Similarități între Măcăleandru și Păsările Republicii Moldova
Măcăleandru și Păsările Republicii Moldova au 35 lucruri în comun (în Uniunpedie): Accipitriforme, Boicuș, Botgros, Brumăriță de pădure, Cânepar, Cinteză, Codroș de munte, Codroș de pădure, Corvide, Cuc, Cucuvea, Țiclean, Falconiformes, Fazan, Gaie roșie, Huhurez mic, Luscinia, Mierlă, Mugurar, Muscar sur, Muscicapide, Paseriforme, Pănțăruș, Pițigoi albastru, Pițigoi mare, Pitulice fluierătoare, Presură mică, Privighetoare de zăvoi, Privighetoare roșcată, Silvie cu cap negru, ..., Silvie mediteraneeană, Strigiforme, Sturz cântător, Uliu păsărar, Uliu porumbar. Extinde indicele (5 Mai Mult) »
Accipitriforme
Buteo jamaicensis Accipitriformes este un ordin taxonomic de păsări răpitoare, care cuprinde în special păsări diurne.
Accipitriforme și Măcăleandru · Accipitriforme și Păsările Republicii Moldova ·
Boicuș
Boicușul (Remiz pendulinus), numit și pițigoi pungar, este o pasăre mică din familia remizidelor (Remizidae), care cuibărește în centrul și sudul Europei și în vestul Asiei până în Kazahstan.
Boicuș și Măcăleandru · Boicuș și Păsările Republicii Moldova ·
Botgros
Botgros Botgrosul sau cireșarul (Coccothraustes coccothraustes) este o pasăre denumită după ciocul ei puternic cu care poate sparge ușor sâmburii de cireșe, vișine etc.
Botgros și Măcăleandru · Botgros și Păsările Republicii Moldova ·
Brumăriță de pădure
Brumărița de pădure (Prunella modularis) este o pasăre mică din ordinul paseriformelor, familia Prunellidae, care se găsește în toată Europa temperată și în Rusia asiatică.
Brumăriță de pădure și Măcăleandru · Brumăriță de pădure și Păsările Republicii Moldova ·
Cânepar
Câneparul (Carduelis cannabina) este o pasăre cântătoare din familia fringilidelor, de circa 14 cm, cu pene roșii pe cap, gât și pe laturile pieptului, cafenii pe spate și albe pe abdomen, gușa și aripi.
Cânepar și Măcăleandru · Cânepar și Păsările Republicii Moldova ·
Cinteză
Cinteza (Fringilla coelebs) este o pasăre migratoare de talie mică (14 – 18 cm), din famila Fringillidae.
Cinteză și Măcăleandru · Cinteză și Păsările Republicii Moldova ·
Codroș de munte
Codroșul de munte (Phoenicurus ochruros) este o pasăre mică cântătoare, migratoare, insectivoră din familia muscicapidelor (Muscicapidae).
Codroș de munte și Măcăleandru · Codroș de munte și Păsările Republicii Moldova ·
Codroș de pădure
Codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), numit și codroșul de grădină, este o pasăre mică cântătoare, insectivoră din familia muscicapidelor (Muscicapidae), la care penajul masculului este roșu-portocaliu pe coadă și piept, cenușiu pe creștet și spate, negru pe obraji și gușă, alb pe frunte și abdomen; femela este cafenie, dar are coada tot roșie. Este o pasăre destul de comună în Europa, nord-vestul Africii, nordul Asiei (până în centrul Siberiei, Kazahstan, Mongolia, nord-vestul Chinei), în vestul Turciei. Este o specie migratoare, locurile de iernare fiind în Africa la sud de Sahara și sud-vestul Peninsulei Arabice. Cuibărește în păduri bătrâne de foioase sau mixte, dar și în grădini, parcuri, iar la nord și în păduri bătrâne de pin.Dimitrie Radu. Mic atlas ornitologic. Editura Albatros. București, 1983M. Talpeanu. Maria Paspaleva. Aripi deasupra Deltei. Editura Științifică. 1973 În România codroșul de pădure cuibărește frecvent în toate pădurile de foioase și mixte, în pădurile de luncă, ajungând până la limita inferioară a coniferelor. Cuibărește, de asemenea, în parcuri, livezi și grădini sau în locuri cu ziduri vechi; practic este o specie foarte comună, însă frecvența ei variază de la o zonă la alta, remarcându-se cea mai mare densitate în pădurile de sălcii din luncile Dunării și Delta Dunării și în pădurile luminoase, umede de pe cursul inferior al râurilor. În România populația este estimată la 45.000-90.000 de perechi cuibăritoare.Victor Ciochia. Păsările clocitoare din România. Atlas. Editura Științifică, București, 1992 În Republica Moldova este răspândită pe întreg teritoriul, cuibărind în pădurile de foioase luminoase, cu rariști și cu arbori seculari, găunoși, în fânețe și pășuni împădurite, evitând pădurile compacte, populează, de asemenea, grădinile, livezile, parcurile. Populația cuibăritoare din Republica Moldova este estimată la 5.000-7.000 de perechi. Sunt descrise două subspecii (Phoenicurus phoenicurus phoenicurus și Phoenicurus phoenicurus samamisicus). În România cuibărește subspecia nominată phoenicurus, iar subspecia samamisicus apare accidental. În Republica Moldova cuibărește subspecia nominată phoenicurus.Andrei Munteanu, Tudor Cozari, Nicolae Zubcov. Lumea animală a Moldovei. Volumul 3: Păsări. Chișinău, Editura Știința, 2006Tudor Cozari. Păsările. Enciclopedie ilustrată. Chișinău: Editura Arc, 2016Ю. В. Аверин и И. М. Ганя. Птицы Молдавии (В двухтомах). Том I. Академия Наук Молдавской CCP, Институт Зоологии, Кишинев 1970 Codroșul de pădure este o pasăre de talie mică. Are o lungime de 13-14,5 cm și o greutate de 11-23 g. Atinge în libertate longevitatea maximă de 10 ani și 2 luni. Sexele diferă. Masculul subspeciei nominate phoenicurus este cenușiu-albăstrui pe creștet, ceafa, spate, scapulare și supraalarele mici. Supraalarele mijlocii și mari și remigele aripilor sunt brun-negricioasă, tivite îngust pe margini cu cenușiu. Centrul frunții până pe laturile creștetului sunt albe formând o dungă frontală lată care se extinde ca o sprânceană până în spatele ochiului. Partea inferioară a frunții, obrajii, laturile gâtului, bărbia, gâtlejul (gușa) sunt negre. Târtița, supracaudale și rectricele laterale ale cozii sunt roșcate, cele două rectricele centrale ale cozii sunt brun-negricioase. Pieptul, flancurile, tectricele subalare și axilare, partea superioară a abdomenului sunt roșcat-portocalii, partea inferioară a abdomenului și regiunea anală albicioasă. Tectricele subcodale portocaliu-deschise. Irisul brun-închis. Ciocul corniu-negricios sau negru. Picioarele și labele brun-închise sau negru-brunii sau negre. Femela are deasupra o culoare uniformă brun-moderată, inelul ocular îngust albicios, părțile inferioare ocru-albe cu o nuanță portocalie; coada roșcată ca la mascul. Juvenilul este brun cu pete ocru (brun-gălbui) pe părțile superioare și inferioare, coada roșcată ca la adult. Subspecia samamisicus are o oglindă alară albă formată de marginile albe ale remigelor secundare și terțiare. Strigătul de alarmă este foarte asemănător cu al pitulicii fluierătoare, notele finale fiind mai moi: "uit-tic-tic". Cântecul este scurt, melancolic, emis încă din zorii zilei: "sii-truii-truil-truii-si-si-ai" (cu diverse variații ale notelor).Victor Ciochia. Dinamica și migrația păsărilor. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984George D. Vasiliu, L. Rodewald. Păsările din România (determinator). Monitorul Oficial Și Imprimeriile Statului. Imprimeria Centrală, București, 1940Håkan Delin, Lars Svensson. Philip's Păsările din România și Europa. Determinator ilustrat. București 2016Lars Svensson, Killian Mullarney, Dan Zetterström, Peter J. Grant. Ghid pentru identificarea păsărilor. Traducerea și adaptarea în limba română: Societatea Ornitologică Română: Emanuel Ștefan Baltag, Sebastian Bugariu, Alida Barbu. Bucuresti 2017Robert Ritter von Dombrowski. Păsările României (Ornis Romaniæ). Descriere sistematică și biologico-geografică, completată, ilustrată și prelucrată. Traducere din limba germană, prelucrare și completare de Profesor Dionisie Linția, Directorul Muzeului Ornitologic din Timișoara. Volumul I. București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1946Peter Clement and Chris Rose. Robins and Chats (Helm Identification Guides). Christopher Helm, London, 2015Hadoram Shirihai and Lars Svensson. Handbook of Western Palearctic Birds. Volume I - Passerines: Larks to Phylloscopus Warblers. Helm, London 2018 Hrana constă din insecte și larvele lor (gândaci, diptere, lepidoptere, greieri, libelule, lăcuste, viespi, buburuze etc.), pe care le prinde atât de pe sol, cât și din zbor. Cea mai mare parte din insectele consumate constituie dăunători ai pădurilor. Se hrănește și cu păianjeni și râme. Toamna se hrănește și cu fructe de ienupăr, cireșe, păr, soc etc. Sosește din locurile de iernat din Africa în ultimele zile ale lunii martie și primele zile din aprilie. Masculul alege locul cuibului, după care atrage femela la el. Cuibul și-l instalează, de obicei, în scorburile arborilor seculari, în cioturile găunoase, cuiburi vechi de ciocănitoare, rândunică sau de țoi, crăpături în maluri și diverse alte locuri, sub scoarța copacilor, acolo unde aceasta este depărtată de lemn, în stivele de lemne, grămezile de vreascuri, chiar și în găuri în pereții vechi ai unor edificii. Ocupă cu plăcere și cuiburile artificiale, fapt foarte important pentru protejarea acestei specii. Cuibul are forma unei cupe și este construit în special de femela din fire de graminee uscate, fibre de scoarță, rădăcini și diverse alte resturi uscate vegetale; căptușeala părții interioare o face din lână, păr de la animale și pene. La sfârșitul lui aprilie și începutul lunii mai femela depune prima pontă formată din 3–10 ouă (de obicei 5-7), iar a doua pontă o depune în iunie. Ouăle au o culoare albastru-deschisă. Perioada de incubație durează de la 12-14 zile, fiind asigurată numai de femelă. După eclozare, puii sunt hrăniți în special de către femelă, care este ajutată și de mascul. Puii devin zburători și părăsesc cuibul la 13-17 zile de la eclozare. După năpârlire, în septembrie și octombrie, adulții și puii migrează în Africa tropicală.
Codroș de pădure și Măcăleandru · Codroș de pădure și Păsările Republicii Moldova ·
Corvide
Corvidele (Corvidae) este o familie de păsări tericole sau arboricole, omnivore, din ordinul paseriformelor, de talie mijlocie sau mare, care, împreună cu menuridele și paradiseidele, sunt cele mai mari din acest ordin.
Corvide și Măcăleandru · Corvide și Păsările Republicii Moldova ·
Cuc
Cucul (Cuculus canorus) este o pasăre migratoare care face parte din ordinul Cuculiformes, familia Cuculidae.
Cuc și Măcăleandru · Cuc și Păsările Republicii Moldova ·
Cucuvea
Cucuveaua (Athene noctua) este o pasăre din familia Strigidae, care viețuiește în mare parte în zonele temperate și calde din Europa, Asia și de nordul Africii.
Cucuvea și Măcăleandru · Cucuvea și Păsările Republicii Moldova ·
Țiclean
Țicleanul (Sitta europaea) este o pasăre mică întâlnită în Europa temperată și Asia.
Măcăleandru și Țiclean · Păsările Republicii Moldova și Țiclean ·
Falconiformes
Falconiformes este un ordin ce cuprinde păsări răpitoare diurne.
Falconiformes și Măcăleandru · Falconiformes și Păsările Republicii Moldova ·
Fazan
Fazanul, sau „Fazanul de vânătoare” este o pasăre care a fost adusă în România de om deja din timpul romanilor.
Fazan și Măcăleandru · Fazan și Păsările Republicii Moldova ·
Gaie roșie
Gaia roșie (Milvus milvus) este o pasăre de pradă, mare, cu aripi lungi și o coadă bifurcată, din familia Accipitridae.
Gaie roșie și Măcăleandru · Gaie roșie și Păsările Republicii Moldova ·
Huhurez mic
''Huhurezul mic'' Huhurezul mic (specie: Strix aluco, familie: Strigidae, ordin: Strigiformes) este cunoscut în toată Europa; culoarea penajului variază de la cenușiu la brun-roșcat.
Huhurez mic și Măcăleandru · Huhurez mic și Păsările Republicii Moldova ·
Luscinia
Luscinia este un gen de păsări mici, din familia Muscicapidae, unde sunt clasificate patru specii de păsări numite în mod obișnuit privighetori.
Luscinia și Măcăleandru · Luscinia și Păsările Republicii Moldova ·
Mierlă
Mierla (Turdus merula) este o pasăre cântătoare din genul Turdus, familia Turdidae, care este răspândită în Europa, Asia, Africa de Nord, Australia și Noua Zeelandă.
Mierlă și Măcăleandru · Mierlă și Păsările Republicii Moldova ·
Mugurar
''Pyrrhula pyrrhula europoea'' Mugurarul (Pyrrhula pyrrhula) este o pasăre migratoare care face parte din familia Fringillidae.
Mugurar și Măcăleandru · Mugurar și Păsările Republicii Moldova ·
Muscar sur
Muscarul sur (Muscicapa striata) este o pasăre arboricolă insectivoră migratoare din familia muscicapidelor (Muscicapidae) de dimensiuni mici (12 cm, cât o vrabie), răspândită în Europa, Africa și Asia.
Muscar sur și Măcăleandru · Muscar sur și Păsările Republicii Moldova ·
Muscicapide
Muscicapidele (Muscicapidae), numite și muscari, sunt o familie de păsări care cuprinde 335 de specii răspândite în regiunile temerate și tropicale din Lumea Veche, ele ajungând în sud până în Polinezia, iar în nord la cercul polar.
Muscicapide și Măcăleandru · Muscicapide și Păsările Republicii Moldova ·
Paseriforme
Paseriformele sunt păsări din ordinul Passeriformes (din latinescul passer „vrabie” și formis „în formă de”), care include mai mult de jumătate din toate speciile de păsări.
Măcăleandru și Paseriforme · Paseriforme și Păsările Republicii Moldova ·
Pănțăruș
Pănțărușul (Troglodytes troglodytes), numit și ochiul-boului este una din cele mai mici păsări din Eurasia, unicul reprezentant al familiei Troglodytidae din Eurasia.
Măcăleandru și Pănțăruș · Pănțăruș și Păsările Republicii Moldova ·
Pițigoi albastru
Pițigoiul albastru (Cyanistes caeruleus, sin. Parus caeruleus) este o pasăre mică sedentară din familia paridelor, care cuibărește în Europa, inclusiv în România și Republica Moldova, și Orientul Apropiat. Este o specie foarte răspândită în păduri de foioase până la altitudini ce depășesc 1000 m, nu evită nici pădurile mixte, grădinile, livezile și parcurile din interiorul localităților. Este sedentară dar hoinărește toamna și iarna. Nouă subspecii sunt recunoscute. În România și Republica Moldova cuibărește subspecia Cyanistes caeruleus caeruleus. În România populația este stabilă, iar efectivul speciei a fost estimat la 750.000-1.500.000 de perechi cuibăritoare. Populația din Republica Moldova este estimată la 35.000-40.000 de perechi cuibăritoare. Este o pasăre de talie mică, are o lungime de 11-12 cm, și o greutate de 7,5-14,7 g. Atinge în libertate longevitatea maximă de 14 ani și 6 luni. Ambele sexe prezintă colorit identic. Penajul de pe creștetului capului, aripi și coadă este albastru, iar restul spatelui verzui-măsliniu. Supraalare mari tivite pe vârfuri cu alb, formează o dungă alară albă transversală îngustă. Fruntea, sprânceana, partea superioară a cefei, obrajii și regiunea auriculară sunt albe. Centrul cefei și mantaua superioară albastru-închise. Bărbia și partea inferioară a gâtului sunt negre. O dungă negru-albăstruie se întinde de la baza mandibulei peste ochi până la ceafă, separând sprânceana albă de obraz, această dungă coboară apoi în spatele regiunii auriculare până la partea inferioară neagră a gâtului (formând un guler) și limitează din spate obrajii albi. Partea dedesubt galbenă; mijlocul abdomenului poate fi albicios, în centrul pieptului poate fi o linie negricioasă. Este o specie insectivoră în perioada caldă a anului, consumând diverse insecte și păianjeni, pe care îi colectează în coroana arborilor, atârnând cu capul în jos pe ramuri subțiri; toamna și iarna se hrănește cu semințe, fructe și pomușoare, fiind și un vizitator comun la hrănitoarele de păsări. Pițigoiul albastru este o specie monogamă. Masculii pot fi poligami, având mai multe partenere în același teritoriu. Cuibul și-l instalează în diferite scorburi existente în copacii bătrâni, preferând mai ales arbori ce se află în apropierea unor cursuri de apă sau lacuri. Cuibul este construit din mușchi, frunze uscate, păr de animale, lână, pene, și este căptușit cu material mai fin. Poate ocupă cuiburi artificiale. Ponta este depusă în aprilie-mai și este formată din 7-8 ouă, a căror clocit durează 14 zile. Adesea se întâlnesc ponte mai mari, de 15-18 ouă, care provin de la două sau chiar mai multe femele. O pereche depune adesea două ponte într-un an. Puii părăsesc cuibul după 18-22 de zile de la eclozare, după părăsirea cuibului mai stau încă o perioadă în preajma adulților.Victor Ciochia. Păsările clocitoare din România. Atlas. Editura Științifică, București, 1992Victor Ciochia. Dinamica și migrația păsărilor. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984Dimitrie Radu. Mic atlas ornitologic. Editura Albatros. București, 1983M. Talpeanu. Maria Paspaleva. Aripi deasupra Deltei. Editura Științifică. 1973Håkan Delin, Lars Svensson. Philip's Păsările din România și Europa. Determinator ilustrat. București 2016Robert Ritter von Dombrowski. Păsările României (Ornis Romaniæ). Descriere sistematică și biologico-geografică, completată, ilustrată și prelucrată. Traducere din limba germană, prelucrare și completare de Profesor Dionisie Linția, Directorul Muzeului Ornitologic din Timișoara. Volumul I. București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1946Tudor Cozari. Păsările. Enciclopedie ilustrată. Chișinău: Editura Arc, 2016Andrei Munteanu, Tudor Cozari, Nicolae Zubcov. Lumea animală a Moldovei. Volumul 3: Păsări. Chișinău, Editura Știința, 2006.
Măcăleandru și Pițigoi albastru · Pițigoi albastru și Păsările Republicii Moldova ·
Pițigoi mare
| color.
Măcăleandru și Pițigoi mare · Pițigoi mare și Păsările Republicii Moldova ·
Pitulice fluierătoare
Pitulicea fluierătoare (Phylloscopus trochilus), numită și pitulice verde fluierătoare, pitulice verde, este o pasăre mică, migratoare, predominant insectivoră, din familia filoscopide.
Măcăleandru și Pitulice fluierătoare · Pitulice fluierătoare și Păsările Republicii Moldova ·
Presură mică
Presura mică (Emberiza pusilla) este o pasăre cântătoare mică din familia Emberizidae, ordinul paseriformelor.
Măcăleandru și Presură mică · Presură mică și Păsările Republicii Moldova ·
Privighetoare de zăvoi
Privighetoarea de zăvoi sau filomela (Luscinia luscinia) este o pasăre migratoare insectivoră din familia muscicapidelor, de talie mică, de culoare brun-cenușiu-măslinie pe spate, cu o nuanță ștearsă brun-roșcată pe târtiță și coadă, gâtlejul alb, mărginit de două dungi cenușii nepronunțate, pieptul și flancurile presărate cu pete vagi brune și abdomenul alb, care cântă la fel de plăcut ca și privighetoarea roșcată.
Măcăleandru și Privighetoare de zăvoi · Privighetoare de zăvoi și Păsările Republicii Moldova ·
Privighetoare roșcată
Privighetoarea roșcată (Luscinia megarhynchos), numită adesea pur și simplu privighetoare, este o pasăre migratoare insectivoră din familia muscicapidelor, de talie mică, de culoare brună pe spate, brun-roșcată pe târtiță și coadă și alb-cenușie pe părțile inferioare, care cântă foarte frumos.
Măcăleandru și Privighetoare roșcată · Privighetoare roșcată și Păsările Republicii Moldova ·
Silvie cu cap negru
Silvia cu capul negru (Sylvia atricapilla) numită și privighetoare cu cap negru este o pasăre migratoare din familia silviidelor, ordinul paseriformelor, răspândită în aproape toată Europa, vestul Siberiei, Turcia, Palestina, Africa de Nord.
Măcăleandru și Silvie cu cap negru · Păsările Republicii Moldova și Silvie cu cap negru ·
Silvie mediteraneeană
Silvia mediteraneeană (Sylvia melanocephala), numită și silvie cu ochii roșii, este o pasăre parțial migratoare din familia silviidelor, ordinul paseriformelor, răspândită în sudul Europei (în jurul Mediteranei și în insulele sale), la est până în Bulgaria, Turcia și Orientul Apropiat, precum și în nordul Africii.
Măcăleandru și Silvie mediteraneeană · Păsările Republicii Moldova și Silvie mediteraneeană ·
Strigiforme
Strigiformele sunt un ordin taxonomic de păsări din care fac parte răpitoare nocturne ca bufnița, huhurezul sau cucuveaua.
Măcăleandru și Strigiforme · Păsările Republicii Moldova și Strigiforme ·
Sturz cântător
Sturz cântător pe zăpadă Sturzul cântător (Turdus philomelos) este o specie de pasăre, care aparține familiei Turdidae din ordinul Paseriforme (Passeriformes).
Măcăleandru și Sturz cântător · Păsările Republicii Moldova și Sturz cântător ·
Uliu păsărar
miniatura Uliul păsărar (Accipiter nisus) (denumit și uliu mic, uliul păsărilor, uliu păsăresc, uliu păsărar, uliu păsăratic, uliul vrăbiilor, regional și uli de păsări, uli de pasăre, uli de hulubi, uli vrăbier) este o pasăre răpitoare de zi din familia Accipitridae, de talie mică (între guguștiuc și porumbel) care trăiește în pădurile de deal și munte, sau mai joase din Europa, Asia și nord-vestul Africii.
Măcăleandru și Uliu păsărar · Păsările Republicii Moldova și Uliu păsărar ·
Uliu porumbar
Țipătul uliului porumbar Capul unui exemplar din specia ''Accipiter gentilis'' Uliul porumbar (Accipiter gentilis) este o pasăre răpitoare de talie mijlocie (50–65 cm) din familia accipitridelor (Accipitridae), ordinul falconiformelor (Falconiformes), cu un penaj cafeniu-cenușiu pe spate, pieptul albicios cu dungi transversale întunecate, mai rare pe coadă, care are pene albe la rădăcină.
Măcăleandru și Uliu porumbar · Păsările Republicii Moldova și Uliu porumbar ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Măcăleandru și Păsările Republicii Moldova
- Ceea ce au în comun cu Măcăleandru și Păsările Republicii Moldova
- Similarități între Măcăleandru și Păsările Republicii Moldova
Comparație între Măcăleandru și Păsările Republicii Moldova
Măcăleandru are 124 de relații, în timp ce Păsările Republicii Moldova are 319. Așa cum au în comun 35, indicele Jaccard este 7.90% = 35 / (124 + 319).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Măcăleandru și Păsările Republicii Moldova. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: