Nikita Sergheevici Hrușciov și Rusia

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Nikita Sergheevici Hrușciov și Rusia

Nikita Sergheevici Hrușciov vs. Rusia

Nikita Sergheevici Hrușciov (în) a fost un om politic rus care a condus Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece. Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Nikita Sergheevici Hrușciov · Al Doilea Război Mondial și Rusia · Vezi mai mult »

Armata Roșie

Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.

Armata Roșie și Nikita Sergheevici Hrușciov · Armata Roșie și Rusia · Vezi mai mult »

Avangardă (artă)

Avangarda sau avangardismul (conform termenului din franceză, avant-garde) reprezintă tendințele de maximă actualitate aplicate în artă la un moment considerat.

Avangardă (artă) și Nikita Sergheevici Hrușciov · Avangardă (artă) și Rusia · Vezi mai mult »

Bătălia de la Kursk

Frontul de răsărit în timpul bătăliei de la Kursk. Zonele portocalii reprezintă zonele de distrugere ale străpungerii iniţiale sovietice care s-a încheiat cu a treia bătălie de la Harkov. Zonele gri reprezintă înaintarea germană de la Kursk. Bătălia de la Kursk (în limba rusă: Курская битва, Kurskaia bitva; germană: Unternehmen Zitadelle – Operațiunea Citadela), 5 iulie – 23 august 1943), a fost ultima acțiune ofensivă de tip blitzkrieg de pe frontului de răsărit al celui de-al doilea război mondial. Beneficiind de cele mai bune informații asupra intențiilor lui Hitler, sovieticii au proiectat, realizat și disimulat cu grijă mai multe inele de lucrări defensive și câmpuri minate și au concentrat și camuflat cu grijă numeroase rezerve cu scopul declanșării unui contraatac strategic. Bătălia de la Kursk, care include și mai mica bătălie de la Prohorovka, este descrisă de propaganda sovietică, în mod fals, drept cea mai mare bătălie de blindate din toate timpurile (fiind implicate peste 8.000 de tancuri) și a inclus cea mai costisitoare zi de lupte aeriene din întreaga istorie. Germanii consideră drept bătălia de la Kursk numai Operațiunea Zitadelle, în timp ce sovieticii consideră că Zitadelle este numai faza defensivă a bătăliei, urmată de faza ofensivă formată din Operațiunile Kutuzov și Polkovodeț Rumianțev. Deși germanii concepuseră inițial o lovitură ofensivă, apărarea bine organizată a sovieticilor nu numai că a stopat cu succes acțiunea germană, dar le-a permis să contraatace, după încheierea cu succes a fazei defensive, în două operațiuni consecutive:Operațiunea Kutuzov și Operațiunea Polkovodeț Rumianțev. După încheierea luptelor din arcul de la Kursk, sovieticii au câștigat definitiv inițiativa strategică de-a lungul întregii perioade care a mai rămas până la încheierea războiului. Din acest punct de vedere, bătălia de la Kursk poate fi considerată faza a 2-a a punctului de cotitură al războiului, în care prima fază este considerată victoria sovietică de la Stalingrad. Atacurile sovietice care au urmat eliminării forțelor germane de la Kursk au dus la eliberarea Oriolului și Belgorodului pe 5 august și a Kievului pe 23 august, împingându-i înapoi pe germani pe un front larg, primul succes sovietic de amploare din timpul unei ofensive de vară. Bătălia de la Kursk a demonstrat că frontul de răsărit a fost caracterizat de cea mai mare concentrare de trupe din timpurile moderne. Defensiva sovietică a fost atât de bine gândită, încât atunci când Armata Roșie a trecut la faza de contraatac, ea a fost capabilă să dezvolte ofensive pe patru axe separate de înaintare, evitând capcana întinderii prea mari a contraatacului. Această bătălie se numără printre subiectele de studiu din toate academiile militare moderne.Când săptămâna de lupte din jurul Kurkului s-a încheiat, infailibilitatea percepută a blitzkriegului fusese distrusă împreună cu speranțele viitoare ale armatei germane pentru victorie sau măcar pentru un impas în răsărit... Kursk stă ca un obiect de studiu pentru cei care ar fi înfiorați și înfricoșați de teatrele curente de operațiuni. Kursk a anunțat că, pentru fiecare teorie ofensivă este disponibilă o teorie defensivă pentru cei care dedică eforturile necesare găsirii ei.

Bătălia de la Kursk și Nikita Sergheevici Hrușciov · Bătălia de la Kursk și Rusia · Vezi mai mult »

Bătălia de la Stalingrad

Bătălia de la Stalingrad din perioada 23 august 1942–2 februarie 1943 a reprezentat un important punct de cotitură în desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial și este considerată cea mai sângeroasă și mai mare bătălie din istoria omenirii. Bătălia a fost marcată de neglijare și brutalitate față de populația civilă. Bătălia a inclus campania de bombardamente aeriene asupra orașului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul Rusiei, atacuri terestre asupra orașului, precum și lupte pe teritoriul orașului. A urmat contraofensiva sovietică care, în cele din urmă, a încercuit și a distrus forțele germane și ale aliaților din cadrul Axei din Stalingrad și din regiunea periferică a orașului. Numărul total al pierderilor de vieți umane este estimat aproximativ la 3 milioane. Lipsa unor date mai exacte se explică prin refuzul guvernului sovietic de a oferi cifre exacte din cauza temerilor că sacrificiile ar fi părut prea mari și ar fi demobilizat eforturile de război. Forțele Axei au pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pe frontul de răsărit și nu și-au mai revenit niciodată de pe urma acestei înfrângeri. Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat începutul eliberării URSS, luptă care a dus în cele din urmă la victoria din 1945 asupra Germaniei Naziste.

Bătălia de la Stalingrad și Nikita Sergheevici Hrușciov · Bătălia de la Stalingrad și Rusia · Vezi mai mult »

Bolșevic

Întâlnire a membrilor Partidului Bolșevic Bolșevic ("большеви́к", derivat din rusă ce înseamnă, în traducere liberă, "membru al majorității") este denumirea care a fost dată unei persoane membre a facțiunii bolșevicilor din Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), partidul marxist condus de Vladimir Ilici Lenin, care a preluat puterea în Rusia în 1917, pe timpul Revoluției din Octombrie.

Bolșevic și Nikita Sergheevici Hrușciov · Bolșevic și Rusia · Vezi mai mult »

Boris Pasternak

Boris Leonidovici Pasternak a fost un poet și scriitor evreu rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1958.

Boris Pasternak și Nikita Sergheevici Hrușciov · Boris Pasternak și Rusia · Vezi mai mult »

Central Intelligence Agency

Agenția Centrală de Informații (în engleză Central Intelligence Agency, abreviat CIA care se pronunță si ai ei) este un serviciu secret extern al Statelor Unite ale Americii, înființat în anul 1947.

Central Intelligence Agency și Nikita Sergheevici Hrușciov · Central Intelligence Agency și Rusia · Vezi mai mult »

Colectivizarea în Uniunea Sovietică

În Uniunea Sovietică, colectivizarea a fost o politică introdusă la sfârșitul celui de-al treilea deceniu al secolului trecut, o contopire a proprietăților funciare private și a forței de muncă individuală în cooperative numite ferme agricole colective (în limba rusă колхоз, kolhoz) și ferme agricole de stat (совхоз, sovhoz).

Colectivizarea în Uniunea Sovietică și Nikita Sergheevici Hrușciov · Colectivizarea în Uniunea Sovietică și Rusia · Vezi mai mult »

Colhoz

(în limba rusă: колхо́з), era o formă de muncă în colectiv în agricultura Uniunii Sovietice și care a existat alături de fermele de stat (sovhozurile).

Colhoz și Nikita Sergheevici Hrușciov · Colhoz și Rusia · Vezi mai mult »

Criza rachetelor cubaneze

'''Avionul U2''' Criza rachetelor cubaneze a fost o confruntare între Uniunea Sovietică și Statele Unite în legătură cu rachetele nucleare sovietice din Cuba.

Criza rachetelor cubaneze și Nikita Sergheevici Hrușciov · Criza rachetelor cubaneze și Rusia · Vezi mai mult »

Dezghețul Hrușciov

Dezghețul Hrușciov (sau Dezghețul lui Hrușciov; în  sau pur și simplu ottepel)William Taubman,, Londra: Free Press, 2004 se referă la perioada de la începutul anilor 1950 și începutul anilor 1960, când represiunea și cenzura din Uniunea Sovietică s-au relaxat puțin, și milioane de deținuți politici sovietici au fost eliberați din lagărele de muncă ale Gulagului în urma politicilor de  și cu alte națiuni promovate de Nikita Hrușciov.

Dezghețul Hrușciov și Nikita Sergheevici Hrușciov · Dezghețul Hrușciov și Rusia · Vezi mai mult »

Gheorghi Jukov

Gheorghi Konstantinovici Jukov (în) a fost un militar și politician sovietic.

Gheorghi Jukov și Nikita Sergheevici Hrușciov · Gheorghi Jukov și Rusia · Vezi mai mult »

Grigori Zinoviev

Grigori Evseevici Zinoviev (Григо́рий Евсе́евич Зино́вьев, numele real Ovsel Gershon Aronov Radomâsliski (Радомысльский), cunoscut și ca Hirsch Apfelbaum, n. 23 septembrie 1883 - d. 25 august 1936) a fost un revoluționar bolșevic și un politician comunist sovietic, de origine evreiască.

Grigori Zinoviev și Nikita Sergheevici Hrușciov · Grigori Zinoviev și Rusia · Vezi mai mult »

Gulag

(din rusă ГУЛаг: Главное управление исправительно-трудовыхлагерей, transliterat „Glavnoe upravlenie ispravitelno-trudovîh lagherei”, „Administrația Generală a Lagărelor de muncă forțată”) a fost o ramură a poliției interne și serviciilor de securitate sovietice care controla sistemul penal al lagărelor de muncă forțată și a închisorilor și lagărelor de detenție și de tranzit asociate.

Gulag și Nikita Sergheevici Hrușciov · Gulag și Rusia · Vezi mai mult »

Guvernul Provizoriu Rus, 1917

emblema Republicii Ruse Guvernul provizoriu rus a fost format ca urmare a Revoluției din Februarie.

Guvernul Provizoriu Rus, 1917 și Nikita Sergheevici Hrușciov · Guvernul Provizoriu Rus, 1917 și Rusia · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Imperiul Rus și Nikita Sergheevici Hrușciov · Imperiul Rus și Rusia · Vezi mai mult »

Invazia sovietică a Poloniei

Invazia sovietică a Poloniei din 1939 a fost o operațiune militară sovietică care a fost declanșată fără nicio declarație oficială de război la 17 septembrie 1939, în timpul primelor etape al celui de-Al Doilea Război Mondial.

Invazia sovietică a Poloniei și Nikita Sergheevici Hrușciov · Invazia sovietică a Poloniei și Rusia · Vezi mai mult »

Iosif Vissarionovici Stalin

Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.

Iosif Vissarionovici Stalin și Nikita Sergheevici Hrușciov · Iosif Vissarionovici Stalin și Rusia · Vezi mai mult »

Iuri Gagarin

Iuri Alekseevici Gagarin (în; n. 9 martie 1934, Klușino, RSFS Rusă, URSS — d. 27 martie 1968, Kirjaci, RSFS Rusă, URSS), a fost un cosmonaut sovietic, Erou al Uniunii Sovietice.

Iuri Gagarin și Nikita Sergheevici Hrușciov · Iuri Gagarin și Rusia · Vezi mai mult »

Kaliningrad

Kaliningrad (în, în, în poloneză Królewiec, în lituaniană Karaliaučius), oraș centru administrativ al regiunii cu același nume, este o exclavă rusă de la Marea Baltică.

Kaliningrad și Nikita Sergheevici Hrușciov · Kaliningrad și Rusia · Vezi mai mult »

Kazahstan

Kazahstan (în, Qazaqstan, IPA;, Kazakhstán, IPA), oficial Republica Kazahstan, este o țară transcontinentală care se află în Asia Centrală, având doar un petic de teritoriu la vest de râul Ural, în Europa.

Kazahstan și Nikita Sergheevici Hrușciov · Kazahstan și Rusia · Vezi mai mult »

Kiev

Kiev (în) este capitala și cel mai mare oraș al Ucrainei.

Kiev și Nikita Sergheevici Hrușciov · Kiev și Rusia · Vezi mai mult »

Kremlinul din Moscova

Kremlinul din Moscova Kremlinul din Moscova (în rusă Московский Кремль) este cel mai cunoscut kremlin („citadelă rusească”).

Kremlinul din Moscova și Nikita Sergheevici Hrușciov · Kremlinul din Moscova și Rusia · Vezi mai mult »

Leonid Brejnev

Leonid Ilici Brejnev (rusă: Леонид Ильич Брежнев, n. 19 decembrie 1906 - d. 10 noiembrie 1982) a fost conducătorul efectiv al Uniunii Sovietice din 1964 până în 1982, în calitate de Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și în perioadele 1960 - 1964 și 1977 - 1982, președinte al Prezidiului Sovietului Suprem (șef al statului).

Leonid Brejnev și Nikita Sergheevici Hrușciov · Leonid Brejnev și Rusia · Vezi mai mult »

Letonia

Letonia (în), oficial Republica Letonia (în), este o țară în regiunea Baltică a Europei de Nord, una dintre cele trei Țări Baltice.

Letonia și Nikita Sergheevici Hrușciov · Letonia și Rusia · Vezi mai mult »

Lev Davidovici Troțki

Fotografie de pe pașaportul lui Lev Troțki, 1915 Lev Davidovici Troțki (în), născut Léiba sau Leib Bronștéin (Лейба Бронштейн), a fost un revoluționar bolșevic și intelectual marxist rus născut într-o familie de evrei așkenazi din Ucraina.

Lev Davidovici Troțki și Nikita Sergheevici Hrușciov · Lev Davidovici Troțki și Rusia · Vezi mai mult »

Marea Epurare

Marea Epurare (- Marea Teroare) este numele dat campaniilor de represiune din Uniunea Sovietică de la sfârșitul celui de-al patrulea deceniu al secolului XX, care a inclus și epurarea partidului comunist.Termenul de represiune a fost în mod oficial folosit pentru a indica urmărirea oamenilor recunoscuți drept dușmani ai poporului și contrarevoluționari.

Marea Epurare și Nikita Sergheevici Hrușciov · Marea Epurare și Rusia · Vezi mai mult »

Metroul din Moscova

Metroul din Moscova (în limba rusă: Московский метрополитен) a fost inaugurat la 15 mai 1935.

Metroul din Moscova și Nikita Sergheevici Hrușciov · Metroul din Moscova și Rusia · Vezi mai mult »

Mișcarea Albă

Mișcarea Albă (în) și brațul ei înarmat Armata Albă (în) sau Garda Albă (în), ai căror membri erau cunoscuți ca Albi (în), cuprindeau unele forțe din Rusia, atât politice cât și militare, care se opuneau bolșevicilor după Revoluția din Octombrie și care au luptat împotriva Armatei Roșii (așa cum au făcut-o, de altfel, și naționaliștii ucrainieni din Armata Verde sau anarhiștii din Armata Neagră) pe durata războiului civil din Rusia din 1918 până în 1921.

Mișcarea Albă și Nikita Sergheevici Hrușciov · Mișcarea Albă și Rusia · Vezi mai mult »

Mihail Gorbaciov

(în limba rusă: Михаи́л Серге́евич Горбачёв) a fost conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991.

Mihail Gorbaciov și Nikita Sergheevici Hrușciov · Mihail Gorbaciov și Rusia · Vezi mai mult »

Mongolia

miniatura miniatura Mongolia (în mongolă: Монгол Улс) este o țară din Asia Centrală, republică parlamentară, care se învecinează la nord cu Rusia, la sud și est cu Republica Populară Chineză, iar granița de vest se află la o mică distanță de Kazahstan.

Mongolia și Nikita Sergheevici Hrușciov · Mongolia și Rusia · Vezi mai mult »

Moscova

Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².

Moscova și Nikita Sergheevici Hrușciov · Moscova și Rusia · Vezi mai mult »

Nicolae al II-lea al Rusiei

Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei sau Nikolai Alexandrovici Romanov (în) a fost ultimul împărat al Rusiei.

Nicolae al II-lea al Rusiei și Nikita Sergheevici Hrușciov · Nicolae al II-lea al Rusiei și Rusia · Vezi mai mult »

Novosibirsk

Novosibirsk (rusește: Новосиби́рск) este cel mai mare oraș din Siberia, Rusia cu 1,4 milioane locuitori și capitala regiunii Novosibirsk.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Novosibirsk · Novosibirsk și Rusia · Vezi mai mult »

Pactul Ribbentrop-Molotov

Stalin Protocolul secret de la a doua semnare a Pactului germano-sovietic Ribentropp-Molotov în 28 septembrie 1939 - Tratatul privind frontierele și de prietenie. Fotografie din 1946 de origine germană (Documente folosite în Procesele de la Nürnberg de către apărarea germană a lui Ribentropp și Goring) Molotov care aplaudă. Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernuluiViaceslav Molotov, la data semnării pactului era șef al guvernului URSS, deținând funcția de Președinte al Consiliului Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice, omologul german fiind șeful guvernului Germaniei, cancelarul Germaniei Adolf Hitler.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Pactul Ribbentrop-Molotov · Pactul Ribbentrop-Molotov și Rusia · Vezi mai mult »

Primul Război Mondial

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și Rusia · Vezi mai mult »

Programul spațial sovietic

Pilotul și cosmonautul sovietic Iuri Gagarin, primul om pe orbita Pământului Programul spațial Sovietic (în ) a cuprins programele de dezvoltare a rachetelor și de explorare a spațiului efectuate de fosta Uniune Sovietică (URSS) din anii 1930 până la dizolvarea acesteia în 1991.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Programul spațial sovietic · Programul spațial sovietic și Rusia · Vezi mai mult »

Puterile Centrale

A nu se confunda cu Tripla Alianță. Puterile Antantei în verde. Puterile Centrale (în limba germană: Mittelmächte) au fost națiunile Germaniei, Austro-Ungariei, Imperiului Otoman și Bulgariei, care au luptat împotriva Aliaților (Antantei) în timpul Primului Război Mondial.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Puterile Centrale · Puterile Centrale și Rusia · Vezi mai mult »

Războiul Civil Rus

Războiul Civil Rus (în; 7 noiembrie 1917 — 16 iunie 1923) a fost un război civil multipartit în fostul Imperiu Rus, declanșat de răsturnarea monarhiei și de eșecul noului guvern republican în a menține stabilitatea, deoarece multe facțiuni se întreceau pentru a determina viitorul politic al Rusiei.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Războiul Civil Rus · Rusia și Războiul Civil Rus · Vezi mai mult »

Războiul Rece

Războiul Rece a fost o perioadă de tensiuni geopolitice dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică, respectiv dintre aliații lor din Blocul Vestic și Blocul Estic.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Războiul Rece · Rusia și Războiul Rece · Vezi mai mult »

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (în) a fost creată pe 25 decembrie 1917, fiind una dintre cele patru republici constituente ale Uniunii Sovietice din momentul în care a fost formată Uniunea în 1922.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană · Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Rusia · Vezi mai mult »

Ruși

Rușii (în limba rusă русские – russkie) sunt un grup etnic al slavilor răsăriteni, locuind în principal în Rusia, dar și în alte țări, în special în cele învecinate.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Ruși · Rusia și Ruși · Vezi mai mult »

Sankt Petersburg

Râul Neva a dat numele străzii principale a orașului St Petersburg Sankt Petersburg (în, cunoscut în limbajul colocvial ca Питер Piter, ca Petrograd Петрогра́д, 1914–1924 și în perioada sovietică sub numele de Leningrad Ленингра́д, 1924–1991) este un oraș din Rusia.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Sankt Petersburg · Rusia și Sankt Petersburg · Vezi mai mult »

Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice

Secretarul General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (numit uneori Prim Secretar) a fost titlul sinonim cu acela de lider al Uniunii Sovietice după moartea lui Lenin în 1924.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice · Rusia și Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice · Vezi mai mult »

Siberia

Siberia (ca regiune istorică în roșu deschis și închis) și Subiectele federale ale Rusiei (doar roșu închis) Siberia (rusă: Сиби́рь, Sibir, probabil din limba mongolă, „ținutul liniștit”, sau din limba tătară — seberü „a broda”) este o zonă vastă a Rusiei și a nordului Kazahstanului, fiind compusă din toată Asia de Nord.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Siberia · Rusia și Siberia · Vezi mai mult »

Sputnik 1

Sputnik 1 (pronunția IPA:, prescurtat ПС-1 – PS-1, de la „Простейший Спутник-1” sau Satelitul Elementar-1 a fost primul satelit artificial care a orbitat în jurul Pământului, lansat de Uniunea Sovietică la data de 4 octombrie 1957, la 19h 29 min 34 s UTC și pus pe orbită la 19 h 33 min 48 s, de la Cosmodromul Baikonur, aflat în Kazahstan. Satelitul a fost plasat pe o orbită eliptică joasă. Lansarea lui Sputnik 1 a marcat începutul cuceririi spațiale.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Sputnik 1 · Rusia și Sputnik 1 · Vezi mai mult »

Teatrul Bolșoi

Teatrul Bolșoi în 2011 Teatrul Bolșoi (în rusește Большой театр), tradus în română ar însemna „Teatrul Mare”, se află în Moscova.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Teatrul Bolșoi · Rusia și Teatrul Bolșoi · Vezi mai mult »

Tratatul de la Brest-Litovsk

Tratatul de la Brest-Litovsk a fost un tratat de pace semnat pe 3 martie 1918 la Brest, (cunoscut în epocă cu numele de "Brest-Litovsk"), între Rusia și Puterile Centrale, marcând ieșirea Rusiei din Primul Război Mondial.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Tratatul de la Brest-Litovsk · Rusia și Tratatul de la Brest-Litovsk · Vezi mai mult »

Ucraina

Fără descriere.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Ucraina · Rusia și Ucraina · Vezi mai mult »

Ucraina de Vest

Ucraina de Vest (în ucraineană: Західна Україна; Zahidna Ukraina) este o regiune geografică și istorică, care include teritoriile vestice ale Ucrainei.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Ucraina de Vest · Rusia și Ucraina de Vest · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Nikita Sergheevici Hrușciov și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Rusia și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Vladimir Ilici Lenin

(), numele de familie originar: Ulianov (Улья́нов), a fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Vladimir Ilici Lenin · Rusia și Vladimir Ilici Lenin · Vezi mai mult »

Vostok 1

Vostok 1 (în Восток 1, „Răsăritul” 1) a fost numele misiunii care a realizat primul zbor spațial cu echipaj uman din istoria omenirii.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Vostok 1 · Rusia și Vostok 1 · Vezi mai mult »