Similarități între Morfologie (lingvistică) și Timp (gramatică)
Morfologie (lingvistică) și Timp (gramatică) au 21 lucruri în comun (în Uniunpedie): Afix, Analitism și sintetism (lingvistică), Aspect și mod de acțiune, Categorie gramaticală, Condițional, Conjunctiv, Diasistemul slav de centru-sud, Diateză (dezambiguizare), Gramatică, Imperativ, Indicativ, Limba croată, Limba română, Limba sârbă, Mod (gramatică), Paradigmă, Predicat, Propoziție gramaticală, Sintagmă, Substantiv, Verb.
Afix
În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.
Afix și Morfologie (lingvistică) · Afix și Timp (gramatică) ·
Analitism și sintetism (lingvistică)
În tipologia lingvistică, analitismul și sintetismul sunt trăsături ale limbilor luate în seamă în clasificarea lor în perspectiva numărului de morfeme care constituie un cuvânt.
Analitism și sintetism (lingvistică) și Morfologie (lingvistică) · Analitism și sintetism (lingvistică) și Timp (gramatică) ·
Aspect și mod de acțiune
În lingvistică, aspectul și modul de acțiune, pentru cel din urmă termen fiind folosit și termenul german Aktionsart, indeferent de limba lucrării de specialitate, sunt categorii gramaticale ale verbului despre care nu există unitate de vederi în gramaticile diferitelor limbi și uneori nici printre lingviștii care se ocupă de aceeași limbă.
Aspect și mod de acțiune și Morfologie (lingvistică) · Aspect și mod de acțiune și Timp (gramatică) ·
Categorie gramaticală
În lingvistică, termenul categorie gramaticală se găsește cu accepțiuni mai mult sau mai puțin largi în literaturile de specialitate în diferite limbi, uneori și în literatura de aceeași limbă la diferiți autori, ba chiar și la unul și același autor.
Categorie gramaticală și Morfologie (lingvistică) · Categorie gramaticală și Timp (gramatică) ·
Condițional
Condiționalul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în general o acțiune, o întâmplare sau o stare ipotetică a cărei realizare în prezent sau în viitor depinde de realizarea altei acțiuni, întâmplări sau stări, ori o ipoteză nerealizată în trecutAvram 1997, pp. 207–208.
Condițional și Morfologie (lingvistică) · Condițional și Timp (gramatică) ·
Conjunctiv
În gramatică, conjunctivul, numit și subjonctiv, este un mod verbal personal și predicativ.
Conjunctiv și Morfologie (lingvistică) · Conjunctiv și Timp (gramatică) ·
Diasistemul slav de centru-sud
Diasistemul slav de centru-sud (în limba croată srednjojužnoslavenski dijasistem/dijasustav, centralnojužnoslavenski dijasistem/dijasustav sau centralni južnoslavenski dijasistem/dijasustav) este un termen propus de lingvistul croat Dalibor Brozović pentru a înlocui termenul „limba sârbocroată” sau „croatosârbă”, folosit de lingviști în epoca fostei Iugoslavii și de oficialitățile acestei țări pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni.
Diasistemul slav de centru-sud și Morfologie (lingvistică) · Diasistemul slav de centru-sud și Timp (gramatică) ·
Diateză (dezambiguizare)
Termenul diateză poate însemna.
Diateză (dezambiguizare) și Morfologie (lingvistică) · Diateză (dezambiguizare) și Timp (gramatică) ·
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Gramatică și Morfologie (lingvistică) · Gramatică și Timp (gramatică) ·
Imperativ
În gramatica unor limbi, imperativul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în sensul cel mai general posibilitatea unei acțiuni ca voită de către vorbitor.
Imperativ și Morfologie (lingvistică) · Imperativ și Timp (gramatică) ·
Indicativ
În gramatică, indicativul este un mod personal al verbului, care are drept valoare semantică specifică exprimarea unor acțiuni, întâmplări, stări etc.
Indicativ și Morfologie (lingvistică) · Indicativ și Timp (gramatică) ·
Limba croată
Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.
Limba croată și Morfologie (lingvistică) · Limba croată și Timp (gramatică) ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Limba română și Morfologie (lingvistică) · Limba română și Timp (gramatică) ·
Limba sârbă
limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.
Limba sârbă și Morfologie (lingvistică) · Limba sârbă și Timp (gramatică) ·
Mod (gramatică)
În unele limbi, cum sunt cele flexionare și cele aglutinante, modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care este un mijloc gramaticalizat de exprimare a modalității, adică a atitudinii subiective a vorbitorului față de conținutul faptic al propriei sale propoziții, implicând aprecierea acțiunii, întâmplării, stării, existenței exprimate de verb ca reală, sigură, posibilă, realizabilă, dorită, incertă, ireală etc.
Mod (gramatică) și Morfologie (lingvistică) · Mod (gramatică) și Timp (gramatică) ·
Paradigmă
Paradigma este o construcție mentală larg acceptată, care oferă unei comunități sau unei societăți pe perioadă îndelungată o bază pentru crearea unei identități de sine (a activității de cercetare de exemplu) și astfel pentru rezolvarea unor probleme sau sarcini.
Morfologie (lingvistică) și Paradigmă · Paradigmă și Timp (gramatică) ·
Predicat
În gramatica tradițională, predicatul este una din cele două părți de propoziție principale, cealaltă fiind subiectul, altfel spus, este unul din constituenții propoziției minimale, celălalt fiind subiectulGrevisse și Goosse 2007, p. 259.
Morfologie (lingvistică) și Predicat · Predicat și Timp (gramatică) ·
Propoziție gramaticală
Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.
Morfologie (lingvistică) și Propoziție gramaticală · Propoziție gramaticală și Timp (gramatică) ·
Sintagmă
Sintagma este, în lingvistică, o îmbinare de cel puțin două cuvinte ce reprezintă cea mai mică unitate în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic.
Morfologie (lingvistică) și Sintagmă · Sintagmă și Timp (gramatică) ·
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Morfologie (lingvistică) și Substantiv · Substantiv și Timp (gramatică) ·
Verb
În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.
Morfologie (lingvistică) și Verb · Timp (gramatică) și Verb ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Morfologie (lingvistică) și Timp (gramatică)
- Ceea ce au în comun cu Morfologie (lingvistică) și Timp (gramatică)
- Similarități între Morfologie (lingvistică) și Timp (gramatică)
Comparație între Morfologie (lingvistică) și Timp (gramatică)
Morfologie (lingvistică) are 60 de relații, în timp ce Timp (gramatică) are 54. Așa cum au în comun 21, indicele Jaccard este 18.42% = 21 / (60 + 54).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Morfologie (lingvistică) și Timp (gramatică). Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: