Similarități între Mihai I al României și Regina Elisabeta a Greciei
Mihai I al României și Regina Elisabeta a Greciei au 58 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Alexandru al II-lea al Rusiei, Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha, Antónia a Portugaliei, Barbu A. Știrbey, București, Carol al II-lea al României, Charlotte a Prusiei, Comunism, Constantin I al Greciei, Cronologia monarhiei în România, Descendenții reginei Victoria a Regatului Unit, Elena Lupescu, Elveția, Ernest I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha, Familia Regală a României, Ferdinand al II-lea al Portugaliei, Ferdinand de Saxa-Coburg și Gotha, Ferdinand I al României, Florența, Franța, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Hohenzollern-Sigmaringen, Ileana, Principesă a României, Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, Karl, Mare Duce de Baden, Karl, Prinț de Hohenzollern-Sigmaringen, Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, Londra, Louise de Saxa-Gotha-Altenburg, ..., Maria a II-a a Portugaliei, Maria Alexandrovna a Rusiei, Maria Antonia Koháry, Maria de Hessa, Maria Leopoldina a Austriei, Monarhia în România, Nicolae I al Rusiei, Nicolae, Principe al României, Palatul Elisabeta, Pedro I al Braziliei, Petru Groza, Primul Război Mondial, Prințesa Josephine de Baden, Prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha, Prințul Eduard, Duce de Kent și Strathearn, Regele României, Regina mamă Elena, Regina Maria a României, Reginele României, România, România Mare, Sinaia, Stéphanie de Beauharnais, Victoria a Regatului Unit, Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld, Wilhelmine de Baden, 15 noiembrie, 30 decembrie. Extinde indicele (28 Mai Mult) »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Mihai I al României · Al Doilea Război Mondial și Regina Elisabeta a Greciei ·
Alexandru al II-lea al Rusiei
Alexandru (Aleksandr) al II-lea Nicolaevici (rusă: Александр II Николаевич), fiul lui Nicolae I al Rusiei, a fost Țarul (Împăratul) Rusiei de la 2 martie 1855 și până la asasinarea sa în 1881.
Alexandru al II-lea al Rusiei și Mihai I al României · Alexandru al II-lea al Rusiei și Regina Elisabeta a Greciei ·
Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha
Alfred Ernest Albert, Duce de Saxa-Coburg și Gotha (n. 6 august 1844 - d. 30 iulie 1900) a fost al treilea duce de Saxa-Coburg și Gotha, domnind din 1893 până în 1900.
Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha și Mihai I al României · Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha și Regina Elisabeta a Greciei ·
Antónia a Portugaliei
Infanta Antónia a Portugaliei (Antónia Maria Fernanda Micaela Gabriela Rafaela Francisca de Assis Ana Gonzaga Silvéria Júlia Augusta de Saxe-Coburgo-Gotha e Bragança; n. 17 februarie 1845 – 27 decembrie 1913), a fost infantă a Portugaliei, prințesă a casei de Braganza-Saxa-Coburg-Gotha, fiica reginei Maria a II-a a Portugaliei și a soțului ei, regele consort Ferdinand al II-lea al Portugaliei.
Antónia a Portugaliei și Mihai I al României · Antónia a Portugaliei și Regina Elisabeta a Greciei ·
Barbu A. Știrbey
Prințul Barbu Alexandru Știrbey a fost un om politic din România, cel de-al 30-lea președinte al Consiliului de Miniștri/prim-ministru al României, ministru de interne și ad-interim la Finanțe și la Externe, membru de onoare al Academiei Române.
Barbu A. Știrbey și Mihai I al României · Barbu A. Știrbey și Regina Elisabeta a Greciei ·
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
București și Mihai I al României · București și Regina Elisabeta a Greciei ·
Carol al II-lea al României
Carol al II-lea al României a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940.
Carol al II-lea al României și Mihai I al României · Carol al II-lea al României și Regina Elisabeta a Greciei ·
Charlotte a Prusiei
Alexandra Feodorovna, născută Prințesa Charlotte a Prusiei, (13 iulie 1798 – 1 noiembrie 1860) a fost soția Țarului Nicolae I al Rusiei și mama Țarului Alexandru al II-lea.
Charlotte a Prusiei și Mihai I al României · Charlotte a Prusiei și Regina Elisabeta a Greciei ·
Comunism
Comunismul este un termen care se poate referi la mai multe noțiuni legate între ele, dar diferite și istoric, foarte contrastate, sau chiar, după comentatori precum istoricul Stephane Courtois, contradictorii.
Comunism și Mihai I al României · Comunism și Regina Elisabeta a Greciei ·
Constantin I al Greciei
Constantin I a fost rege al Greciei din 1913 până în 1917 și din 1920 până în 1922.
Constantin I al Greciei și Mihai I al României · Constantin I al Greciei și Regina Elisabeta a Greciei ·
Cronologia monarhiei în România
Regii României.
Cronologia monarhiei în România și Mihai I al României · Cronologia monarhiei în România și Regina Elisabeta a Greciei ·
Descendenții reginei Victoria a Regatului Unit
Numele de „bunica Europei”, dat reginei Victoria este cu siguranță un clișeu, dar care acoperă o realitate printr-un șir de căsătorii politice ale copiilor și nepoților săi, regina Marii Britanii și a Irlandei, Împărăteasă a Indiei, a încheiat un parteneriat cu cele mai multe monarhii europene.
Descendenții reginei Victoria a Regatului Unit și Mihai I al României · Descendenții reginei Victoria a Regatului Unit și Regina Elisabeta a Greciei ·
Elena Lupescu
Elena „Magda” Lupescu, Principesă de Hohenzollern a fost amanta și apoi soția regelui Carol al II-lea al României.
Elena Lupescu și Mihai I al României · Elena Lupescu și Regina Elisabeta a Greciei ·
Elveția
Elveția (în Numele în germana elvețiană este scris uneori și Schwyz ori Schwiiz. Schwyz este și numele în germana standard al unuia dintre cantoane.; în; în; în sau), denumită complet Confederația Elvețiană (în, de unde și abrevierea CH), este o republică federală formată din 26 de cantoane autonome.
Elveția și Mihai I al României · Elveția și Regina Elisabeta a Greciei ·
Ernest I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha
Ernest I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha (n. 2 ianuarie 1784 - d. 29 ianuarie 1844) a fost duce de Saxa-Coburg-Saalfeld iar din anul 1826, primul suveran al ducatului de Saxa-Coburg și Gotha.
Ernest I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha și Mihai I al României · Ernest I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha și Regina Elisabeta a Greciei ·
Familia Regală a României
Familia Regală a României sau Dinastia Română (numită uneori și „Casa Regală a României”, însă denumirea generează confuzii) este o instituție regală ce desfășoară, în numele României, activități publice de reprezentare a națiunii.
Familia Regală a României și Mihai I al României · Familia Regală a României și Regina Elisabeta a Greciei ·
Ferdinand al II-lea al Portugaliei
Ferdinand de Saxa-Coburg-Gotha (n. 29 octombrie 1816 – d. 15 decembrie 1885) a fost regele consort al Mariei a II-a a Portugaliei, de la căsătoria lor în 1836, până la moartea ei în 1853.
Ferdinand al II-lea al Portugaliei și Mihai I al României · Ferdinand al II-lea al Portugaliei și Regina Elisabeta a Greciei ·
Ferdinand de Saxa-Coburg și Gotha
Prințul Ferdinand Georg August de Saxa-Coburg și Gotha (28 martie 1785 - 27 august 1851) a fost prinț al Casei de Saxa-Coburg și Gotha și general de cavalerie al armatei austro-ungare în timpul războaielor napoleoniene.
Ferdinand de Saxa-Coburg și Gotha și Mihai I al României · Ferdinand de Saxa-Coburg și Gotha și Regina Elisabeta a Greciei ·
Ferdinand I al României
Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia), numit și Întregitorul și Ferdinand cel Loial, a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa.
Ferdinand I al României și Mihai I al României · Ferdinand I al României și Regina Elisabeta a Greciei ·
Florența
Florența este capitala regiunii italiene Toscana și a provinciei Florența.
Florența și Mihai I al României · Florența și Regina Elisabeta a Greciei ·
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Franța și Mihai I al României · Franța și Regina Elisabeta a Greciei ·
Gheorghe Gheorghiu-Dej
Gheorghe Gheorghiu-Dej (numele la naștere Gheorghe Gheorghiu) a fost liderul comunist al României din 1947 până la moartea sa și președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 - 19 martie 1965.
Gheorghe Gheorghiu-Dej și Mihai I al României · Gheorghe Gheorghiu-Dej și Regina Elisabeta a Greciei ·
Hohenzollern-Sigmaringen
Hohenzollern-Sigmaringen este o ramură a dinastiei de Hohenzollern, care au condus Prusia și ulterior Germania până în 1918.
Hohenzollern-Sigmaringen și Mihai I al României · Hohenzollern-Sigmaringen și Regina Elisabeta a Greciei ·
Ileana, Principesă a României
Principesa Ileana a României (cunoscută și ca domnița Ileana; n. 5 ianuarie 1909, București – d. 21 ianuarie 1991, Pennsylvania) a fost fiica cea mică a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria, dobândind prin naștere titlul de Principesă a României.
Ileana, Principesă a României și Mihai I al României · Ileana, Principesă a României și Regina Elisabeta a Greciei ·
Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen
Karl Anton Joachim Zephyrin Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen a fost șef al casei de Hohenzollern-Sigmaringen, prim-ministru al Prusiei în perioada 6 noiembrie 1858 – 12 martie 1862 și tată al primului rege al României, Carol I.
Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen și Mihai I al României · Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen și Regina Elisabeta a Greciei ·
Karl, Mare Duce de Baden
Karl Ludwig Friedrich, Mare Duce de Baden a devenit Mare Duce de la 10 iunie 1811 și a condus ducatul până la moartea sa.
Karl, Mare Duce de Baden și Mihai I al României · Karl, Mare Duce de Baden și Regina Elisabeta a Greciei ·
Karl, Prinț de Hohenzollern-Sigmaringen
Karl, Prinț de Hohenzollern-Sigmaringen (20 februarie 1785 ― 11 martie 1853) a fost Prinț de Hohenzollern-Sigmaringen din 1831 până în 1848.
Karl, Prinț de Hohenzollern-Sigmaringen și Mihai I al României · Karl, Prinț de Hohenzollern-Sigmaringen și Regina Elisabeta a Greciei ·
Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen
Leopold Stefan Karl Anton Gustaf Eduard Tassilo von Hohenzollern Sigmaringen a fost primul fiu al prințului Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen.
Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și Mihai I al României · Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și Regina Elisabeta a Greciei ·
Londra
Londra (în) este capitala Angliei și a Regatului Unit.
Londra și Mihai I al României · Londra și Regina Elisabeta a Greciei ·
Louise de Saxa-Gotha-Altenburg
Prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg (21 decembrie 1800 – 30 august 1831) a fost soția lui Ernest I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha.
Louise de Saxa-Gotha-Altenburg și Mihai I al României · Louise de Saxa-Gotha-Altenburg și Regina Elisabeta a Greciei ·
Maria a II-a a Portugaliei
Maria a II-a (n. 4 aprilie 1819 – 15 noiembrie 1853) a fost regină a Portugaliei și de Algarve din 1826 până în 1828 și regină a Portugaliei din 1834 până la moartea sa.
Maria a II-a a Portugaliei și Mihai I al României · Maria a II-a a Portugaliei și Regina Elisabeta a Greciei ·
Maria Alexandrovna a Rusiei
Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei (mai târziu Ducesă de Edinburgh și Ducesă de Saxa-Coburg și Gotha; a fost fiica țarului Alexandru al II-lea al Rusiei și a Mariei Alexandrovna. Maria a fost soția Prințului Alfred, Duce de Edinburgh, al doilea fiu al reginei Victoria. Maria Alexandrovna a Rusiei a fost mama reginei Maria a României.
Maria Alexandrovna a Rusiei și Mihai I al României · Maria Alexandrovna a Rusiei și Regina Elisabeta a Greciei ·
Maria Antonia Koháry
Maria Antonia, Prințesă Koháry de Csábrág și Szitnya a fost o aristocrată maghiară și strămoașă de regi și împărați.
Maria Antonia Koháry și Mihai I al României · Maria Antonia Koháry și Regina Elisabeta a Greciei ·
Maria de Hessa
Maria de Hessa și de Rin (n. 8 august 1824 - d. 3 iunie 1880) a fost prințesă de Hessa și, sub numele de Maria Alexandrovna,, împărăteasă a Rusiei, soția împăratului Alexandru al II-lea al Rusiei.
Maria de Hessa și Mihai I al României · Maria de Hessa și Regina Elisabeta a Greciei ·
Maria Leopoldina a Austriei
Maria Leopoldina a Austriei a fost împărăteasă a Braziliei și, pentru două luni, simultan, regină a Portugaliei.
Maria Leopoldina a Austriei și Mihai I al României · Maria Leopoldina a Austriei și Regina Elisabeta a Greciei ·
Monarhia în România
Monarhia constituțională a fost, oficial, forma de guvernământ a României între 1881 (anul încoronării ca Rege a Principelui Carol I, aflat pe Tron din 1866) și 1947.
Mihai I al României și Monarhia în România · Monarhia în România și Regina Elisabeta a Greciei ·
Nicolae I al Rusiei
Nicolae I al Rusiei (în limba rusă: Николай I Павлович, Nicolai I Pavlovici), (6 iulie (stil nou)/25 iunie (stil vechi), 1796–2 martie (stil nou)/18 februarie, (stil vechi), 1855), a fost Împărat al Rusiei din 1825 până în 1855, și rege al Poloniei din 1825 până în 1831.
Mihai I al României și Nicolae I al Rusiei · Nicolae I al Rusiei și Regina Elisabeta a Greciei ·
Nicolae, Principe al României
Principele Nicolae în Marina Britanică Principele Nicolae al României (alternativ Nicolae Brana; n. 5 august 1903, Sinaia – d. 9 iulie 1978, Madrid și înmormântat la Lausanne, Elveția) a fost cel de-al doilea fiu al Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria, fratele mai mic al Regelui Carol al II-lea și unchi al Regelui Mihai I al României.
Mihai I al României și Nicolae, Principe al României · Nicolae, Principe al României și Regina Elisabeta a Greciei ·
Palatul Elisabeta
Palatul Elisabeta (amintit în unele scrieri și ca „vila din Kiseleff”) este o reședință regală din București, situată pe Șoseaua Kiseleff.
Mihai I al României și Palatul Elisabeta · Palatul Elisabeta și Regina Elisabeta a Greciei ·
Pedro I al Braziliei
Dom Pedro I al Braziliei și al IV-lea al Portugaliei (numele complet: Pedro de Alcântara Francisco António João Carlos Xavier de Paula Rafael José Miguel Joaquim Gonzaga Pascoal Cipriano Serafim de Bragança e Bourbon, n. 12 octombrie 1798 Queluz — d. 24 septembrie 1834 Queluz) a fost primul Împărat al Braziliei (1822–1831) și al douăzeci și optulea Rege al Portugaliei (timp de șapte zile în 1826).
Mihai I al României și Pedro I al Braziliei · Pedro I al Braziliei și Regina Elisabeta a Greciei ·
Petru Groza
Petru Groza (n. 7 decembrie 1884, Băcia, Hunedoara – d. 7 ianuarie 1958, București) a fost un avocat și om politic român, prim-ministru în primele guverne comuniste ale României, între 1945 și 1952.
Mihai I al României și Petru Groza · Petru Groza și Regina Elisabeta a Greciei ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Mihai I al României și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și Regina Elisabeta a Greciei ·
Prințesa Josephine de Baden
Prințesa Josephine Friederike Luise de Baden s-a născut la Mannheim, ca fiică al lui Karl, Mare Duce de Baden și a soției lui, Stéphanie de Beauharnais.
Mihai I al României și Prințesa Josephine de Baden · Prințesa Josephine de Baden și Regina Elisabeta a Greciei ·
Prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha
Printul Albert de Saxa-Coburg și Gotha (Francis Augustus Charles Albert Emanuel; n. 26 august 1819 - d. 14 decembrie 1861), a fost soțul Reginei Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei.
Mihai I al României și Prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha · Prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha și Regina Elisabeta a Greciei ·
Prințul Eduard, Duce de Kent și Strathearn
Prințul Eduard, Duce de Kent și Strathearn (Edward Augustus; n. 2 noiembrie 1767 – d. 23 ianuarie 1820) a fost membru al Familiei Regale Britanice, al patrulea fiu al Regelui George al III-lea și tatăl Reginei Victoria.
