Mișcarea armeană de eliberare națională și Războiul de Independență al Greciei

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Mișcarea armeană de eliberare națională și Războiul de Independență al Greciei

Mișcarea armeană de eliberare națională vs. Războiul de Independență al Greciei

Mișcarea armeană de eliberare națională (Հայ ազգային-ազատագրական շարժում Hay azgayin-azatagrakan sharzhum) a urmărit înființarea unui stat armean. A inclus mișcări sociale, culturale, dar în principal politice și militare care au atins apogeul în timpul Primului Război Mondial și ai anilor ulteriori. Influențată de iluminism și de dezvoltarea naționalismului în cadrul Imperiului Otoman, mișcarea națională armeană s-a dezvoltat la începutul anilor 1860. Apariția sa a fost similară cu cele ale altor mișcări ale națiunilor balcanice, mai ales cu cea a revoluționarilor greci care au luptat în Războiul de Independență al Greciei. Elita armenească și variate grupări militante au urmărit să apere populația armeană majoritar rurală din estul imperiului otoman de musulmani, ei fiind creștini, dar scopul principal era la început de a stimula reforme în, iar când aceasta a eșuat, noul scop suprem a fost de crea un stat armean pe teritoriile populate de armeni controlate la acea vreme de Imperiul Otoman și Imperiul Rus. De la sfârșitul anilor 1880, mișcarea s-a angajat într-un război de gherilă cu guvernul otoman și trupele neregulate kurde în regiunile de est ale imperiului, fiind condusă de trei partide politice armenești numite, și Federația Revoluționară Armeană. În general, armenii au văzut în Rusia un aliat natural în lupta împotriva turcilor, deși Rusia a avut o politică opresivă în Caucaz. Doar după ce și-a pierdut prezența în Europa în urma războaielor balcanice, guvernul otoman a fost nevoit să semneze la începtul lui 1914, care a fost întrerupt de Primul Război Mondial. În timpul Primului Război Mondial, armenii ce locuiau în Imperiul Otoman au fost exterminați sistematic de guvern prin Genocidul Armean. Potrivit unor estimări, din 1894 până în 1923, în jur de 1,500,000—2,000,000 de armeni au fost uciși de Imperiul Otoman. După ce decizia de a-i extermina pe armeni a fost luată de Ministerul de Interne al Imperiului Otoman și a fost implementată prima dată în urma Directivei 8682 din 25 februarie 1915, zeci de mii de armeni din Rusia s-au alăturat armatei ruse ca, rușii promițându-le autonomia. Prin 1917, Rusia controla multe teritorii populate de armeni din Imperiul Otoman. După Revoluția din Octombrie, trupele rusești s-au retras, lăsând trupele neregulate armene singura împotriva turcilor. a proclamat Republica Armenia pe 28 mai 1918, înființând așadar un stat armean pe teritoriile populate de armeni din Caucazul de Sud. În jurul anului 1920, guvernul bolșevic din Rusia și au ajuns cu succes la putere în țările lor. Revoluționarii turci au ocupat cu succes jumătatea occidentală a Armeniei, în timp ce Armata Roșie a invadat și anexat Republica Armenia în decembrie 1920. În 1921, a fost semnat un tratat de prietenie între Rusia bolșevică și Turcia kemalistă. Teritoriile Armeniei controlate anterior de Rusia au fost în cea mai mare parte anexate de Uniunea Sovietică, teritorii pe care s-a înființat Republica Sovietică Socialistă Armenească. Sute de mii de refugiați de genocid s-au regăsit în Orientul Mijlociu, Grecia, Franța și SUA, dându-se start unei noi epoci pentru diaspora armenească. Armenia Sovietică a existat până în 1991, când Uniunea Sovietică s-a dezintegrat și a fost înființată actuala (a treia) Republică Armeană. Războiul de Independență al Greciei, cunoscut și ca Revoluția greacă, (în limbile greacă: Ελληνική Επανάσταση Elliniki Epanastasi; turcă otomană: يونان عصياني Yunan İsyanı) a fost declanșat de revoluționarii greci și s-a desfășurat între anii 1821–1829.

Iluminism

D’Alembert. Iluminismul, numit și Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii, a fost o mișcare intelectuală, filozofică, ideologică și culturală, antifeudală, desfășurată în perioada pregătirii și înfăptuirii revoluțiilor din sec. XVII-XIX în țările Europei, ale Americii de Nord și ale Americii de Sud și având drept scop crearea unei societăți „raționale”, prin răspândirea culturii, a „luminilor” în mase (cf. Carp Maxim).

Iluminism și Mișcarea armeană de eliberare națională · Iluminism și Războiul de Independență al Greciei · Vezi mai mult »

Imperiul Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.

Imperiul Otoman și Mișcarea armeană de eliberare națională · Imperiul Otoman și Războiul de Independență al Greciei · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Imperiul Rus și Mișcarea armeană de eliberare națională · Imperiul Rus și Războiul de Independență al Greciei · Vezi mai mult »

Kurzi

Kurzii (autodenumiți kurmangi) reprezintă o naționalitate, populația de bază a Kurdistanului, teritoriu ce intră în componența Irakului, Iranului, Siriei și Turciei.

Kurzi și Mișcarea armeană de eliberare națională · Kurzi și Războiul de Independență al Greciei · Vezi mai mult »

Peninsula Balcanică

Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.

Mișcarea armeană de eliberare națională și Peninsula Balcanică · Peninsula Balcanică și Războiul de Independență al Greciei · Vezi mai mult »

Primul Război Mondial

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

Mișcarea armeană de eliberare națională și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și Războiul de Independență al Greciei · Vezi mai mult »

Război de gherilă

Război de gherilă este un nume dat unui stil neconvențional de luptă practicat de un număr mic de combatanți (de regulă civili), care utilizează tactici bazate pe mobilitate pentru a lupta contra unei armate mai mari și mai puțin mobile.

Mișcarea armeană de eliberare națională și Război de gherilă · Război de gherilă și Războiul de Independență al Greciei · Vezi mai mult »