acces mai rapid decât browser-ul!
45 relaţii: Al Doilea Război Mondial, Alexandru C. Cuza, Anatol Plugaru, Antiromânism, Basarabia, Bogdan I, Bucovina, Bugeac, Bulgaria Mare, Dragoș I, Găgăuzia, Igor Dodon, Iosif Vissarionovici Stalin, Județul Bistrița-Năsăud, Județul Maramureș, Limba moldovenească, Marchel Mihăescu, Mihail Formuzal, Mihail Gorbaciov, Moldova Occidentală, Moldovenism, Naționalism românesc, Nicolae Iorga, Nicolae Pascaru, Nikita Salogor, Partidul Moldova Mare, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Pocuția, Principatul Moldovei, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, Republica Moldova, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, România Mare, Românii din Ucraina, Romi, Rusia Mare, Serbia Mare, Transnistria, Ucraina Mare, Ungaria Mare, Unirea Republicii Moldova cu România, Uniunea Vamală Euroasiatică, Vladimir Putin, Vladimir Voronin.
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Moldova Mare și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Alexandru C. Cuza
Alexandru C. (Constantin) Cuza, cunoscut ca și A. C. Cuza (n. 8 noiembrie 1857, Iași — d. 3 noiembrie 1947, Sibiu) a fost un profesor de economie politică la Universitatea din Iași, politician de extrema dreaptă, militant antisemit și membru titular al Academiei Române din 1936.
Nou!!: Moldova Mare și Alexandru C. Cuza · Vezi mai mult »
Anatol Plugaru
Anatol Plugaru (n. 1951, raionul Florești) este un avocat și om politic din Republica Moldova, membru al Parlamentului Republicii Moldova în anii 1990, ministru al securității naționale (președinte al Comitetului pentru Securitatea Statului) (1991-1992).
Nou!!: Moldova Mare și Anatol Plugaru · Vezi mai mult »
Antiromânism
Cuvântul antiromânism denumește, după Dicționarul explicativ al limbii române o „atitudine antiromânească”, concept vag care poate acoperi multe afirmații sau acțiuni diferite.
Nou!!: Moldova Mare și Antiromânism · Vezi mai mult »
Basarabia
Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).
Nou!!: Moldova Mare și Basarabia · Vezi mai mult »
Bogdan I
Bogdan I (supranumit Bogdan Întemeietorul; n. înainte de 1307 – d. 1367) a fost voievod al Maramureșului și domn al Moldovei.
Nou!!: Moldova Mare și Bogdan I · Vezi mai mult »
Bucovina
Bucovina (în.
Nou!!: Moldova Mare și Bucovina · Vezi mai mult »
Bugeac
Toponimia oficială a Bugeacului sub administrația românească: după Anatol Eremia, puține denumiri moldovene istorice au fost oficializate, majoritatea fiind turcice, rusești sau germane, așa cum intraseră în nomenclatura imperiului Rus. Bugeacul (în ucraineană, rusă și, în turcă și, în) este parte din Basarabia istorică, o regiune de stepă a fostului voievodat al Moldovei, azi situată la sud de Republica Moldova, între hotarul acestui stat, Dunăre și Marea Neagră, în componența Ucrainei de azi.
Nou!!: Moldova Mare și Bugeac · Vezi mai mult »
Bulgaria Mare
Bulgaria Mare este un termen care se referă la o serie de încarnări istorice ale Bulgariei, precum și o mișcare naționalist-iredentistă din ziua de azi.
Nou!!: Moldova Mare și Bulgaria Mare · Vezi mai mult »
Dragoș I
Blazonul (Herb) Drag - Sas Dragoș (de asemenea cunoscut ca Dragoș I sau Dragoș Vodă) este cunoscut din cronicile moldovenești ca descălecător în Moldova și primul ei voievod.
Nou!!: Moldova Mare și Dragoș I · Vezi mai mult »
Găgăuzia
Găgăuzia (în găgăuză: Gagauz Yeri sau Gagauziya, cuvântul yeri înseamnă „pământ” sau „țară”; în) este o regiune autonomă (din 1995) din sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi, un popor vorbitor al unei limbi turcice și apropiat cultural de turci, însă de confesiune creștină ortodoxă.
Nou!!: Moldova Mare și Găgăuzia · Vezi mai mult »
Igor Dodon
Igor Dodon este un politician și economist din Republica Moldova, fost președinte al Republicii Moldova în perioada 23 decembrie 2016 și 24 decembrie 2020.
Nou!!: Moldova Mare și Igor Dodon · Vezi mai mult »
Iosif Vissarionovici Stalin
Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.
Nou!!: Moldova Mare și Iosif Vissarionovici Stalin · Vezi mai mult »
Județul Bistrița-Năsăud
Bistrița-Năsăud (în, în) este un județ în Transilvania, România.
Nou!!: Moldova Mare și Județul Bistrița-Năsăud · Vezi mai mult »
Județul Maramureș
Maramureș (în, în, în) este un județ format din teritorii ale regiunilor istorice Maramureș, Ardeal și Crișana (respectiv Partium), situat în nord-vestul României.
Nou!!: Moldova Mare și Județul Maramureș · Vezi mai mult »
Limba moldovenească
Sintagma limbă moldovenească ilustrează în zilele noastre un concept, care, la origine provine de la bolșevicii români refugiați la Odesa în anii 1919-1920.
Nou!!: Moldova Mare și Limba moldovenească · Vezi mai mult »
Marchel Mihăescu
Marchel Mihăescu (în) (n. 18 august 1959, satul Pîrlița, raionul Fălești) este un cleric ortodox din Republica Moldova, care îndeplinește în prezent demnitatea de Arhiepiscop al Eparhiei de Bălți și Fălești (aflându-se sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Moscovei).
Nou!!: Moldova Mare și Marchel Mihăescu · Vezi mai mult »
Mihail Formuzal
Mihail Formuzal (în, în; n. 7 noiembrie 1959, satul Beșghioz, raionul Ciadîr-Lunga) este un om politic din Republica Moldova, care din decembrie 2006 și până în martie 2015 a îndeplinit funcția de guvernator (bașcan) al UTA Gagauz Yeri.
Nou!!: Moldova Mare și Mihail Formuzal · Vezi mai mult »
Mihail Gorbaciov
(în limba rusă: Михаи́л Серге́евич Горбачёв) a fost conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991.
Nou!!: Moldova Mare și Mihail Gorbaciov · Vezi mai mult »
Moldova Occidentală
Arealul geografic al Moldovei Occidentale, situat între Prut și Carpații Orientali (Harta României) Moldova Occidentală, de Apus sau de Vest este un areal geografic din Moldova, de 46.173 kmp, situat între Carpații Orientali și râul Prut, în vestul teritoriului inițial de 94.862 kmp, deținut de către vechiul Principat al Moldovei medievale între Carpații Orientali și fluviul Nistru.
Nou!!: Moldova Mare și Moldova Occidentală · Vezi mai mult »
Moldovenism
Moldovenismul este un curent pseudoștiințific, politic, social, cultural și filologic care afirmă că moldovenii ar fi o etnie separată, diferită de români, fapt contrazis de către instituțiile academice.
Nou!!: Moldova Mare și Moldovenism · Vezi mai mult »
Naționalism românesc
Naționalismul românesc este teoria naționalistă ce promovează unitatea culturală a românilor ca națiune.
Nou!!: Moldova Mare și Naționalism românesc · Vezi mai mult »
Nicolae Iorga
Nicolae Iorga (născut Nicu N. Iorga,Iova, p. xxvii. n. 5 iunie 1871, Botoșani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român.
Nou!!: Moldova Mare și Nicolae Iorga · Vezi mai mult »
Nicolae Pascaru
Nicolae Pascaru (n. 18 iulie 1975, Chircăiești, raionul Căușeni) este ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru al fracțiunii parlamentare PSRM, ex- membru al Comisiei parlamentare - „Drepturile omului și relații interetnice”, magistru în științe politice, politolog, jurist, profesor-antrenor, fondator al Mișcării de Tineret „Voievod”, activist civic, publicist, blogger.
Nou!!: Moldova Mare și Nicolae Pascaru · Vezi mai mult »
Nikita Salogor
Nikita Leontievici Salogor (în; n. 2/15 august 1901 – d. 24 iunie 1982) a fost un politician sovietic, care a îndeplinit funcția de Prim-secretar al Partidului Comunist din RSS Moldovenească (1942–1946).
Nou!!: Moldova Mare și Nikita Salogor · Vezi mai mult »
Partidul Moldova Mare
Partidul Moldova Mare, cunoscut sub numele de Partidul "Pentru Neam și Țară" în trecut, este un partid din Republica Moldova.
Nou!!: Moldova Mare și Partidul Moldova Mare · Vezi mai mult »
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) este un partid politic de stânga din Republica Moldova, reprezentat în Parlamentul Republicii Moldova de un număr de 19 de deputați.
Nou!!: Moldova Mare și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova · Vezi mai mult »
Pocuția
Harta Pocuției istorice (albastru-verde), după Jancu J. Nistor, ''Die moldauischen Ansprüche auf Pokutien'', Viena 1910 Pocuția (în ucraineană Покуття, în poloneză Pokucie) este o subregiune istorică a Galiției, cuprinsă între râurile Bîstriția din Galiția (afluent al Nistrului) și Ceremuș (afluent al Prutului), în zilele noastre parte a Ucrainei.
Nou!!: Moldova Mare și Pocuția · Vezi mai mult »
Principatul Moldovei
Principatul (Voievodatul) Moldovei a fost un stat ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri.
Nou!!: Moldova Mare și Principatul Moldovei · Vezi mai mult »
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (moldovenească Республика Аутономы Сочиалисты Советикы Молдовиняскы – Respublica Autonomî Socialistî Soveticî Moldovineascî, în rusă Молда́вская Автоно́мная Сове́тская Социалисти́ческая Респу́блика, în ucraineană Молда́вська Автоно́мна Радя́нська Соціалісти́чна Респу́бліка; abreviată RASS Moldovenească, RASSM) a fost o republică socialistă sovietică autonomă creată de autoritățile sovietice în componența Ucrainei sovietice la 12 octombrie 1924.
Nou!!: Moldova Mare și Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească · Vezi mai mult »
Republica Moldova
Republica Moldova este un stat situat în sud-estul Europei.
Nou!!: Moldova Mare și Republica Moldova · Vezi mai mult »
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (în româna moldovenească cu alfabet chirilic: Република Советикэ Сочиалистэ Молдовеняскэ, în sau МССР; abreviată RSS Moldovenească sau RSSM) a fost o republică constituentă a Uniunii Sovietice din 2 august 1940 până în 1991, exceptând perioada 3 septembrie 1941 – 4 septembrie 1944, când a fost Guvernământul Basarabiei în cadrul României.
Nou!!: Moldova Mare și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Vezi mai mult »
Republica Sovietică Socialistă Ucraineană
Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (în) a fost creată pe 25 decembrie 1917, fiind una dintre cele patru republici constituente ale Uniunii Sovietice din momentul în care a fost formată Uniunea în 1922.
Nou!!: Moldova Mare și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană · Vezi mai mult »
România Mare
România Mare (România interbelică, România Întregită) e o sintagmă care a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1919, ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare.
Nou!!: Moldova Mare și România Mare · Vezi mai mult »
Românii din Ucraina
Românii din Ucraina constituie al treilea grup etnic (după ucraineni și ruși) din Ucraina, numărând 409.608 de persoane, sau 0,85% (dintre care Moldoveni s-au declarat 258.619 or 0,53%, iar Români 150.989 or 0,32%) din populația Ucrainei, potrivit recensământului populației din 2001.
Nou!!: Moldova Mare și Românii din Ucraina · Vezi mai mult »
Romi
Romii (uneori scris rromi, cunoscuți și ca țigani) reprezintă un grup etnic originar din India medievală.
Nou!!: Moldova Mare și Romi · Vezi mai mult »
Rusia Mare
miniatura Rusia Mare sau Velikorusia (în limba rusă: Великороссия, Velikorossia) este un termen învechit folosit odinioară pentru teritoriile care au format nucleul Cenzatului Moscovei, iar mai târziu, al Țaratului și Imperiului Rus.
Nou!!: Moldova Mare și Rusia Mare · Vezi mai mult »
Serbia Mare
Termenul de Serbia Mare sau Sârbia Mare (în limba sârbă: Велика Србија / Velika Srbija), mai rar Marea Serbie/Sârbie se referă la un concept iredentist de revendicare de către cercurile naționaliste sârbe ale unor teritorii aflate în afara granițelor Serbiei, care sunt considerate parte a unei patrii naționale mai mari, pe baza unei prezențe actuale sau istorice a populației sârbești (sau a etniilor slave meridionale înrudite) în regiunile respective.
Nou!!: Moldova Mare și Serbia Mare · Vezi mai mult »
Transnistria
Numele de Transnistria (în rusă: Приднестровье, în ucraineană: Придністров'я) desemnează trei teritorii.
Nou!!: Moldova Mare și Transnistria · Vezi mai mult »
Ucraina Mare
miniatura Conferința de Pace de la Paris, 1919. Harta așezărilor ucrainene în Estul Europei, bazată pe o carte poștală emisă în 1919. Ucraina Mare (Велика Україна; Velyka Ukrayina) sau Ucraina Unită (Соборна Україна; Soborna Ukrayina) se referă la un concept irendentist al teritoriilor revendicate de către grupuri naționaliste ucrainene, care sunt considerate parte din patria națională a Ucrainei, bazată pe prezența actuală sau istorică ucraineană în acele zone.
Nou!!: Moldova Mare și Ucraina Mare · Vezi mai mult »
Ungaria Mare
Harta Imperiului Austro-Ungar Imperiul Austriei (Cisleithania): 1. Bohemia, 2. Bukovina, 3. Carinthia, 4. Carniola, 5. Dalmatia, 6. Galicia, 7. Küstenland, 8. Lower Austria, 9. Moravia, 10. Salzburg, 11. Silesia, 12. Styria, 13. Tyrol, 14. Upper Austria, 15. Vorarlberg; Österreich(Transleithania): 16. Ungaria 17. Croația-Slavonia; Austrian Condominium: 18. Bosnia și Herzegovina Ungaria 1941-1944 Abţibilduri cu motiv revizionist „Ungaria Mare” (în) este un concept politic revizionist, care vizează revenirea Ungariei la frontierele avute înainte de 1918, când exista structura statală multinațională Austro-Ungaria, oficial „Imperiul austriac și regatul maghiar”.
Nou!!: Moldova Mare și Ungaria Mare · Vezi mai mult »
Unirea Republicii Moldova cu România
Moldova Unirea Republicii Moldova cu România (și, prin aceasta, intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și în NATO, și scoaterea sa din CSI) este obiectivul politic al unor mișcări din ambele țări, până acum neîncheiată, așa cum reiese din faptul că unirea nu a avut încă loc.
Nou!!: Moldova Mare și Unirea Republicii Moldova cu România · Vezi mai mult »
Uniunea Vamală Euroasiatică
Statele membre ale Uniunii Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan sunt colorate în verde. Uniunea Vamală Euroasiatică (în), sau Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan (în) sau pur și simplu Uniunea Vamală, UV RBK este o uniune vamală între țările membre ale EurAsEC: Rusia, Belarus și Kazahstan, o formă de integrare economică care definește un spațiu vamal unic în interiorul căruia s-au anulat taxele vamale la comerțul reciproc și s-a introdus un sistem uniform de taxare a importurilor.
Nou!!: Moldova Mare și Uniunea Vamală Euroasiatică · Vezi mai mult »
Vladimir Putin
Vladimir Vladimirovici Putin (în) este un om politic rus, fost membru PCUS, cu vederi conservatoare.
Nou!!: Moldova Mare și Vladimir Putin · Vezi mai mult »
Vladimir Voronin
Vladimir Voronin (n. Vladimir Bujeniță; n. 25 mai 1941, Corjova, RSS Moldovenească, URSS) este un politician din Republica Moldova, președinte al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova începând cu anul 2009 și fost președinte al Republicii Moldova, timp de 8 ani (4 aprilie 2001 – 11 septembrie 2009).
Nou!!: Moldova Mare și Vladimir Voronin · Vezi mai mult »