Mihai I al României și Prințul Eduard, Duce de Kent și Strathearn · Prințul Eduard, Duce de Kent și Strathearn și Regina Elisabeta a Greciei ·
Regele României
Pavilionul regelui (1881-1922) Pavilionul regelui, în forma adoptată de regele Carol al II-lea (1930-1947) Regele României a fost titlul oficial al conducătorului Regatului României din 1881 până în 1947, când România a fost proclamată republică de către autoritățile comuniste.
Mihai I al României și Regele României · Regele României și Regina Elisabeta a Greciei ·
Regina mamă Elena
Regina mamă Elena a României (la naștere principesă a Elenilor și de Danemarca) a fost soția principelui moștenitor (viitorului rege Carol al II-lea al României) și mama regelui Mihai I al României.
Mihai I al României și Regina mamă Elena · Regina Elisabeta a Greciei și Regina mamă Elena ·
Regina Maria a României
Maria a României (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Ashford, Kent, Anglia – d. 18 iulie 1938, Castelul Pelișor, Sinaia, Regatul României) a fost principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a principelui devenit ulterior regele Ferdinand I al României.
Mihai I al României și Regina Maria a României · Regina Elisabeta a Greciei și Regina Maria a României ·
Reginele României
Aceasta este o listă a reginelor României din 1881 până în 1947, până la instaurarea republicii.
Mihai I al României și Reginele României · Regina Elisabeta a Greciei și Reginele României ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Mihai I al României și România · Regina Elisabeta a Greciei și România ·
România Mare
România Mare (România interbelică, România Întregită) e o sintagmă care a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1919, ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare.
Mihai I al României și România Mare · Regina Elisabeta a Greciei și România Mare ·
Sinaia
Sinaia este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România.
Mihai I al României și Sinaia · Regina Elisabeta a Greciei și Sinaia ·
Stéphanie de Beauharnais
Stéphanie, Mare Ducesă de Baden (28 august 1789 – 29 ianuarie 1860) a fost soția lui Karl, Mare Duce de Baden.
Mihai I al României și Stéphanie de Beauharnais · Regina Elisabeta a Greciei și Stéphanie de Beauharnais ·
Victoria a Regatului Unit
Alexandrina Victoria a fost regina Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei din 1837 până în 1901, împărăteasă a Indiilor, din 1877 până în 1901, și stăpână a celor 28 de colonii britanice.
Mihai I al României și Victoria a Regatului Unit · Regina Elisabeta a Greciei și Victoria a Regatului Unit ·
Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld
Prințesa Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld (Mary Louise Victoria; 17 august 1786 – 16 martie 1861) a fost mama reginei Victoria a Regatului Unit.
Mihai I al României și Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld · Regina Elisabeta a Greciei și Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld ·
Wilhelmine de Baden
Wilhelmine de Baden (21 septembrie 1788 – 27 ianuarie 1836) a fost Mare Ducesă de Hesse și de Rin.
Mihai I al României și Wilhelmine de Baden · Regina Elisabeta a Greciei și Wilhelmine de Baden ·
15 noiembrie
---- 15 noiembrie este a 319-a zi a calendarului gregorian și a 320-a zi în anii bisecți.
15 noiembrie și Mihai I al României · 15 noiembrie și Regina Elisabeta a Greciei ·
30 decembrie
---- 30 decembrie este a 364-a zi a calendarului gregorian și a 365-a zi în anii bisecți.
30 decembrie și Mihai I al României · 30 decembrie și Regina Elisabeta a Greciei ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Mihai I al României și Regina Elisabeta a Greciei
- Ceea ce au în comun cu Mihai I al României și Regina Elisabeta a Greciei
- Similarități între Mihai I al României și Regina Elisabeta a Greciei
Comparație între Mihai I al României și Regina Elisabeta a Greciei
Mihai I al României are 342 de relații, în timp ce Regina Elisabeta a Greciei are 122. Așa cum au în comun 58, indicele Jaccard este 12.50% = 58 / (342 + 122).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Mihai I al României și Regina Elisabeta a Greciei. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: