul infinitezimal

Calcul infinitezimal (sau calcul integral și diferențial) este denumirea dată ramurii analizei matematice care studiază schimbarea, operând cu mărimi infinitezimale, prin intermediul a două mari subramuri: calcul diferențial (rate de variație și pante ale curbelor) și calcul integral (suprafața sub o curbă și dintre curbe).

Calcul infinitezimal și Logaritm · Calcul infinitezimal și Matematică · Vezi mai mult »

Carl Friedrich Gauss

Karl Friedrich Gauß (transcris în mod tradițional Gauss, latinizat Carolo Friderico Gauss) a fost un matematician, fizician și astronom german, celebru pentru lucrările despre integralele multiple, magnetism și sistemul de unități care îi poartă numele.

Carl Friedrich Gauss și Logaritm · Carl Friedrich Gauss și Matematică · Vezi mai mult »

Criptografie

Manuscrisul lui Voynich Criptografia reprezintă o ramură a matematicii care se ocupă cu securizarea informației precum și cu autentificarea și restricționarea accesului într-un sistem informatic.

Criptografie și Logaritm · Criptografie și Matematică · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Fizică și Logaritm · Fizică și Matematică · Vezi mai mult »

Formula lui Euler

Formula lui Euler sau reprezentarea exponențială a unui număr complex spune că orice număr real poate fi asociat unui număr complex de pe cercul unitate: unde.

Formula lui Euler și Logaritm · Formula lui Euler și Matematică · Vezi mai mult »

Fractal

mulțimii lui Mandelbrot este un exemplu faimos de '''fractal'''. Altă imagine a mulțimii lui Mandelbrot. Colocvial, un fractal este o figură geometrică fragmentată sau frântă care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin aproximativ) o copie miniaturală a întregului".

Fractal și Logaritm · Fractal și Matematică · Vezi mai mult »

Funcție

Diagramă reprezentând o funcție cu domeniul \ 1, 2, 3, 4 \ și codomeniul \ a, b, c, d \ În matematică, o funcție este o relație care asociază fiecărui element dintr-o mulțime (domeniul) un singur element dintr-o altă (posibil din aceeași) mulțime (codomeniul).

Funcție și Logaritm · Funcție și Matematică · Vezi mai mult »

Funcție continuă

În analiza matematică, o funcție se numește continuă într-un punct dacă o modificare mică a argumentului în jurul punctului dat produce o modificare mică a imaginii funcției și, mai mult, se poate limita oricât de mult variația valorii funcției prin limitarea variației argumentului.

Funcție continuă și Logaritm · Funcție continuă și Matematică · Vezi mai mult »

Funcție trigonometrică

Toate funcţiile trigonometrice ale unui unghi θ pot fi construite geometric in jurul unui cerc unitate cu centrul în ''O''. În matematică, prin funcții trigonometrice se înțeleg niște funcții ale unui unghi oarecare.

Funcție trigonometrică și Logaritm · Funcție trigonometrică și Matematică · Vezi mai mult »

Geometrie algebrică

bidimensional. Geometria algebrică este o ramură a matematicii, care, așa cum numele o sugerează, combină algebra, în special algebra comutativă cu geometria.

Geometrie algebrică și Logaritm · Geometrie algebrică și Matematică · Vezi mai mult »

Geometrie diferențială

Geometria diferențială este o ramură a matematicii, care combină geometria analitică cu analiza matematică.

Geometrie diferențială și Logaritm · Geometrie diferențială și Matematică · Vezi mai mult »

Gottfried Wilhelm von Leibniz

Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz a fost un filozof și matematician german, unul din cei mai importanți filozofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german și important continuator (alături de filozoful Baruch Spinoza) al cartezianismului, curent filozofic fondat de polimatul René Descartes.

Gottfried Wilhelm von Leibniz și Logaritm · Gottfried Wilhelm von Leibniz și Matematică · Vezi mai mult »

Infinit

Diferite reprezentări (simboluri) ale conceptului matematic de infinit Infinit (din — nemărginit; notație: ∞) se referă la mai multe concepte distincte, de obicei legate de ideea de „fără sfârșit” sau „mai mare decât cel mai mare lucru la care te poți gândi”, care apar în filozofie, matematică, teologie, dar și în viața cotidiană.

Infinit și Logaritm · Infinit și Matematică · Vezi mai mult »

Informatică

Termenul informatică desemnează știința procesării sistematice a informației, în special a procesării cu ajutorul calculatoarelor.

Informatică și Logaritm · Informatică și Matematică · Vezi mai mult »

Inginerie

. Animația unui motor cu abur, orizontal, cu dublă acțiune, cu regulator centrifugal. Ingineria reprezintă aplicarea cunoștințelor științifice, matematice și a experienței practice pentru a crea obiecte și procese utile.Persoanele ce se ocupă cu ingineria sunt numite ingineri.

Inginerie și Logaritm · Inginerie și Matematică · Vezi mai mult »

Integrală

În analiza matematică, integrala unei funcții este o generalizare a noțiunilor de arie, masă, volum și sumă.

Integrală și Logaritm · Integrală și Matematică · Vezi mai mult »

Ipoteza Riemann

funcției zeta Riemann de-a lungul dreptei critice Re(''s'').

Ipoteza Riemann și Logaritm · Ipoteza Riemann și Matematică · Vezi mai mult »

Număr întreg

Numerele întregi sunt o mulțime compusă din numerele naturale, împreună cu negativele acestora și cu numărul zero.

Logaritm și Număr întreg · Matematică și Număr întreg · Vezi mai mult »

Număr complex

În matematică, numerele complexe sunt numere introduse ca soluții ale ecuațiilor de forma x^2 + p.

Logaritm și Număr complex · Matematică și Număr complex · Vezi mai mult »

Număr natural

Câteva numere naturale. În matematică, numerele naturale sunt numerele folosite pentru numărarea și ordonarea obiectelor.

Logaritm și Număr natural · Matematică și Număr natural · Vezi mai mult »

Număr prim

Un număr prim este un număr natural, mai mare decât 1, care are exact doi divizori pozitivi: numărul 1 și numărul în sine.

Logaritm și Număr prim · Matematică și Număr prim · Vezi mai mult »

Număr rațional

În matematică, un număr rațional este un număr real care se poate exprima prin raportul a două numere întregi, de obicei scris sub formă de fracție ordinară: a/b, unde b este nenul.

Logaritm și Număr rațional · Matematică și Număr rațional · Vezi mai mult »

Număr real

Mulțimea numerelor reale este alcătuită din mulțimea numerelor pozitive și negative, cu oricâte zecimale (inclusiv cu un număr infinit de zecimale neperiodice).

Logaritm și Număr real · Matematică și Număr real · Vezi mai mult »

Radical (matematică)

În matematică, radicalul unui număr reprezintă un alt număr, care ridicat la o putere cu exponent fracționar (numitorul exponentului puterii fiind denumit ordinul radicalului) este egal cu numărul dat.

Logaritm și Radical (matematică) · Matematică și Radical (matematică) · Vezi mai mult »

Secolul al III-lea î.Hr.

(Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. - secolul al II-lea î.Hr. - alte secole) Secolul al III-lea î.Hr.

Logaritm și Secolul al III-lea î.Hr. · Matematică și Secolul al III-lea î.Hr. · Vezi mai mult »

Statistică

Statistica este o știință care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele și procesele de tip colectiv (din societate, natură etc.) din punct de vedere cantitativAcademia RPR Dicționar Enciclopedic Român, București: Editura Politică, 1962-1966Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), București: Editura Univers Enciclopedic, 1998 în scopul descrierii acestora și al descoperirii legilor care guvernează manifestarea lor.

Logaritm și Statistică · Matematică și Statistică · Vezi mai mult »

Teoria haosului

Teoria haosului sau teoria sistemelor complexe este o ramură a matematicii și fizicii moderne care descrie comportamentul anumitor sisteme dinamice neliniare, a acelor sisteme care prezintă fenomenul de instabilitate numit sensibilitate față de condițiile inițiale, motiv pentru care comportamentul lor pe termen relativ lung (deși se conformează legilor deterministe) este imprevizibil, adică aparent haotic (de unde și denumirea teoriei).

Logaritm și Teoria haosului · Matematică și Teoria haosului · Vezi mai mult »

Teoria informației

Teoria informației este o ramură a matematicii aplicate și a ingineriei electrice care se ocupă cu studierea cuantificării, stocării și comunicării informației.

Logaritm și Teoria informației · Matematică și Teoria informației · Vezi mai mult »

Teoria numerelor

Distribuția numerelor prime este un obiect de studiu în teoria numerelor. Dacă se aranjează numerele naturale în spirală și se evidențiază cele prime, apare un șablon numit Spirală Ulam. Teoria numerelor (sau aritmetică / aritmetică superioară în uz mai vechi) este o ramură a matematicii pure dedicată în principal studiului numerelor întregi.

Logaritm și Teoria numerelor · Matematică și Teoria numerelor · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Logaritm și Matematică

Logaritm are 200 de relații, în timp ce Matematică are 183. Așa cum au în comun 31, indicele Jaccard este 8.09% = 31 / (200 + 183).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Logaritm și Matematică. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »