Operațiunea Protective Edge și Protestele din Gaza din 2018

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Operațiunea Protective Edge și Protestele din Gaza din 2018

Operațiunea Protective Edge vs. Protestele din Gaza din 2018

Operațiunea Protective Edge („Marjă de apărare”,ebraică: מבצע צוק איתן, Mivța' Țuk Eitan, ad litteram „Operațiunea Stâncă solidă”) este o operațiune a Forțelor de Apărare Israeliene, lansată pe 8 iulie 2014 în Fâșia Gaza, parte a statului palestinian, în urma bombardări orașelor șisatelor israeliene cu rachete și obuze. Afișul din 2018 al Marelui Marș al Reîntoarcerii. Desenul din centrul afișului reprezintă - ca țintă - harta Israelului, în totalitate Fâșiei Gaza Începând din 30 martie 2018, când palestinienii au comemorat Ziua Pământului, zeci de mii de persoane din Fâșia Gaza au luat parte la manifestații de protest în cadrul Marelui Marș al Reîntoarcerii, de partea palestiniană a frontierei cu Israelul. Marea majoritate a demonstranților, manifestând pașnic, a rămas în taberele de corturi amenajate la sute de metri de frontieră, dar grupuri alcătuite în special din tineri s-au apropiat de limita militară de demarcație, au incendiat cauciucuri și au aruncat pietre și cocktailuri Molotov în direcția frontierei. Forțele israeliene au ucis cel puțin 27 de persoane începând cu 30 martie. Protestele și violența militară au escaladat semnificativ pe 14 mai, în vreme ce Statele Unite și-au inaugurat ambasada de la Ierusalim în ziua de dinaintea punctului culminant plănuit al protestelor. Armata israeliană a estimat că 35.000 de oameni au participat la proteste în 12 poziții din Gaza, alte mii apropiindu-se de bariera de demarcație. În taberele de corturi de la graniță, tirurile israeliene au rănit 448 de palestinieni, în timp ce 41 au fost uciși. Conform armatei, trei dintre ei transportau un dispozitiv exploziv spre gard. Conform Națiunilor Unite, 30 martie a fost ziua cu cel mai mare număr de victime în conflictul israeliano-palestinian de la operațiunea militară israeliană din 2014. Ministerul Sănătății din guvernul condus de Hamas a susținut că circa 1.416 civili au fost răniți cu muniție de război, gloanțe de cauciuc sau din cauza intoxicării cu gaze lacrimogene pe data de 30 martie.Jack Khoury,, Haaretz, 31 martie 2018.Yoav Zitun, Elior Levy, and Matan Tzuri, YNETnews.com, 1 April 2018., Times of Israel, 1 April 2018. 19 palestinieni au fost uciși pe 30 martie sau au murit ulterior din cauza rănilor căpătate în acea zi. Conform Națiunilor Unite, 30 martie 2018 a fost ziua cu cel mai mare număr de victime a conflictului israelo–palestinian de la Războiul din 2014. Pe 6 aprilie, Ministerul Sănătății din Gaza a raportat că alți 7 palestinieni au fost uciși în acea zi, 1.350 răniți, 25 sunt în stare critică, iar aproximativ 400 dintre aceștia au fost împușcați cu muniție de război. Societatea de Cruce Roșie Palestiniană a raportat că a tratat circa 700 de răniți pe 6 aprilie, inclusiv 320 răniți cu muniție de război. Printre cei uciși de armata israeliană în timpul protestelor se află și doi jurnaliști, Yaser Murtaja și Ahmed Abu Hussein, cinci copii și două persoane cu dizabilități. Protestele palestinienilor au fost plănuite a se desfășura ca o campanie de șase săptămâni între 30 martie și Ziua Nakba, pe 15 mai. Cinci tabere de corturi au fost ridicate de-a lungul graniței dintre Gaza și Israel. 30.000 de persoane au participat la evenimentele din 30 martie, solicitând ca refugiaților palestinieni și urmașilor lor să le fie permisă întoarcerea în teritoriul care acum este Israel. În timpul protestelor au fost incendiate cauciucuri și aruncate pietre și cocktailuri Molotov înspre partea israeliană a frontierei. Taberele de corturi au rămas pe poziție și după data de 30 martie. Un al doilea val de proteste extinse a început vineri, pe 6 aprilie 2018. Palestinienii au adus un număr mare de cauciucuri pentru a crea perdele de fum care să-i protejeze pe protestatari. Conform martorilor, palestinienii au folosit din nou pietre și cocktailuri Molotov, în timp ce Armata Israeliană a răspuns cu gaze lacrimogene și muniție. Proteste de relativ aceeași intensitate au avut loc în fiecare vineri, pe 13 aprilie, 20 aprilie, 27 aprilie și 4 mai, fiecare implicând cel puțin 10.000 de demonstranți, în timp ce un număr mai redus de persoane a participat la activitățile din timpul săptămânii. Oficialii israelieni au afirmat că protestele sunt folosite de Hamas ca acoperire pentru a lansa atacuri împotriva Israelului. Conform autorităților israeliene, opt membri ai aripii militare a Hamas se află printre cei uciși; Hamas a identificat cinci dintre morți ca fiind membri ai Brigăzilor Ezzedin Al-Qassam. Doi bărbați au fost uciși pe 30 martie de armata israeliană la circa 150 de metri de gardul de demarcație; armata a anunțat că cei doi erau înarmați cu arme automate AK-47 și grenade de mână și că încercau să se infiltreze în Israel. Forțele israeliene au ucis 47 de palestinieni începând cu 30 martie, din care o parte erau membri ai diferitelor organizații militante palestiniene; 40 dintre victime au fost ucise în cursul protestelor. Până pe 3 mai, nici un soldat sau civil israelian nu fusese rănit sau ucis în cursul incidentelor. Utilizarea de către Israel a muniției de război a fost condamnată de organizațiile pentru drepturile omului și criticată de oficialii Națiunilor Unite. Liderii militari și civili israelieni au lăudat trupele statului evreu pentru acțiunile lor, pe care le-au descris drept măsuri de apărare necesare. Kuweitul a propus Consiliului de Securitate al ONU două rezoluții chemând la investigarea uciderii protestatarilor palestinieni de către Israel, dar Statele Unite le-au blocat pe amândouă.

Armata Israeliană

Armata israeliană (în ebraică צְבָא הַהֲגָנָה לְיִשְׂרָאֵל, Tzva Hahagana LeIsrael, cu sensul de Armata de Apărare a Israelului; cunoscută sub acronimul צה"ל, Tzahal) reprezintă forțele militare ale statului Israel.

Armata Israeliană și Operațiunea Protective Edge · Armata Israeliană și Protestele din Gaza din 2018 · Vezi mai mult »

Beniamin Netanyahu

Beniamin Netanyahu un om politic israelian de centru-dreapta, de la 29 decembrie 2022 prim ministru al Israelului în fruntea unei coaliții de centru-dreapta-extremă dreapta.

Beniamin Netanyahu și Operațiunea Protective Edge · Beniamin Netanyahu și Protestele din Gaza din 2018 · Vezi mai mult »

Brigăzile Ezzedin Al-Qassam

Ezzedin Al-Qassam Brigăzile Ezzedin Al-Qassam, ortografiat și Ezzedeen Al-Qassam, Izzedine al-Qassam, Izz al-Din al-Qassam sau Izz ad-Din al-Qassam (în كتائب الشهيد عز الدين القسام; numite după Ezzedin Al-Qassam, prescurtate uneori Brigăzile Al-Qassam) sunt aripa militară a organizației palestiniene Hamas.

Brigăzile Ezzedin Al-Qassam și Operațiunea Protective Edge · Brigăzile Ezzedin Al-Qassam și Protestele din Gaza din 2018 · Vezi mai mult »

Conflictul israeliano-palestinian

Conflictul israeliano-palestinian (în النزاع الفلسطيني - الإسرائيلي al-Niza'a al'Filastini al 'Israili; în Ha'Sikhsukh Ha'Yisraeli-Falestini) este un conflict în curs de desfășurare între statul Israel și palestinieni, care a început la mijlocul secolului al XX-lea.

Conflictul israeliano-palestinian și Operațiunea Protective Edge · Conflictul israeliano-palestinian și Protestele din Gaza din 2018 · Vezi mai mult »

Fâșia Gaza

Fâșia Gaza este o mică regiune din Orientul Mijlociu, parte a Palestinei istorice în sudul coastei de est a Mării Mediterane care, conform acordurilor de la Oslo, este - teoretic - una din cele două componente teritoriale ale Autorității Palestiniene - și de facto, după eliminarea fizică a partidelor concurente, o bază autonomă aflată sub dictatura islamistă a Hamasului.

Fâșia Gaza și Operațiunea Protective Edge · Fâșia Gaza și Protestele din Gaza din 2018 · Vezi mai mult »

Hamas

Hamas (Arabă: حركة حماس) este acronim al Harakat al-Muqawama al-Islamiyya (Arabă:حركة المقاومة الاسلامية, lit. „Mișcarea de rezistență islamică”) Hamas este o organizație palestiniană islamistă teroristă.

Hamas și Operațiunea Protective Edge · Hamas și Protestele din Gaza din 2018 · Vezi mai mult »

Liga Arabă

Harta care indică membrii '''Ligii Arabe''' după deceniul aderării. Codurile de culoare sunt:: Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Comore (jos în cerc) s-a alăturat în 1993.Liga Arabă (în arabă:Al Jamiya Al Arabiya), sau Liga Statelor Arabe (în arabă:جامعة الدول العربية Jamiyat Al Duwal Al Arabiya) este o organizație internațională regională a statelor arabe și a unor state cu afinitate pentru lumea arabă, care își propune „strângerea relațiilor dintre țările membre și coordonarea colaborării dintre ele, prezervarea independenței și a suveranității lor și, în manieră generală, apărarea cauzelor și intereselor țărilor arabe.” În prezent Liga Arabă are 22 membri, însă participarea Siriei a fost suspendată din noiembrie 2011 ca urmare a acțiunilor represive ale guvernului sirian în cursul Războiului civil din Siria.

Liga Arabă și Operațiunea Protective Edge · Liga Arabă și Protestele din Gaza din 2018 · Vezi mai mult »