Similarități între Nicolae Iorga și Transilvania
Nicolae Iorga și Transilvania au 48 lucruri în comun (în Uniunpedie): Academia Română, Adolf Hitler, Al Doilea Război Mondial, Alba Iulia, Alexandru Philippide, Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, Austro-Ungaria, Basarabia, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Bistrița, Blaj, Brașov, București, Budapesta, Carol al II-lea al României, Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria, Constantin C. Giurescu, Dictatul de la Viena, Țara Românească, Evul Mediu, Școala Ardeleană, Ștefan cel Mare, Ferdinand I al României, Franța, Germania Nazistă, Imperiul Otoman, Imperiul Roman, Imperiul Roman de Răsărit, Ioan Lupaș, Ion Antonescu, ..., Istoria Transilvaniei, Italia, Limba latină, Limba maghiară, Limba română, Maghiarizare, München, Mica Antantă, Mihai I al României, Mihai Viteazul, Moldova, Primul Război Mondial, Regatul României, România, Sași, Sibiu, Transilvania de Nord, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Extinde indicele (18 Mai Mult) »
Academia Română
Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România.
Academia Română și Nicolae Iorga · Academia Română și Transilvania ·
Adolf Hitler
Adolf Hitler a fost un politician german de origine austriacă, lider al Partidului Muncitoresc German Național-Socialist (NSDAP), cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut (Führer) al Germaniei.
Adolf Hitler și Nicolae Iorga · Adolf Hitler și Transilvania ·
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Nicolae Iorga · Al Doilea Război Mondial și Transilvania ·
Alba Iulia
Alba Iulia, în slavona veche Bălgrad, (în, în traducere: Cetatea Albă a lui Iuliu, în latina medievală Albensis Transsilvane, în, apoi Karlsburg) este municipiul de reședință al județului Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Alba Iulia (reședința), Bărăbanț, Micești, Oarda și Pâclișa.
Alba Iulia și Nicolae Iorga · Alba Iulia și Transilvania ·
Alexandru Philippide
Alexandru Philippide (n. 1 mai 1859, Bârlad – d. 12 august 1933, Iași) a fost un lingvist și filolog român, membru titular al Academiei Române, bibliotecar, profesor universitar, considerat întemeietorul școlii lingvistice ieșene.
Alexandru Philippide și Nicolae Iorga · Alexandru Philippide și Transilvania ·
Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român
Palatul ASTRA de la Sibiu Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) a fost înființată la Sibiu între 23 -25 octombrie (4 - 6 noiembrie - stil nou) 1861, având un rol însemnat în emanciparea culturală și politică a românilor din Transilvania.
Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român și Nicolae Iorga · Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român și Transilvania ·
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Austro-Ungaria și Nicolae Iorga · Austro-Ungaria și Transilvania ·
Basarabia
Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).
Basarabia și Nicolae Iorga · Basarabia și Transilvania ·
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Bazilicii Sfântul Petru din Roma Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică este o biserică catolică, sui iuris, de rit bizantin.
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și Nicolae Iorga · Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și Transilvania ·
Bistrița
Bistrița (în; în; în dialectul săsesc Nîsner-Bistritz, Nîzn, Bästerts, Bîsterts) este municipiul de reședință al județului Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, format din localitățile componente Bistrița (reședința), Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătinița, Unirea și Viișoara.
Bistrița și Nicolae Iorga · Bistrița și Transilvania ·
Blaj
Blaj (în, în, Bluesendref, în dialectul săsesc din zonă) este un municipiu în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Blaj (reședința), Deleni-Obârșie, Flitești, Izvoarele, Petrisat, Tiur și Veza, și din satele Mănărade și Spătac.
Blaj și Nicolae Iorga · Blaj și Transilvania ·
Brașov
Brașov (în, în dialectul săsesc Kruhnen, în, în, Brassovia) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov.
Brașov și Nicolae Iorga · Brașov și Transilvania ·
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
București și Nicolae Iorga · București și Transilvania ·
Budapesta
Budapesta este capitala Ungariei.
Budapesta și Nicolae Iorga · Budapesta și Transilvania ·
Carol al II-lea al României
Carol al II-lea al României a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940.
Carol al II-lea al României și Nicolae Iorga · Carol al II-lea al României și Transilvania ·
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria
Ioan Suciu, Victor Bontescu, (Solomon Haliță), Aurel Lazăr, Emil Hațieganu, Ion Flueraș* Ion Bordea și Solomon Haliță nu au făcut parte din Consiliul Dirigent Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria a fost un organism politic provizoriu, cu atribuții legislative, executive și administrative limitate, al Transilvaniei, în perioada 2 decembrie 1918 și 4 aprilie 1920.
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria și Nicolae Iorga · Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria și Transilvania ·
Constantin C. Giurescu
Profesorul C.C. Giurescu, ministrul F.R.N., în 1939 Profesorul C.C. Giurescu, ministrul FRN, prezidând ședința festivă a CAPIR (Confederația Asociațiunilor de Profesioniști Intelectuali din România) din noiembrie 1939. Decorarea prof. C.C. Giurescu de către Emil Bodnăraș (8 dec. 1971) Decorarea prof. C.C. Giurescu de către Emil Bodnăraș (8 dec. 1971) Constantin C. Giurescu (n. 13/26 octombrie 1901, Focșani – d. 13 noiembrie 1977) a fost un istoric român, membru al Academiei Române și profesor la Universitatea din București.
Constantin C. Giurescu și Nicolae Iorga · Constantin C. Giurescu și Transilvania ·
Dictatul de la Viena
Dictatul de la Viena și alte achiziții teritoriale ale Ungariei (1938-1941) Dictatul de la Viena (cunoscut și ca Al doilea arbitraj de la Viena) a fost un act internațional încheiat la 30 august 1940, prin care România a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei horthyste.
Dictatul de la Viena și Nicolae Iorga · Dictatul de la Viena și Transilvania ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Nicolae Iorga și Țara Românească · Transilvania și Țara Românească ·
Evul Mediu
Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.
Evul Mediu și Nicolae Iorga · Evul Mediu și Transilvania ·
Școala Ardeleană
Grupul statuar „Școala Ardeleană” din Cluj, operă a sculptorului Romulus Ladea. De la stânga la dreapta: Petru Maior, Gheorghe Șincai și Samuil Micu Școala Ardeleană a fost o mișcare de emancipare politico-socială a românilor din Transilvania.
Nicolae Iorga și Școala Ardeleană · Transilvania și Școala Ardeleană ·
Ștefan cel Mare
Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504.
Nicolae Iorga și Ștefan cel Mare · Transilvania și Ștefan cel Mare ·
Ferdinand I al României
Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia), numit și Întregitorul și Ferdinand cel Loial, a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa.
Ferdinand I al României și Nicolae Iorga · Ferdinand I al României și Transilvania ·
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Franța și Nicolae Iorga · Franța și Transilvania ·
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Germania Nazistă și Nicolae Iorga · Germania Nazistă și Transilvania ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Imperiul Otoman și Nicolae Iorga · Imperiul Otoman și Transilvania ·
Imperiul Roman
Imperiul Roman este termenul utilizat, în mod convențional, pentru a descrie statul roman post-republican caracterizat de o formă de guvernământ autocratică și de stăpânirea unui imens teritoriu în jurul Mării Mediterane cu capitala la Roma.
Imperiul Roman și Nicolae Iorga · Imperiul Roman și Transilvania ·
Imperiul Roman de Răsărit
Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.
Imperiul Roman de Răsărit și Nicolae Iorga · Imperiul Roman de Răsărit și Transilvania ·
Ioan Lupaș
Ioan Lupaș (n. 9 august 1880, Săliște, comitatul Sibiu – d. 3 iulie 1967, București) a fost un istoric și om politic român, membru al Academiei Române din anul 1916.
Ioan Lupaș și Nicolae Iorga · Ioan Lupaș și Transilvania ·
Ion Antonescu
Ion Antonescu a fost un ofițer de carieră (mareșal) și om de stat român, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost cel de-al 43-lea prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”.
Ion Antonescu și Nicolae Iorga · Ion Antonescu și Transilvania ·
Istoria Transilvaniei
Transilvania este o regiune istorică a României cu un patrimoniu cultural divers.
