Similarități între Mihail Gorbaciov și Revoluția Rusă din 1917
Mihail Gorbaciov și Revoluția Rusă din 1917 au 33 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Armenia, Asia Centrală, Azerbaidjan, Belarus, Biserica Ortodoxă Rusă, Blocul răsăritean, Crimeea, Culac, Franța, Georgia, Germania, Iosif Vissarionovici Stalin, Letonia, Lituania, Moscova, Noua Politică Economică, Pactul Ribbentrop-Molotov, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, Piața neagră, Polonia, Războiul Rece, Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă, România, Rusia, Sankt Petersburg, Social-democrație, Statele baltice, Statele Unite ale Americii, Ucraina, ..., Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Vladimir Ilici Lenin, Votcă. Extinde indicele (3 Mai Mult) »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Mihail Gorbaciov · Al Doilea Război Mondial și Revoluția Rusă din 1917 ·
Armenia
Republica Armenia, sau Armenia (armeană: Հայաստան, Hayastan, Հայք, Hayq), este o țară în Caucazul sudic, între Marea Neagră și Marea Caspică, care se învecinează cu Turcia la vest, Georgia la nord, Azerbaidjan la est și Iran la sud.
Armenia și Mihail Gorbaciov · Armenia și Revoluția Rusă din 1917 ·
Asia Centrală
Hartă a '''Asia Centrală''' în care sunt prezentate trei posibile graniţe geografice ale acestei regiuni. '''Asia Centrală''' localizată pe harta lumii. Asia Centrală (în limba rusă: Среднaя Азия (Asia Mijlocie) sau Центральная Азия Asia Centrală; limba chineză: 中亚; limba arabă: ﺔﻄﻮﺳﻠﺍ ﺎﺴﻴﺁ) este o subregiune continentală a Asiei.
Asia Centrală și Mihail Gorbaciov · Asia Centrală și Revoluția Rusă din 1917 ·
Azerbaidjan
Azerbaidjan (în), oficial Republica Azerbaidjan (în), este cea mai mare țară din Caucaz, situată între Asia și Europa.
Azerbaidjan și Mihail Gorbaciov · Azerbaidjan și Revoluția Rusă din 1917 ·
Belarus
Belarus (în; în sau Белоруссия, transliterat Belorussia), denumită oficial Republica Belarus, este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa de Est, vecină cu Rusia către nord-est, Ucraina către sud, Polonia către vest, și Lituania și Letonia către nord-vest.
Belarus și Mihail Gorbaciov · Belarus și Revoluția Rusă din 1917 ·
Biserica Ortodoxă Rusă
Catedrala "Sfântul Vasile", una dintre cele mai cunoscute biserici ortodoxe ruse din Moscova. Biserica Ortodoxă Rusă (Русская православная церковь) este corpul creștinilor aflați sub autoritatea Patriarhiei Moscovei, care este în comuniune cu ceilalți patriarhi ai bisericilor ortodoxe.
Biserica Ortodoxă Rusă și Mihail Gorbaciov · Biserica Ortodoxă Rusă și Revoluția Rusă din 1917 ·
Blocul răsăritean
În timpul Războiului Rece, termenul blocul răsăritean (numit și blocul sovietic sau blocul de Est) era folosit pentru a defini Uniunea Sovietică și tările aflate sub dominația sa din Europa Centrală și Răsăriteană (Bulgaria, Cehoslovacia, Germania Răsăriteană, Ungaria, Polonia, România și – până la începutul anilor 1960 – Albania).
Blocul răsăritean și Mihail Gorbaciov · Blocul răsăritean și Revoluția Rusă din 1917 ·
Crimeea
Imagine din satelit a Peninsulei Crimeea Peninsula Crimeea, cunoscută sub denumirea de Crimeea, se află pe coasta de nord a Mării Negre.
Crimeea și Mihail Gorbaciov · Crimeea și Revoluția Rusă din 1917 ·
Culac
Culac (din rusă кулак "pumn") este un termen peiorativ folosit pe scară largă în limbajul politic sovietic, prin care erau numiți țaranii relativ bogați din Imperiul Rus, care stăpâneau ferme mai întinse și care foloseau mâna de lucru angajată, ca rezultat al reformei lui Stolîpin începută în 1906.
Culac și Mihail Gorbaciov · Culac și Revoluția Rusă din 1917 ·
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Franța și Mihail Gorbaciov · Franța și Revoluția Rusă din 1917 ·
Georgia
Georgia sau Republica Georgia, denumită uneori și Gruzia, este o țară în Europa Orientală.
Georgia și Mihail Gorbaciov · Georgia și Revoluția Rusă din 1917 ·
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Germania și Mihail Gorbaciov · Germania și Revoluția Rusă din 1917 ·
Iosif Vissarionovici Stalin
Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.
Iosif Vissarionovici Stalin și Mihail Gorbaciov · Iosif Vissarionovici Stalin și Revoluția Rusă din 1917 ·
Letonia
Letonia (în), oficial Republica Letonia (în), este o țară în regiunea Baltică a Europei de Nord, una dintre cele trei Țări Baltice.
Letonia și Mihail Gorbaciov · Letonia și Revoluția Rusă din 1917 ·
Lituania
Lituania (în ), oficial Republica Lituania (în), este o țară din Europa de Nord.
Lituania și Mihail Gorbaciov · Lituania și Revoluția Rusă din 1917 ·
Moscova
Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².
Mihail Gorbaciov și Moscova · Moscova și Revoluția Rusă din 1917 ·
Noua Politică Economică
Noua Politică Economică (în, Novaia Ekonomiceskaia Politika, prescurtat NEP) a fost un sistem de reforme economice care introduceau un compromis cu economia de piață.
Mihail Gorbaciov și Noua Politică Economică · Noua Politică Economică și Revoluția Rusă din 1917 ·
Pactul Ribbentrop-Molotov
Stalin Protocolul secret de la a doua semnare a Pactului germano-sovietic Ribentropp-Molotov în 28 septembrie 1939 - Tratatul privind frontierele și de prietenie. Fotografie din 1946 de origine germană (Documente folosite în Procesele de la Nürnberg de către apărarea germană a lui Ribentropp și Goring) Molotov care aplaudă. Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernuluiViaceslav Molotov, la data semnării pactului era șef al guvernului URSS, deținând funcția de Președinte al Consiliului Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice, omologul german fiind șeful guvernului Germaniei, cancelarul Germaniei Adolf Hitler.
Mihail Gorbaciov și Pactul Ribbentrop-Molotov · Pactul Ribbentrop-Molotov și Revoluția Rusă din 1917 ·
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (în rusă: Коммунисти́ческая па́ртия Сове́тского Сою́за.
Mihail Gorbaciov și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice · Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și Revoluția Rusă din 1917 ·
Piața neagră
O piață neagră din Shinbashi, 1946. Kharkiv, Ucraina (2008) Barcelona 2015 Noțiunea de piață neagră, cunoscută și sub numele de economie subterană sau economie din umbră, poate fi definită drept o piață clandestină sau o serie de tranzacții considerate ilegale ori caracterizate de nerespectarea unui set instituțional de reguli.
Mihail Gorbaciov și Piața neagră · Piața neagră și Revoluția Rusă din 1917 ·
Polonia
Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.
Mihail Gorbaciov și Polonia · Polonia și Revoluția Rusă din 1917 ·
Războiul Rece
Războiul Rece a fost o perioadă de tensiuni geopolitice dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică, respectiv dintre aliații lor din Blocul Vestic și Blocul Estic.
Mihail Gorbaciov și Războiul Rece · Revoluția Rusă din 1917 și Războiul Rece ·
Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă
RSFS Rusă (Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă) (în limba rusă Росси́йская Сове́тская Федерати́вная Социалисти́ческая Респу́блика, РСФСР) a fost cea mai mare și cu populația cea mai numeroasă dintre fostele republici sovietice, după colapsul Uniunii Sovietice transformându-se în Federația Rusă.
Mihail Gorbaciov și Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă · Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă și Revoluția Rusă din 1917 ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Mihail Gorbaciov și România · Revoluția Rusă din 1917 și România ·
Rusia
Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.
Mihail Gorbaciov și Rusia · Revoluția Rusă din 1917 și Rusia ·
Sankt Petersburg
Râul Neva a dat numele străzii principale a orașului St Petersburg Sankt Petersburg (în, cunoscut în limbajul colocvial ca Питер Piter, ca Petrograd Петрогра́д, 1914–1924 și în perioada sovietică sub numele de Leningrad Ленингра́д, 1924–1991) este un oraș din Rusia.
Mihail Gorbaciov și Sankt Petersburg · Revoluția Rusă din 1917 și Sankt Petersburg ·
Social-democrație
Culoarea roșie reprezintă, în general, democrația socială Democrație socială sau social-democrația este o doctrină politică care s-a lansat spre sfârșitul secolului XIX.
Mihail Gorbaciov și Social-democrație · Revoluția Rusă din 1917 și Social-democrație ·
Statele baltice
Statele Baltice (în; în; în), cunoscute și ca Țările Baltice, Republicile Baltice sau Națiunile Baltice, este un termen geopolitic folosit pentru o regiune din nord-estul Europei situată pe coasta de est a Mării Baltice, care corespunde, în prezent, celor 3 țări baltice: Lituania, Letonia și Estonia, și a fostei Prusii Orientale (inclusiv regiunea Kaliningrad din Rusia).
Mihail Gorbaciov și Statele baltice · Revoluția Rusă din 1917 și Statele baltice ·
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Mihail Gorbaciov și Statele Unite ale Americii · Revoluția Rusă din 1917 și Statele Unite ale Americii ·
Ucraina
Fără descriere.
Mihail Gorbaciov și Ucraina · Revoluția Rusă din 1917 și Ucraina ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Mihail Gorbaciov și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Revoluția Rusă din 1917 și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
Vladimir Ilici Lenin
(), numele de familie originar: Ulianov (Улья́нов), a fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism.
Mihail Gorbaciov și Vladimir Ilici Lenin · Revoluția Rusă din 1917 și Vladimir Ilici Lenin ·
Votcă
l Votca sau vodca (din, vodka, în trad. „apșoară”) este una din cele mai cunoscute băuturi alcoolice distilate.
Mihail Gorbaciov și Votcă · Revoluția Rusă din 1917 și Votcă ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Mihail Gorbaciov și Revoluția Rusă din 1917
- Ceea ce au în comun cu Mihail Gorbaciov și Revoluția Rusă din 1917
- Similarități între Mihail Gorbaciov și Revoluția Rusă din 1917
Comparație între Mihail Gorbaciov și Revoluția Rusă din 1917
Mihail Gorbaciov are 159 de relații, în timp ce Revoluția Rusă din 1917 are 371. Așa cum au în comun 33, indicele Jaccard este 6.23% = 33 / (159 + 371).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Mihail Gorbaciov și Revoluția Rusă din 1917. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: