Ohrana și Revoluția rusă din 1905

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Ohrana și Revoluția rusă din 1905

Ohrana vs. Revoluția rusă din 1905

Membri ai Ohranei din St. Petersburg, 1905 „Departamentul pentru Apărarea Securității Publice și a Ordinii” (în limba rusă: „Отделение по охранению общественной безопасности и порядка”; Otdelenie po ohraneniiu obșcestvennoi bezopasnosti i poriadka), numită în mod obișnuit „Departamentul de Apărare” (Охранное отделение; Ohrannoe otdelenie), pe scurt „Ohrana”, ori Ohranka din Rusia a fost poliția secretă a Imperiului Rus, ca parte a departamentului de poliție a Ministerului Afacerilor Interne. Revoluția rusă din 1905 a fost o mișcare antiguvernamentală, violentă fără țintă din întreg Imperiul Rus.

Alexandru al II-lea al Rusiei

Alexandru (Aleksandr) al II-lea Nicolaevici (rusă: Александр II Николаевич), fiul lui Nicolae I al Rusiei, a fost Țarul (Împăratul) Rusiei de la 2 martie 1855 și până la asasinarea sa în 1881.

Alexandru al II-lea al Rusiei și Ohrana · Alexandru al II-lea al Rusiei și Revoluția rusă din 1905 · Vezi mai mult »

Alexandru al III-lea al Rusiei

Alexandru al III-lea al Rusiei (n. 10 martie 1845 - d. 1 noiembrie 1894) a fost împărat al Rusiei din 14 martie 1881 până la decesul său în 1894.

Alexandru al III-lea al Rusiei și Ohrana · Alexandru al III-lea al Rusiei și Revoluția rusă din 1905 · Vezi mai mult »

Bolșevic

Întâlnire a membrilor Partidului Bolșevic Bolșevic ("большеви́к", derivat din rusă ce înseamnă, în traducere liberă, "membru al majorității") este denumirea care a fost dată unei persoane membre a facțiunii bolșevicilor din Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), partidul marxist condus de Vladimir Ilici Lenin, care a preluat puterea în Rusia în 1917, pe timpul Revoluției din Octombrie.

Bolșevic și Ohrana · Bolșevic și Revoluția rusă din 1905 · Vezi mai mult »

Duminica însângerată (1905)

Protestatari mărşaluind către Palatul de Iarnă Masacrul din dumninica însângerată din Sankt Peterburg Soldaţii tarului deschizând focul asupra protestatarilor în faţa Palatului de Iarnă Duminica însângerată (în limba rusă:Кровавое воскресенье) a fost un incident petrecut pe 22 ianuarie 1905 (9 ianuarie conform calendarului iulian folosit la acea vreme în Imperiul Rus), în timpul căruia demonstranții pașnici, neînarmați, care doreau să înmâneze o petiție țarului Nicolae al II-lea au fost împușcați de gărzile imperiale în Sankt Peterburg.

Duminica însângerată (1905) și Ohrana · Duminica însângerată (1905) și Revoluția rusă din 1905 · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Imperiul Rus și Ohrana · Imperiul Rus și Revoluția rusă din 1905 · Vezi mai mult »

Moscova

Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².

Moscova și Ohrana · Moscova și Revoluția rusă din 1905 · Vezi mai mult »

Partidul Socialist Revoluționar

Partidul Socialist Revoluționar (în limba rusă Партия социалистов-революционеров, Partiia sațialistov-revoliuționerov (П СР), SR-ii, эсеры Eserii) era un partid politic din Rusia la începutul secolului al XX-lea.

Ohrana și Partidul Socialist Revoluționar · Partidul Socialist Revoluționar și Revoluția rusă din 1905 · Vezi mai mult »

Piotr Arkadievici Stolîpin

Piotr Stolîpin Piotr Arkadievici Stolîpin (în), n. 2 aprilie 1862 la Dresda - d. 18 septembrie 1911, Kiev) a fost un om de stat rus, ministru de interne și apoi președinte al Consiliului de Miniștri (prim-ministru) al guvernului țarului Nicolae al II-lea din 1906 până în 1911. El a devenit cunoscut pentru măsurile de mână forte prin care a încercat să reprime grupurile revoluționare, dar și pentru reforma lui agrară. Stolîpin era membru al marii aristocrații ruse,înrudit pe linei paternă cu poetul Mihail Lermontov, iar pe cea maternă având rădăcini germane și fiind înrudit cu renumitul diplomat și ministru de externe al Rusiei, contele Alexandr Gorceakov. Născut la Dresda, în Germania, unde tatăl său a îndeplinit funcții diplomatice, el a avut parte de o educație aleasă și a fost funcționar în birocrația guvernamentală. Succesele lui l-au condus către prima funcție guvernamentală importantă, aceea de ministru de interne în guvernul lui Ivan Goremîkin. Doar câteva luni mai târziu, țarul Nicolae al II-lea l-a numit pe Stolîpin în funcția de Prim-ministru, înlocuindu-l pe Goremîkin. Rusia anului 1906 era zguduită de mișcările revoluționare și de nemulțumirile populare. Organizațiile de stânga concepeau campanii împotriva autocrației având suport popular. În toată Rusia, oficiali ai poliției și membri ai birocrației guvernamentale erau asasinați. Pentru a răspunde acestor atacuri, Stolîpin a introdus un sistem de tribunale militare care judecau rapid rebelii acuzați. Dacă acuzații erau condamnați la moarte, așa cum se întâmpla deseori, sentința era dusă la îndeplinire într-o zi. Mii de radicali ruși au fost executați în perioada de funcționare a acestui sistem. De atunci, spânzurătoarea au fost poreclită Cravata lui Stolîpin. El a dizolvat prima Dumă pe 22 iulie (9 iulie stil vechi) 1906, cu care nu a putut coopera în special în problema reformei agricole. Stolîpin a sperat de asemenea să îndepărteze cauzele nemulțumirilor țărănești. Pentru asta, el a introdus importante reforme agrare. El a încercat, de asemenea, să îmbunătățească viața muncitorilor industriali și să crească puterea administrațiilor locale. Opiniile despre politica lui Stolîpin sunt foarte diverse. În atmosfera de insubordonare de după Revoluția din 1905, el a trebuit să reprime revoltele violente și anarhia. Reforma sa agrară promitea mult. Spusele lui Stolîpin, și anume că "pariază pe cel puternic", au fost deseori interpretate cu reavoință. Stolîpin și colaboratorii lui, (printre care trebuie menționat în primul rând ministrul agriculturii Krivoșein), au încercat să dea o șansă cât mai multor țârani cu putință să scape de sărăcie prin încurajarea unificării petecelor de pământ împrăștiate, prin obținerea de facilități bancare, prin stimularea migrației din zonele superpopulate către zonele cu pământuri virgine din Kazahstan și din sudul Siberiei. Scopul lui Stolîpin era să creeze o pătură de țărani relativ avută, care să fie sprijinitori ai ordinii sociale. (Vezi articolul Reforma lui Stolîpin). Lenin s-a temut că Stolîpin va reuși în cele din urmă să permită Rusiei țariste să evite o revoluție violentă. Mulți lideri politici germani s-au temut că o transformare economică încununată de succes în Rusia va submina poziția dominantă a Germaniei în Europa de-a lungul numai unei generații. Unii istorici au cred că liderii Germaniei din 1914 au fost interesați să provoace Rusia țaristă să intre în război, pentru a o învinge înainte de a ajunge prea puternică. Pe de altă parte, țarul nu l-a sprijinit pe Stolîpin în mod necondiționat. De fapt, se crede că poziția lui Stolîpin la Curtea Imperială era deja serios deteriorată în momentul în care a căzut victimă atentatului din 1911 și se suspectează rolul Ohranei, poliția secretă, în evenimentele care au dus la suprimarea sa fizică. Reformele lui Stolîpin nu au supraviețuit vremurilor tulburi ale primului război mondial, Revoluției din Octombrie și Războiului civil. Stolîpin a schimbat componența Dumei, în dorința de a o face mai receptivă la propunerile legislative guvernamentale. După dizolvarea celei de-a doua Dume din iunie 1907, el a schimbat proporția voturilor în favoarea nobililor și a celor bogați, reducând ponderea voturilor claselor de jos. Efectul acestei manevre a fost o a treia Dumă cu mai mulți membri conservatori, mai dornici de cooperare cu guvernul. Pe 14 septembrie (1 septembrie stil vechi) 1911, Stolîpin, în timp ce urmărea o reprezentație la Opera din Kiev, a fost victima unei tentative de asasinat a unui socialist - revoluționar Dmitri Bogrov, despre care există suspiciuni și că avea în același timp legături cu poliția secretă Ohrana. A murit patru zile mai târziu.

Ohrana și Piotr Arkadievici Stolîpin · Piotr Arkadievici Stolîpin și Revoluția rusă din 1905 · Vezi mai mult »

Primul Război Mondial

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

Ohrana și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și Revoluția rusă din 1905 · Vezi mai mult »

Revoluția din Octombrie

Evenimentul istoric cunoscut ca Revoluția din Octombrie sau Revoluția bolșevică, din 25 octombrie 1917 (stil vechi), care a devenit 7 noiembrie (stil nou), a fost lovitura de stat prin care bolșevicii au preluat puterea cu forța de la guvernul lui Kerenski, și care a inaugurat a doua fază a Revoluției Ruse din 1917.

Ohrana și Revoluția din Octombrie · Revoluția din Octombrie și Revoluția rusă din 1905 · Vezi mai mult »

Revoluționar

Un revoluționar este o persoană sau un membru al unui grup care organizează, provoacă sau pledează pentru o schimbare relativ neașteptată și în mod sigur drastică în statu-quoul momentului.

Ohrana și Revoluționar · Revoluția rusă din 1905 și Revoluționar · Vezi mai mult »

Riga

Riga (în) este capitala Letoniei, situată pe malul Mării Baltice, la gura de vărsare a râului Daugava, la 56°58' N - 24°8' E. Riga este cel mai mare oraș din Țările Baltice, fiind un important centru cultural, educațional, financiar și politic din zonă.

Ohrana și Riga · Revoluția rusă din 1905 și Riga · Vezi mai mult »

Sankt Petersburg

Râul Neva a dat numele străzii principale a orașului St Petersburg Sankt Petersburg (în, cunoscut în limbajul colocvial ca Питер Piter, ca Petrograd Петрогра́д, 1914–1924 și în perioada sovietică sub numele de Leningrad Ленингра́д, 1924–1991) este un oraș din Rusia.

Ohrana și Sankt Petersburg · Revoluția rusă din 1905 și Sankt Petersburg · Vezi mai mult »

Socialism

Socialismul este o gamă de sisteme economice și sociale caracterizate prin proprietatea socială a lucrătorilor și controlul asupra mijloacelor de producție; precum și ideologiile politice, teoriile și mișcările care au ca scop să le implementeze.

Ohrana și Socialism · Revoluția rusă din 1905 și Socialism · Vezi mai mult »

Varșovia

Varșovia este capitala Poloniei din 1596, când Regele Sigismund al III-lea a mutat capitala de la Cracovia.

Ohrana și Varșovia · Revoluția rusă din 1905 și Varșovia · Vezi mai mult »