Istoria Transilvaniei și Nicolae Iorga · Istoria Transilvaniei și Transilvania ·
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Italia și Nicolae Iorga · Italia și Transilvania ·
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Limba latină și Nicolae Iorga · Limba latină și Transilvania ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Limba maghiară și Nicolae Iorga · Limba maghiară și Transilvania ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Limba română și Nicolae Iorga · Limba română și Transilvania ·
Maghiarizare
Maghiarizarea este termenul care reunește toate politicile de asimilare etnică implementate de autoritățile din Ungaria în diverse momente ale istoriei.
Maghiarizare și Nicolae Iorga · Maghiarizare și Transilvania ·
München
München este capitala landului federal Bavaria (Bayern) din Germania și al treilea oraș ca mărime din Germania, după Berlin și Hamburg, cu o populație de 1.526.056 locuitori (31 decembrie 2017).
München și Nicolae Iorga · München și Transilvania ·
Mica Antantă
Mica Înțelegere Mica Antantă, numită și Mica Înțelegere a fost o alianță formată în 1920 și 1921 de Cehoslovacia, România și Iugoslavia (de fapt Regatul Sârbo-Croato-Sloven, denumit Iugoslavia abia din 1929) pentru a se apăra de revizionismul maghiar (în urma Tratatului de la Trianon care prevedea că partea de nord a Republicii Croația și Voivodinei intrau în cadrul Regatul Sârbilor, Slovacia și Rutenia - azi Regiunea Transcarpatia din Ucraina - era cedată Cehoslovaciei, iar Transilvania și partea răsăriteană a Banatului era recunoscută în cadrul României) și pentru a împiedica întoarcerea casei de Habsburg la putere.
Mica Antantă și Nicolae Iorga · Mica Antantă și Transilvania ·
Mihai I al României
Mihai I a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 și, între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
Mihai I al României și Nicolae Iorga · Mihai I al României și Transilvania ·
Mihai Viteazul
Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.
Mihai Viteazul și Nicolae Iorga · Mihai Viteazul și Transilvania ·
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Moldova și Nicolae Iorga · Moldova și Transilvania ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Nicolae Iorga și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și Transilvania ·
Regatul României
Actul proclamării Regatului România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878.
Nicolae Iorga și Regatul României · Regatul României și Transilvania ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Nicolae Iorga și România · România și Transilvania ·
Sași
Biserica fortificată din Biertan Sașii, sașii ardeleni, sașii transilvani sau sașii transilvăneni (în, colocvial Sachsen, în dialectul săsesc Siweberjer Såksen sau Soxen), sunt un grup etnic de origine predominant germană (cel mai notabil luxemburgheză), stabilit în sudul, sud-estul și nord-estul Transilvaniei începând cu mijlocul secolului al XII-lea, vorbitori nativi ai dialectului săsesc (Siweberjesch Såksesch sau doar Såksesch) și ai germanei standard (i.e. Hochdeutsch).
Nicolae Iorga și Sași · Sași și Transilvania ·
Sibiu
Sibiu (în, în dialectul săsesc: Härmeschtat sau Hermestatt, în, în) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Păltiniș și Sibiu (reședința).
Nicolae Iorga și Sibiu · Sibiu și Transilvania ·
Transilvania de Nord
România în 1940 cu Transilvania de Nord marcată cu galben Hartă germană cu frontierele din 1940: Transilvania de Nord este cedată Ungariei (verde) Transilvania de Nord sau Ardealul de Nord denumește teritoriul în suprafață de 43.492 km2 din Transilvania care în anul 1940 a fost cedat de Regatul României Ungariei fasciste, ca urmare a Dictatului de la Viena.
Nicolae Iorga și Transilvania de Nord · Transilvania și Transilvania de Nord ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Nicolae Iorga și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Transilvania și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Nicolae Iorga și Transilvania
- Ceea ce au în comun cu Nicolae Iorga și Transilvania
- Similarități între Nicolae Iorga și Transilvania
Comparație între Nicolae Iorga și Transilvania
Nicolae Iorga are 627 de relații, în timp ce Transilvania are 488. Așa cum au în comun 48, indicele Jaccard este 4.30% = 48 / (627 + 488).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Nicolae Iorga și Transilvania. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: